as

DEFRIȘĂRILE

MOȚOC BEATRICE
NICOLETA
INTRODUCERE
• Pădurile reprezintă cea mai importantă sursa de oxigen de pe Terra. Ele cuprind formații vegetale extrem
de complexe și de diverse, așezate în mai multe straturi, ca și fauna și flora pe care o găzduiesc. Există mai
multe biomuri forestiere, și anume: păduri din zona temperată cu foi caduce; păduri taiga; pădurile cu
frunze persistente de tip mediteranean; păduri dense ecuatoriale.
• Cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafața originală de pădure a fost
distrusă și lucrurile sunt pe cale să se înrăutățească daca rata actuală de deforestare nu este încetinită. În
fiecare minut 26 de hectare de pădure sunt pierdute – și nu e greu de văzut faptul că dacă continuăm vom
avea o planetă lipsită de pădure.
• Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe specii de animale își au habitatul în
pădure, ci și deoarece pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei. Odată Pământul era
acoperit în majoritate de pădure, dar odată cu creșterea populației umane acestea au trebuit să fie tăiate.
Acest lucru este foarte adevărat în special în Marea Britanie unde agricultură a avut un rol foarte
important și a redus pădurile la câteva pâlcuri împrăștiate. Insă pădurea tropicală a avut de suferit mai
ales secolul trecut, la începutul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare față de cele 700 de milioane ramase.
Rata de deforestare în Africa este foarte îngrijorătoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45% din pădurea
originală a dispărut.
• La fel ca și mutarea culturilor, tăierea copacilor pentru folosirea lemnului în scopuri comerciale poate fi
implementată cu deranjuri minore asupra mediului. Atunci când numărul copacilor căzuți este mai mare
decât al celor produși, tăierea lemnului devine o problemă serioasă. Inainte ca tăierea intensivă să ia
locul celei vechi cu topoare și animale, comerțul cu lemn avea o influență nesemnificativă asupra
pădurii, însă apariția drujbelor, tractoarelor, drumurilor și căii ferate au avut un impact mult mai mare.
Zone înainte inaccesibile au devenit principalele ținte pentru companiile de tăiere, iar management-ul
prost a dus la pierderi fără precedent.
• În total, pădurile ocupă 29% din suprafața României, adică sub media europeană de aproape 42%. Dar
dacă luăm fiecare județ în parte, zona de sud aproape că nu există pe cartograma țării.
• Economic, calculele sunt simple. Terenul arabil aduce beneficii pe termen scurt. Pe termen mediu,
pădurea este mult mai rentabilă în condiții de exploatare intensă, iar pe termen lung aduce profituri
rezonabile dacă este exploatată sustenabil. Plus, mai nou, drepturi de poluare. Tot pe termen mediu și
lung, terenul arabil din zonele defrișate este expus la eroziune, deșertificare dar și la riscul de inundații și
alunecări de teren.
 CE SUNT
• Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației
lemnoase forestiere de pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de
regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea rădăcinilor și
arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.
• Înlăturare completă a pădurilor pe o anumită suprafață, prin tăierea lor,
DEFRIȘĂRILE?
se face în scopul folosirii terenului în alte scopuri (agricultură, pășunat,
construcții) sau utilizării materialul lemnos. Rata despăduririlor este
ridicată mai ales la tropice, unde slaba calitate a solului a dus la
practicarea defrișării pentru a face disponibile noi terenuri pentru
agricultură. Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari
dezechilibre în natură prin modificarea regimului de precipitații (secetă),
al mișcării curenților de aer, degradarea și eroziunea solurilor, apariția
de inundații, pierderea biodiversității, din cauza extincției speciilor de
plante și animale și la creșterea cantității de dioxid de carbon din
atmosferă cu apariția efectului de seră. Mai multe țări au inițiat proiecte
de împădurire sau reîmpădurire pentru a combate efectele
despăduririlor sau pentru a crește cantitatea de lemn disponibil.
• Un loc despădurit prin defrișare care este folosit ca pășune montană
poartă denumirea de curătură sau de runc.
CAUZELE
DEFRIȘĂRILOR
• Conform Convenției-Cadru a
Națiunilor Unite asupra
Schimbărilor Climatice,
principala cauză a defrișărilor
este agricultura. Agricultura de
subzistență este responsabilă de
48% din defrișări; agricultura
comercială este responsabilă de
32% din defrișări; exploatarea
forestieră este responsabilă de
14% din defrișări, dintre care 5%
este pentru combustibil.
 CONSECINȚELE
DEFRIȘĂRILOR
• Defrişările sunt considerate a fi unul din factorii principali care
contribuie la schimbările climatice care au loc la nivel global.
• Molecule de gaz care absorb radiațiile termice infraroşii sunt
numite gaze cu efect de seră. Dacă gazele cu efect de seră sunt
în cantitate suficient de mare, ele pot forţa producerea
schimbărilor climatice.
• În timp ce oxigenul, al doilea cel mai abundent gaz din
atmosferă, nu absoarbe radiațiile infraroşii, dioxidul de carbon
este cel mai răspândit gaz cu efect de seră. La nivelul anului
2012, dioxidul de carbon, a reprezentat circa 82% din cantitatea
de gaze cu efect de seră din SUA. Copacii pot ajuta, 300 miliarde
de tone de carbon, de 40 de ori mai mult decât emisiile de gaze
cu efect de seră provenite anual  de la combustibilii fosili, este
stocat în copaci, precizează Greenpeace.
• Defrişările nu numai că diminuează considerabil cantitatea de
carbon stocată de copaci ci eliberează dioxid de carbon în aer.
Acest lucru se datorează faptului că, atunci când copacii mor,
eliberează carbonul depozitat.
 CONSECINȚELE
DEFRIȘĂRILOR
• Dar dioxidul de carbon nu este singurul gaz cu
elect de seră afectat de defrişări. Vaporii de
apă sunt, de asemenea, consideraţi gaz cu
efect de seră iar modificarea concentraţiei lor
în atmosferă are un impact direct asupra
climei.
• Pe lângă reîmpădurire, trebuie luate în
considerare şi alte tactici pentru a contracara
defrişările. Global Forest Watch a inițiat un
proiect pentru a stopa şi contracara efectele
defrișărilor prin conştientizare. Organizația
utilizează tehnologia prin satelit şi datele
deschise pentru a detecta şi alerta
comunitatea când sunt sesizate defrişări.
SOLUȚII PENTRU COMBATEREA DEFRIȘĂRILOR
• Soluția evidentă ar fi oprirea defrișării pădurilor și astfel oprirea deteriorării. Dar este acesta singurul
răspuns? Comerțul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde de dolari, așa că oprirea acesteia ar
fi întâmpinată cu multă ostilitate. Dar poate că nu este necesară oprirea completă a tăierii. Scheme
pentru defrișarea pădurilor cu un plan se desfășoară în toată lumea cu
accent pentru păstrare. Acestea permit desfășurarea defrișărilor însă urmărind un plan astfel încât
efectele negative asupra mediului să fie minimalizate.
• Regiuni din pădurea ecuatorială care au fost catalogate ca fiind prea sensibile chiar și pentru
defrișări raționale au fost marcate ca zone protejate și împreună cu legislații bine puse la punct acestea
pot fii o apărare eficientă împotriva problemelor care afectează pădurea tropicală.
• Probabil însă, cel mai important pas este educarea și informarea acelor oameni ale căror decizii
influențează direct sau indirect soarta pădurilor. Indigenii pot fi ajutați de organizații de conservare
pentru utilizarea cât mai eficientă a resurselor lor naturale. La celălalt capăt al firului, consumatorii din
țările dezvoltate trebuie să înțeleagă impactul negativ pe care îl are
cumpărarea produselor din pădurile ecuatoriale. De aceea organizațiile de conservare încearcă să
îi educe să cumpere alternative asupra acestor produse și îi încurajează să ia decizii informate asupra
stilului lor de viață. Numai în acest fel putem opri și eventual reduce degradarea pădurilor.
MULȚUMESC
PENTRU
VIZIONARE!
SURSE:
-WIKIPEDIA
-GOOGLE IMAGE