Despăduriri și deșertificare

De Coșe Izabela
Defrișarea

Defrișarea sau despădurirea constă în

îndepărtarea totală a vegetației lemnoase
forestiere de pe o anumită suprafață, fără
a fi urmată de regenerarea acesteia,
incluzând scoaterea și îndepărtarea
rădăcinilor și arbuștilor, cu schimbarea
folosinței și a destinației terenului.
Cauze

 Conform Convenției-Cadru a Națiunilor

Unite aspura Schimbărilor Climatice,
principala cauză a defrișărilor este
agricultura. Agricultura de subzistență este
responsabilă de 48% din defrișări;
agricultura comercială este responsabilă de
32% din defrișări; exploatarea forestieră
este responsabilă de 14% din defrișări,
dintre care 5% este pentru combustibil.
 În prezent

 Conform celui mai recent raport al Organizației

Națiunilor Unite privind Evaluarea resurselor
forestiere globale pe 2020, din 1990 și până
acum, lumea a pierdut 178 milioane de hectare
de pădure, adică o suprafață de dimensiunea
unui stat cum este Libia. Cele mai recente date
arată că România pierde cca. 3 hectare de
pădure pe oră, ceea ce înseamnă că se
înregistrează 62 de cazuri de tăieri ilegale în
fiecare zi, conform unui raport Greenpeace
România. Chiar dacă sunt mai degrabă motive
de îngrijorare, există totuși, o veste bună. Rata
pierderii forestiere nete a scăzut de la 7,8
milioane ha pe an în deceniul 1990–2000, la 5,2
milioane ha pe an în 2000–2010 și la 4,7
milioane ha pe an în ultimul deceniu.
 Reîmpăduriri

 Reîmpădurirea este înființarea unei păduri sau a unui

arbore într-o zonă în care nu a existat anterior o
acoperire de arbori. Multe organizații guvernamentale
și neguvernamentale se angajează direct în programe
de împădurire pentru a crea păduri și a crește captarea
carbonului. Împădurirea este o metodă din ce în ce mai
căutată pentru combaterea preocupărilor climatice,
deoarece se știe că crește calitatea solului și nivelurile
de carbon organic în sol, evitând deșertificarea.
 Rata pierderii nete a pădurilor a scăzut substanțial în
perioada 1990–2020 datorită unei reduceri a defrișărilor
în unele țări, plus creșterea suprafeței pădurilor în
altele prin împădurire și extinderea naturală a
pădurilor. Un studiu din 2019 al potențialului global
pentru refacerea copacilor a arătat că există spațiu
pentru cel puțin 9 milioane km2 de păduri noi la nivel
mondial, ceea ce reprezintă o creștere cu 25% față de
condițiile actuale.
Deșertificare

Deșertificarea este un fenomen complex de

transformare treptată a unor terenuri cu
soluri fertile în deșerturi, determinat de
schimbările climatice (secetă puternică și
prelungită) și activitățile umane
(supraexploatarea terenurilor).
Cauze

 Principala cauză a deșertificării este

îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea
vegetației este determinată de mai mulți
factori, cum ar fi seceta, schimbările
climatice, cultivarea terenurilor arabile,
pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația
are un rol important în determinarea
compoziției solului. Studiile au arătat că, în
multe ecosisteme, rata eroziunii solului
descrește exponențial odată cu abundența
vegetației. Suprafețele uscate și neprotejate
de vegetație sunt spălate de ploi sau de
inundații, lăsând straturile infertile de la
baza solului să se usuce la soare. Aceste
suprafețe devin astfel tari și neproductive.
Mod de manifestare

 Deșertificarea parcurge mai multe

etape: reducerea și pierderea
orizontului superior al solului, după
care are loc o erodare a
orizonturilor inferioare și pierderea
cvasitotală a substanțelor organice
moarte, astfel încât tot terenul
este ulterior format numai din
particule minerale.
 Deșertificarea în lume

 Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare

de uscat arabil din lume au suferit de eroziune si
degradarea solului. In peste 100 de tari, 1 miliard
din populatia lumii de 6 miliarde este afectat de
desertificare, oamenii fiind fortati sa-si paraseasca
fermele pentru slujbe la oras. Desertificarea
afecteaza 74% din pamant in America de Nord. In
Africa, mai mult de 2,4 milioane de acrii de pamant
(73% din uscat) sunt afectati de desertificare.
Desertificarea devoreaza mai mult de 20 000 de mile
patrate de pamant in toata lumea, in fiecare an.
 Cu doar 5 000 de ani inainte, Sahara era acoperita
cu ierburi, arbusti.
 Desertificarea poate fi oprita, insa din nefericire
este este in mod uzual adusa in atentia publicului
cand procesul este deja bine inaintat.
 Fenomenul deşertificării în sudul
României
 Fenomenul este cunoscut în ţara noastră, iar
specialiştii atrag atenţia de peste 20 de ani asupra
lui. În ciuda acestui fapt, nisipul a luat locul
culturilor, iar deşertul din sudul ţării se extinde spre
Bucureşti. În acest ritm, specialiştii spun că vom
ajunge să avem culturi exotice în locul pepenilor de
Dăbuleni. Nisipul a cucerit Oltenia. Se face tot mai
cald şi mai uscat, iar furtunile de nisip împing acum
problema spre Bucureşti. Consecinţele schimbărilor
climatice pot fi văzute şi resimţite clar în zona
Olteniei. Acolo unde odinioară pajişti şi păduri verzi
căptuşeau malurile Dunării, astăzi se vede doar
nisip. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri
pătraţi de-a lungul Dunării. Vântul suflă nisipul în
sate şi chiar spre capitala Bucureşti, care se află la
peste 200 de kilometri distanţă.
 Sahelul

 Sahel (în arabă sāhil/‫ = س احل‬margine) este o amplă

zonă de tranziție, de la deșertul Sahara la regiunea
de savană Sudan.
 Această regiune a devenit foarte secetoasă după
1968, ceea ce a provocat un exod masiv al
populației înfometate, determinând o
conștientizare a gravității fenomenelor de
deșertificare. Pâna pe la începutul anilor '80
foametea cauzată de secetă a ucis un milion de
oameni și a chinuit peste 50 de milioane. În ciuda
numeroaselor programe guvernamentale menite sa
împiedice acest fenomen nefast, deșertificarea a
continuat să se extindă spre Sud (în anumite zone
cu circa 100 km). Sahel este una dintre cele mai
calduroase si mai insuportabile deserturi,de aceea
nu este multa vegetatie.
Concluzii

 În concluzie, deșertificarea este un fenomen care a luat amploare, în timp ce

defrișarea a început, încet dar sigur, să scadă.