Despadurirea si desertificarea

Despadurirea este actiunea de exploatare forestiera ce consta in taierea arborilor, in

scopul utilizarii lemnului sau pentru obtinerea de terenuri agricole, pentru construirea de
asezari urbane, statiuni sau alte obiective. Poate apărea în orice zonă dens populată de copaci,
dar cea mai afectata zona în prezent fiind pădurea Amazoniana. Despaduririle sau defrisarile
se afla printre cele mai mari probleme globale. In primul rand, unul dintre cele mai tulburătoare
efecte ale defrișărilor este incalzirea globala. Oamenii inspira oxigen si expira dioxid de carbon,
pe cand copacii absorb dioxidul de carbon, in schimb, oferindu-ne oxigenul de care avem
nevoie. Prin taierea in masa a copacilor, dioxidul de carbon ramane blocat in atmosfera, astfel
acesta actioneaza ca o sera si soarele transmite anumite radiatii pe pamant care provoaca
incalzirea globala. In al doilea rand, copacii ofera un habitat natural pentru mai mult de 80% din
vietuitoare, astfel, prin defrisare mii de specii sunt sortite disparitiei anual (specii afectate:
iquitos gnatcatcher, maimuta de lana peruviana, maimuta paianjen cu burta alba, tucan etc).
Alte efecte ale defrișărilor includ eroziunea solului și inundațiile de coastă. Pe lângă rolurile
menționate anterior, copacii ajută la perpetuarea ciclului apei, vaporii de apă revenind în
atmosferă. Fără copaci, multe terenuri forestiere pot deveni rapid deșerturi sterile.

Desertificarea este procesul de degradare a ecosistemelor din spatiile semiaride, care nu

se mai pot regenera, ca urmare a unor factori naturali si antropici. In lume, destertificarea este
perceputa ca o forma de transformare a sulului fertil in desert. Cea mai afectata este o zona de
tranzitie de la desertul Sahara la regiunea de savana Sudan din Africa, numita Sahel. Una dintre
cauzele desertificarii este indepartarea vegetatiei prin cultivarea terenurilor arabile, defrisari,
suprapasunat. O prima problema cauzata de desertificare consta in reducerea partiala sau
chiar totala a fertilitatii solului ceea ce afecteaza culturile agricole, asta insemnand reducerea
sursei de hrana, ce conduce la foamete, urmata de moartea fiintelor vii sau intr-un caz mai bun
de migrare . Anual, 20 de milioane de tone de cereale se pierd din cauza desertificarii, pierderi
care sunt ireversibile. O alta consecinta a desertificarii consta in numeroasele furtuni de nisip
cauzate de sol uscat si vanturi puternice. Aceste furtuni cresc riscul de infectii ale tractului
respirator si de aparitie a unor epidemii. Totodata, numeroase gospodarii sunt distruse.

Legatura dintre despadurire si desertificare

Copacii absorb apa din ploaie, iar prin transpiratie aceeasi apa se elimina in atmosfera,
fromand norii. Cand se aduna o cantitate suficienta de apa incepe sa ploua si astfel, se tot repeta
acest ciclu. Insa, din cauza defrisarii, nu raman suficienti copaci ca apa sa fie absorbita, ceea ce
inseamna o cantitate mica ce ramane pentru a se evapora, astfel ploile devin din ce in ce mai
rare, iar solul se deterioreaza neputand beneficia de suficienta apa, rezultand seceta ce duce la
procesul de desertificare. Totodata, din aceasta cauza solul devine uscat si sfarmicos, astfel
stratul superior al acestuia ce contine humus si substante nutritive este dus de vant. Fara humus
solul devine infertil, iar vegetatia moare.