Despaduririle,Desertificare si

Poluarea- efecte ale

activitatilor umane asupra
mediului

Clasa a XI-A
 Definitii
Despaduriri-actiune de inlaturare a masei forestiere in mod
national de catre om.
Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru
Combaterea Deşertificǎrii drept “degradarea terenurilor din
zonele aride, semiaride şi subumede-uscate ca rezultat al
acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor climatice,
precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”. afecteazǎ o treime din
suprafaţa terestrǎ şi peste 1 miliard de oameni.
Poluarea- proces de alterare a mediilor de viata biotice si abiotice
si bunurilor create de om, sub influenta activitatilor umane sau
a unor fenomene naturale
 Despaduriri-actiune de inlaturare a masei forestiere
in mod national de catre om.
• În urmă cu două milenii, suprafaţa
împădurită reprezenta 56% din suprafaţa
uscatului, iar astăzi, reprezintă doar 26%.
Defrisarile reprezinta acţiunea de înlăturare completă a
pădurilor pe o anumită suprafaţă de teren, în vederea
utilizării lui în scopuri agricole, păşunat,
urbanizare,construcţii de drumuri, minerit, etc
 Consecinţele despăduririlor:
• Dispariţia speciilor de plante şi animale
• Creşterea cantităţii de CO2 şi reducerea
cantităţii de O2
• Aridizarea climei
• Pierderea fertilităţii solului
• Agravarea inundaţiilor
• Colmatarea cu sedimente a râurilor
pierderea unor zone piscicole
 Deşertificarea este un fenomen complex de degradare a
terenurilor în zonele aride şi semiaride

• Practic, desertificarea este acel proces de

distrugere a solului si extindere a desertului.
• Deşerturile sunt regiuni caracterizate prin
existenţa unor soluri degradate, adesea
destructurate, iar vegetaţia este cvasiinexistentă.
Natural, deşerturile se formează în zonele aride
(în astfel de zone, secetele pot dura mai multe
zeci de ani, cum este cazul în Atacama, Chile)
şi/sau în condiţii climatice extreme (+60° în
Sahara, Libia şi -89° în Vostok în Antarctica).
• Zonele cele mai expuse riscului desertificarii: Asia de
Sud-Vest, Vestul Statelor Unite ale Americii, centrul Asiei.
 Deşertificarea afectează 25% din suprafaţa
uscatului, 110 ţări şi circa 1 miliard de locuitori
 Fenomenele care anunta
desertificarea
• Reducerea rezervelor
de apa din sol
• Distrugerea covorului
vegetal care acopera solul
• Degradarea solului din
cauza accentuarii
proceselor de eroziune,
salinizare, lateritizare
• Inaintarea dunelor.
 Cauzele deşertificării:
• Reducerea cantităţilor de precipitaţii
• Secete prelungite
• Temperaturi mari
• Incendii naturale
• Păstorit nomad, suprapăşunat
• Suprapopulare
• Despăduriri
• Agricultură itinerantă
• Monoculturi, salinizarea
 Efectele deşertificării
• Scăderea fertilităţii solului, distrugerea
biomasei
• Producţii alimentare scăzute şi apariţia
problemelor legate de lipsa hranei
• Scăderea stării de sănătate a populaţiei şi
riscul de apariţie a unor epidemii
• Apariţia actelor ilegale şi a conflictelor
 Sahelul- desertificare intensa
• SAHEL.Regiune în Africa,care ocupă o suprafată de 4 milioane km
pătraţi,face tranzaţia între savană si pustiul Sahara, traversând
Senegalul, Mauritania, Mali, Volta Superioara, Niger, Ciad şi partea
centrală a Sudanului,pe o lungime de 6500 km.
• Este zona în care ierburile
devin dominante,luând locul
boschetelor arborescente ale
savanei.Începând din octombrie,
şapte luni de zile nu cade o
picătură de apă.În această
perioadă ierburile se usucă,
pământul crapă,multe râuri,
fluvii şi lacuri seacă.
Prin despăduriri,în unele cazuri,
deşertul înaintează cu 50 km pe an,
la anii de secetă prelungită.
 Romania amenintata de
desertificare?
• O treime din teritoriul Romaniei (aproximativ 7
milioane de hectare) si 40 la suta din suprafata
agricola se afla in zone cu risc de desertificare.
Regiunile cele mai expuse sunt sudul Campiei
Romane, Dobrogea, sudul Moldovei.
• Defrisarile exagerate ameninta echilibrul
ecologic al Romaniei, siguranta alimentara si
sanatatea populatiei.
• Daca in anul 1900 Romania avea 18 milioane
hectare de padure, in 1945 erau 9 milioane
hectare, in 1989 se ajunsese la numai 6
milioane de hectare impadurite.
 Combaterea desertificarii
• Plantarea de perdele forestiere si de specii
rezistente la seceta, asa cum este barajul verde
din Munii Atlas
• Dimensionarea corecta a numarului de animale
in functie de capacitatea de suport, pentru
evitarea suprapasunatului
• Dezvoltarea sistemelor de irigatii din resurse
excedentare si stoparea coborarii nivelului
apelor freatice
• Diminuarea poluarii si respectarea protocolului
de la Kyoto privind eliminarea gazelor cu efect
de sera
 Poluarea
• Tipuri de poluare:
• Dupa elementele componente:
-Fizica( fonica, termica, radioactiva)
-Chimica( poluanti chimici)
-Microbiologica( ciuperci, virusi, bacterii)
-Estetica( ambientala)
-Electromagnetica
• Dupa domeniul de manifestare: aer,apa, sol,defrisari,
peisaj
Surse:industria, agricultura chimizata, accidente industiale,
de transport,reziduri menajere etc.
Poluantii: substante solide, lichide, gazoase
care au actiune nociva asupra sanatatii
omului si de alterare a mediului inconjurator.
Principalii poluanti: oxizii sulfului, acizii
sulfului, hidrogenul sulfurat, oxizii azotului,
oxizii carbonului, compusii plumbului,
pulberile, cenusa, apele reziduale,
hidrocarburi
 Evaluare:
1. Mentionati 3 consecinte ale
poluarii aerului asupra omului.
2. Precizati 3 masuri care pot
contribui la combaterea
desertificarii.