Despăduririle, desertificarea si poluarea.

Efecte ale activităților umane asupra mediului

 Despadurirea/defrisarea – reprezinta actiunea de
inlaturare completa a padurilor pe o anumită suprafata
de teren, in scopul folosirii materialului lemnos sau
pentru ca terenul sa poata dobandi alte utilizari.
Se realizeaza prin:
• Ardere intentionata sau accidentala
• Taierea padurii pentru consum
• Efectele eruptilor vulcanice, al inundatilor sau al
uraganelor
• In prezent se exploateaza anual 3,2 – 3,5 miliarde de
metru cubi de masa lemnoasă, sau atfel spus, se
defrișează anual o suprafata de marimea Angliei

Madagascar
Cauze ale defrișării
• Introducerea terenurilor defrișate in
circuitul agricol
• Exploatarea industriala a lemnului
• Urbanizare
Efecte ale defrișării
• Distrugerea ecosistemului și alungarea
vietatilor din habitatul lor natural
• Destabilizarea solului, mai ales in
zonele muntoase
• Scade procentul oxigenului si creste
dioxidul de carbon
• O treime din teritoriul Romaniei
(aproximativ 7 milioane de hectare) si
40 la suta din suprafata agricola se afla
in zone cu risc de desertificare.
Regiunile cele mai expuse sunt sudul
Campiei Romane, Dobrogea, sudul
Moldovei.
- Defrisarile exagerate ameninta
echilibrul ecologic al Romaniei,
siguranta alimentara si sanatatea
populatiei.
- Daca in anul 1900 Romania avea 18
milioane hectare de padure, in 1945
erau 9 milioane hectare, in 1989 se
ajunsese la numai 6 milioane de
hectare impadurite.
 Desertificarea – este un
fenomen complex de
degradare a terenurilor in
zonele aride și semiaride
rezultat din imbinarea
reducerii cantitatilor de
precipitati cu unele
activitati umane.
Deşertificarea afectează 25% din suprafaţa uscatului, 110 ţări şi circa 1 miliard de locuitori.
Cauze ale desertificarii Efecte ale desertificarii
• Utilizarea terenurilor • Scăderea fertilităţii solului,
abuziv pentru cultivare distrugerea biomasei
• Încălzirea globală şi
• Producţii alimentare scăzute şi
modificarea regimului
apariţia problemelor legate de
precipitaţiilor atmosferice
lipsa hranei
• Activităţile antropice:
suprapăşunatul, creşterea • Scăderea stării de sănătate a
rapidă a populaţiei populaţiei şi riscul de apariţie a
unor epidemii
• Sărăcia
• Apariţia actelor ilegale şi a
• Cultivarea excesivă
conflictelor
• Lipsa mijloacelor
alternative de existentă
•Combaterea desertificarii:
• Plantarea de perdele forestiere si de specii rezistente la seceta,
asa cum este barajul verde din Munii Atlas
• Dimensionarea corecta a numarului de animale in functie de
capacitatea de suport, pentru evitarea suprapasunatului
• Dezvoltarea sistemelor de irigatii din resurse excedentare si
stoparea coborarii nivelului apelor freatice
• Diminuarea poluarii si respectarea protocolului de la Kyoto
privind eliminarea gazelor cu efect de sera

• Reducerea exploatării pădurilor

• Accelerarea programelor de plantare a arborilor rezistenţi la
secetă
• Stabilizarea dunelor de nisip cu vegetaţie
• Introducerea metodelor biologice de fertilizare a solurilor
• Educarea locuitorilor din regiunile afectate
• Protejarea ariilor care nu au fost afectate.
• Fenomene intense de deşertificare
se înregistrează în regiunea Sahel
din Africa.
• Ecosistemele din Sahel au fost
distruse în mare parte prin
suprapăşunat şi utilizarea lor ca
terenuri agricole. Aceste fenomene
au produs foamete, epidemii,
distrugerea şeptelului,migraţii
intense ale populaţiei, reducerea
suprafeţei lacului Ciad cu 2/5 şi
moartea în ultimele decenii a
250.000 de persoane în vestul
Africii.
 Poluarea
Poluarea – reprezintă contaminarea mediului
inconjurator cu materiale care interfereaza cu
sanatatea umana, calitatea vietii sau functia
naturala a ecosistemelor.
Tipuri de poluare
După elementele componente
– poluare fizică (sonoră, termică, radioactivă);
– poluare chimică
– poluare microbiologică;
– poluare estetică;
– poluare electromagnetică.
După domeniul în care se exercită:
– poluarea aerului;
– poluarea apei;
– poluarea terenurilor, a solurilor și a subsolului;
– poluarea și modificarea învelișului biotic;
– poluarea și modificarea peisajului.
 •Poluanţii sunt substanţe solide, lichide
sau gazoase care au o acţiune nocivă
asupra sănătăţii omului, generatoare de
disconfort şi alterare a mediului
înconjurător. Principalii poluanţi sunt oxizii
sulfului, acizii şi compuşii sulfului,
hidrogenul sulfurat, oxizii azotului, oxizii
carbonului, compuşii plumbului, pulberile,
cenuşile, apele reziduale, hidrocarburile
etc.

•Smogul (din l. engleză: smoke = fum şi

fog = ceaţă) este un tip de poluare a aerului
din zonele puternic industrializate.

•Principalele surse de poluare sunt:

activităţile industriale şi cele agricole,
activităţile menajere, accidentele
tehnologice, deversările accidentale sau
sistematice ale hidrocarburilor în apele
oceanice etc.