Acesta
descrie aşteptările exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului primar, al învăţământului
obligatoriu şi al învăţământului preuniversitar, prin raportare la: cerinţele exprimate în Legea
educaţiei naţionale, în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate;
finalităţile învăţământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
Unii în prezent spun că ar trebui redefinit în urma evoluțiilor tehnologice foarte rapide
deoarece evoluțiile societății au fost mai rapide, în anumite cazuri, decât evoluția sistemului
de educație.Probabil viitorul ne va spune dacă au și dreptate.
Dată fiind structura examenului de evaluare la clasa a VIII-a, mulți elevi, dar și părinți, uită faptul că
finalitatea ciclului gimnazial nu constă doar în pregătirea la limba română și matematică, astfel
consider că ar trebui să le spunem in permanență că rolul gimnaziului este acela de a forma elevilor o
cultură generală, deprinderi, valori si atitudini care vor constitui fundamentul educației acestora.
Absolvenții de clasa a VIII-a vor trebui să dea dovadă de o mare capacitate de adaptare, de
cunoștințe, respectiv abilități practice în multe domenii, pentru a fi competitivi pe piața muncii.
Fiind profesor de geografie am posibilitatea de a deschide drumul către formarea celor opt
competențe cheie la elevi, încă din primele ore ale clasei a V-a.Astfel , pot exemplifica:
1. · comunicare în limba maternă: participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea
unor probleme de şcoală sau de viaţă ; comunicarea corectă a termenilor geografici, oral și scris;
conștientizarea impactului transmiterii corecte a informațiilor geografice prin intermediul cuvintelor.
2. · comunicare în limbi străine: Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în
contexte familiare de comunicare ; pronunțarea și scrierea corectă a demunirilor geografice,
înțelegerea mesajelor orale sau în scris care conțin denumiri în limbi străine; comunicare
înterculturală ; deschidere spre diversitatea culturală.
4. competența digitală: folosirea internetului în scopul căutării, colectării și procesării informației din
perspectiva unei atitudini critice față de informația disponibilă ; dezvoltarea unor conţinuturi digitale
simple în contextul unor activităţi de învăţare .Nu trebuie uitat că trebuie să luăm în calcul și
respectarea unor norme de bază privind siguranţa în utilizarea a dispozitivelor,
aplicaţiilor,conţinuturilor digitale și pe internet.
5. competența a învăța să înveți: Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa cunoştinţe
anterioare şi înregistra informaţii; organizarea propriei învățări, învățare individuală pe baza
autodisciplinei ; curiozitatea de a aplica ceea ce a învățat și de a căuta noi variante de învățare
eficientă.
6. competențe sociale și civice: înțelegerea dimensiunii multiculturale a societății; înțelegerea
diferitelor puncte de vedere, valorizarea diversității; înțelegerea din perspectivă geografică și
aplicarea conceptelor de cetățenie, dreptate, egalitate în drepturi; asumarea unor roluri şi
responsabilităţi prin participarea la acţiuni în contexte de viaţă din mediul cunoscut și mai ales după
cum apae și la început recunoaşterea şi respectarea diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase
etc.).
Cu toții tindem spre idealul educațional , însă dincolo de motivația și dăruirea profesorului, cred că
mai trebuie și altceva , și anume , ca procesul de învățământ să fie văzut ca pe un efort colectiv. Doar
așa se pot obține rezultate durabile si eficiente.