TEMA 1.2.

PROFILUL ABSOLVENTULUI DE CLASA A VIII-A

ROLUL DISCIPLINEI GEOGRAFIE IN DOBANDIREA COMPETENTELOR-CHEIE

Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional. Acesta descrie

aşteptările faţă de absolvenţii învăţământului obligatoriu şi se fundamentează pe cerinţele sociale exprimate în
legi şi în alte documente de politică educaţională, precum şi pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.
Fiecare dintre abilităţile cognitive, afective, sau volitive descrise de profilul de formare se regăseşte în
mod implicit sau explicit în fiecare dintre elevii noştri. Capacităţile, atitudinile şi valorile vizate de profilul de
formare au un caracter transdisciplinar şi definesc rezultatele învăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum.

Astfel, absolvenţii învăţământului general şi obligatoriu ar trebui:

1. să demonstreze gândire creativă, prin:

 utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme;
 elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într o lume dinamică;
 formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică;
 folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite;

2. să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale, prin:

 dobândirea deprinderilor specifice achiziţiilor fundamentale (citit, scris, calcul aritmetic) şi aplicarea
lor efectivă în procesul comunicării;
 formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non verbală;
 cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând
terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii;

3. să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de comunităţi, prin:

 participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte;
 identificarea drepturilor şi a responsabilităţilor care le revin în calitate de cetăţeni ai României şi
reflecţia asupra acestora;
 înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, dintre
naţional şi global;

4. să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite, prin:

 folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe şi sentimente;
 cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene;
 demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia;
 exprimarea voinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite;

5. să contribuie la construirea unei vieţi de calitate, prin:

 dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă, responsabilitate, rigoare
etc.
 formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată;
 acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii;
 cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
 formularea unor judecăţi estetice privind diferite aspecte ale realităţii naturale şi sociale;
 formarea unei sensibilităţi deschise spre valorile estetice şi artistice;

6. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:

 folosirea de idei, modele şi teorii diverse pentru a investiga şi a descrie procesele naturale şi sociale;
 folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării;
 cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor întâlnite în viaţa cotidiană;
 înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului;
 7. să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă, prin:
 dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii
înconjurătoare;
 dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi
socială;

8. să şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să şi orienteze comportamentul şi cariera

în funcţie de acestea, prin:
 demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni;
 înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice,
tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora;
 cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile
individuale;
 realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă.

Actuala programă de Geografie pentru gimnaziu are ca scop asigurarea dezvoltarii urmatoarelor
competenţe-cheie: comunicare în limba română , competenta de a invata elevul sa invete, competente sociale si
civice şi sensibilizare şi exprimare culturală. Construcţia programei are în vedere dublul statut al limbii române –
de limbă oficială a statului român şi de limbă de școlarizare – şi valoarea formativă a literaturii române în
contexte variate, ambele aspecte subsumate unei viziuni curriculare centrate deopotrivă pe componenta
lingvistică, pe componenta interrelaţională şi pe componenta estetică şi culturală.
Scopul urmărit de programă vizează formarea unui individ capabil să utilizeze limba română în învățare
atât în perioada școlarității, cât și pe toată durata vieții, capabil să utilizeze limba română în scopuri sociale,
capabil să-și asume propria identitate lingvistică și culturală, sensibil la valorile interculturale și multiculturale.
Programa propune conținuturi structurate pe teme care reflectă, la nivel de maximă generalitate, vârsta școlară a
fiecărei clase. Astfel, se construiește, în mod treptat și concentric, universul afectiv și cognitiv al elevului de
gimnaziu, valorificând orizontul specific fiecărei vârste.
Astfel, absolventul de clasa a VIII-a va fi capabil să caute, să colecteze și să proceseze informaţii, să
recepteze opinii, idei, sentimente dintr-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite. Va dovedi exprimarea unor
informaţii, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situaţia de comunicare. De
asemenea, va fi capabil să participe la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare.
In cadrul orelor de geografie, elevii învaţă, îşi formează un comportament verbal, abilităţi de comunicare
eficientă, atitudini pe care trebuie să le ia în anumite contexte de comunicare, când sunt puşi în situaţia de a
emite enunţuri, de a formula întrebări şi răspunsuri, de a se manifesta ca vorbitori; formarea competenţei de
comunicare este deci o activitate de durată, care poate fi atinsă prin aplicarea anumitor tehnici de lucru, prin
implicarea activă, conştientă a profesorilor şi elevilor în activităţile desfăşurate la lecţiile de limba şi literatura
română.
De asemenea , se va insista pe competenta de a invata elevul sa invete intrucat, pe tot parcursul vietii, elevii
trebuie sa se autodezvolte si din punct de vedere cognitiv. Aceasta competenta are la baza formularea de
obiective si planuri simple de invatare in realizarea unor sarcini de lucru,gestionarea timpului alocat invatarii si
monitorizarea progrelui in realizarea sarcinilor de lucru.
Competentele sociale si civice presupun operarea cu valori si norme de conduite relevante pentru viata personala
si pentru interactiunea cu ceilalti, relationarea pozitiva cu ceilalti in contexte scolare si extrascolare, dar si
respectarea diversitatii etno-culturale, lingvistice si religioase.
Sensibilizarea si exprimarea culturala are la baza realizarea unor lucrari creative, valorificarea culturii
nationale si universale,dar si participarea la proiecte si evenimente culturale in cadrul unor activitati organizate
in contexte formale sau nonformale.
Așadar, disciplina Geografie este un domeniu cu mare deschidere formativă şi informativă, cu încărcătură
culturală şi cu efect major asupra comunicării, ca activitate specific umană.