Activitate 1.

1: Profilul de formare al absolventului – definiție, rol, funcții

Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului Național.

Acesta descrie așteptările față de absolvenții învățământului obligatoriu și se fundamentează
pe cerințele sociale exprimate în legi, precum și pe trăsăturile psiho-pedagogice ale elevilor.
Atât planurile-cadru de învățământ, cât şi programele şcolare, componente importante ale
noului Curriculum național,  îşi propun, prin modificările aduse, să ofere posibilitatea fiecărui
elev de a avea şanse egale la o educaţie de calitate. Finalitatea procesului instructiv-educativ
este de a crea un profil de formare al absolventului, din perspectiva a ceea ce trebuie să ştie
(cunoştinţe), să ştie să facă (abilităţi, aptitudini) şi să se manifeste atitudinal (atitudini) la
finalul unui nivel de studiu.
În prezent, profilul ideal al absolventului de gimnaziu poate fi realizat, în mare măsură,
interdisciplinar. Fiecare disciplină de studiu poate avea o competență-cheie pe care să o
vizeze în mod privilegiat (de exemplu, competența de comunicare în limbă străină vizată de
disciplinele de limbi moderne), însă în spiritul abordării propuse de Recomandarea europeană,
nicio competență-cheie nu ajunge să se dezvolte izolat. Ignorarea celorlalte competențe, ca
nefiind specifice disciplinei limba și literatura română reprezintă o practică didactică
neproductivă. Actualul Curriculum urmărește să ofere un profil de formare european prin
dobândirea unui set de 8 competențe cheie:
Comunicare în limba maternă – reprezintă capacitatea elevului de a căuta, de a colecta, de a
procesa informații și de a recepta opinii, idei, emoții, de a exprima și interpreta noțiuni,
concepte, sentimente, atât în formă orală, cât și în formă scrisă și de a interacționa într-un mod
original în diverse contexte școlare și extrașcolare, culturale și sociale.
Exemple de activități de învățare:
 scrierea unor cuvinte/structuri ilustrative pentru tema textului oral, scris, literar,
nonliterar; recunoașterea emițătorului textului, al receptorului,
 formularea ideilor principale sau secundare, în ordine progresivă;
 exerciții de citire, de dictare, de transcriere, de asociere, de utilizare corectă a normelor
gramaticale, fonetice și lexicale,
 exerciții de exprimare a opiniei, etc.

Comunicare în limbi străine – vizează aceeași capacitate a elevului de a-și dezvolta

abilitățile de comunicare ca în limba maternă într-o limbă străină, dar implică și abilități de
mediere și înțelegere interculturală. Legătura dintre limba maternă și limba străină se poate
identifica la nivel de vocabular, de exemplu când sunt exerciții de precizare a neologismelor
dintr-un text oral sau scris.

Competenţele matematice (A) şi competenţele de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) –

absolventul ar trebui să manifeste interes pentru identificarea unor regularități și relații
matematice întâlnite atât în mediul școlar, cât și în cel social. Acesta va putea să rezolve
probleme în situații concrete, să reprezinte grafic informațiile acumulate (exerciții de tip tabel
corelat cu conținutul operei, metoda ciorchinelui, hartă mentală, întocmirea de liste cu
greşelile cele mai frecvente, asociate cu enumerarea regulilor ce ar trebui aplicate în
exprimarea orală/ scrierea corectă, activități de exprimare a punctului de vedere constând în
interesul pentru o viaţă sănătoasă, organizarea de mese rotunde pentru dezbateri în scopul
exprimării unor opinii argumentate cu privire la păstrarea unui mediu curat.
Competenţa digitală implică utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale (manuale digitale
aprobate, laptop, calculator, tabletă, telefon, tablă inteligentă, aplicații și instrumente ale TIC
diverse) pentru căutarea și selecţia unor resurse informaţionale și educaţionale digitale
relevante pentru învăţare cu încredere. Absolventul de gimnaziu va putea realiza postere, afișe
bloguri folosind tehnologia modernă, va redacta un proiect, folosind surse diferite de
documentare, va prezenta cărți citite sau un film, valorificând tehnologia modernă și utilizarea
internetului într-o manieră responsabilă.

Competența de a învăţa să înveţi  poate fi concretizată,  în primul rând,  prin  managerierea

timpului alocat învăţării şi monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini de lucru la
nivel individual și de grup, prin motivarea  elevilor de a-si face scheme și rezumate/ sinteze,
prin  utilizarea  dicționarelor, prin crearea de materiale/ planșe/ portofolii  în vederea facilitării
învățării.

Competenţele sociale şi civice - elevii vor fi capabili să  opereze cu valori şi norme de
conduită morală, etică (toleranța, răbdarea, cinstea/onestitatea, corectitudinea, punctualitatea,
empatia etc.), valori morale relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi,
identificate în diferite contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi
asumarea de responsabilităţi concrete, manifestând disponibilitate pentru participare civică, în
condiţiile respectării regulilor grupului şi a valorizării diversităţii etno-culturale, lingvistice,
religioase etc.interacțiunea cu ceilalți în contexte şcolare şi extraşcolare.

Spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat se referă la manifestarea interesului pentru

identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare de rutină şi/sau
provocatoare, de competiție (organizare de concursuri, spectacole caritabile, etc.), având
iniţiativă în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care fac parte şi în explorarea unor
probleme ale comunităţii locale, prin dezvoltarea spiritului de implicare în activități de tip
voluntariat, donații, acte caritabile etc, pentru o corectă apreciere a calităţilor personale
necesare în  orientarea şcolară şi profesională. Aceste competențe urmăresc și identificarea
unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese, mai ales prin vizitele ce se
organizează în clasa a VIII-a la unitățile școlare din vecinătate, ori prin promovarea
profilurilor din învățământul dual, profesional sau liceal.

Sensibilizarea şi exprimarea culturală vizează aprecierea unor elemente definitorii ale

contextului cultural local şi ale patrimoniului national şi universal.
O activitate de învățare pentru a forma competența de sensibilizare și exprimare culturală este
marcarea evenimentelor cum ar fi: 1 Decembrie, 15 Ianuarie-Ziua Culturii Naționale, 24
Ianuarie, Ziua Mamei, 1Iunie- ziua copilului, Ziua Absolventului, Ziua Cadrului Didactic prin
participarea la proiecte organizate în contexte formale sau nonformale, a cercurilor
pedagogice, a depunerilor de flori la monumente, vizite la muzee sau case memoriale, excursii
tematice.