Activitate 1.

1: Profilul de formare al absolventului –

definiție, rol, funcții

În învățământul gimnazial, toate disciplinele au un rol important în formarea la elevi a

competențelor necesare pentru a rezolva probleme și a formula concluzii bazate pe
experiment, a înțelege schimbările cauzate de activitatea umană și a fi cetățeni responsabili..
De aceea, noi, ca profesori și specialiști ai educației, contribuim împreună la construirea
profilului absolventului de gimnaziu, cu scopul comun declarat, acela prin care şcoala (în
colaborare cu familia) poate asigura atingerea finalităţilor educaţionale, astfel încât să ofere
fiecărui elev şanse egale la educație, atât pentru pentru dezvoltarea personală şi profesională,
cât și pentru inserţia socială.

Profilul de formare al absolventului de gimnaziu este structurat pe baza a opt competențe-

cheie urmărite pe tot parcursul programului de școlarizare:
1. comunicare în limba română,
2. comunicare în limbi străine,
3. competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii,
4. competențe digitale,
5. competența ,,A învăța să înveți”,
6. competențe sociale și civice,
7. spirit de inițiativă și antreprenoriat,
8. sensibilizare și exprimare culturală.

Aceste competențe sunt urmărite la toate disciplinele de studiu, nu se dezvoltă izolat,

imediat, pe termen scurt, ci reprezintă un cumul de abilități, priceperi, deprinderi, cunoștințe-
toate, dobândite prin studiul fiecărui obiect din programele școlare. Din perspectiva noului
curriculum și a noilor planuri-cadru de școlarizare, competențele vizate , pe care fiecare elev
și le va forma, sunt structurate atât pe termen mediu: întâi pe 4 ani, clasele a V-a și a VIII-a, și
mai ales, pe termen lung (cei 4 ani de liceu)

II. Descrierea generală a rolului obiectelor în învățământul gimnazial, din perspectiva

dobândirii celor 8 competențe-cheie (prezentare, discuții cu părinții)

1. Comunicare în limba maternă Elevii vor fi capabili să proceseze informații diverse, să

recepteze și să exprime opinii, idei într-o varietate de mesaje orale sau scrise cu scopul de a
participa la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare, extraşcolare, sociale etc.

2. Comunicare în limbi străine –Elevii vor fi capabili să identifice și să explice informaţii,

opinii în mesaje orale sau scrise, în diferite limbi străine, pe teme generale, accesibile, precum
și să participe la interacţiuni verbale, dialoguri, discuții, etc.
3. Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) – Elevii
vor fi capabili să  manifeste interes pentru identificarea unor soluții concrete, cantitative sau
calitative, exprimate numeric prin grafice, scheme, tabele, asemănări și deosebiri între diferite
idei, concepte, noțiuni, situații etc., întâlnite în diferite contexte școlare și extrașcolare, pentru
a realiza conexiuni între informații, idei, etc. dar și pentru rezolvarea de probleme, utilizând
algoritmi și instrumente specifice matematicii, interpretând date și dovezi experimentale,
proiectând demersuri de  investigații pentru a verifica o ipoteză de lucru ; de asemenea,
această competență va urmări manifestarea interesului pentru natură, pentru ocrotirea ei,
pentru  o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat și armonios.

4. Competeneă digitale – Elevii vor fi capabili să  utilizeze dispozitive şi aplicaţii digitale
pentru căutarea și selecţia unor resurse informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru
documentare, învăţare, evaluare formativă, autoevaluare etc. Prin dezvoltarea acestei
competențe, se vor urmări dezvoltarea unor conţinuturi digitale multi-media, în contextul unor
diferite activităţi de învăţare, respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea
de conţinut virtual (drepturi de proprietate intelectuală: site-uri personale, bloguri, platforme
etc, respectarea mediului privat, siguranţa pe internet, securitatea împotriva formelor multiple
de cyberbullying etc.)

5. A învăţa să înveţi – Elevii vor fi capabili să formuleze obiective, planuri simple de acțiune
și învăţare care să-i ajute în realizarea unor sarcini de lucru (proiecte, portofolii tematice, etc.)
și, astfel, să gestioneze corect timpul alocat învăţării, cu scopul identificării progresului în
realizarea unei sarcini de lucru și a dezoltării stilului personal de învățare, a dezvoltării
personale în general, pentru o corectă apreciere a calităţilor personale (estompându-se, astfel,
tendința supraestimării și a subestimării) în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale obiective.

6. Competenţe sociale şi civice – Elevii vor fi capabili să  opereze cu valori şi norme de
conduită morală, etică (toleranța, răbdarea, cinstea/onestitatea, corectitudinea, punctualitatea,
empatia etc.), valori morale relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea cu ceilalţi,
identificate în diferite contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi
asumarea de responsabilităţi concrete, manifestând disponibilitate pentru participare civică, în
condiţiile respectării regulilor grupului şi a valorizării diversităţii etno-culturale, lingvistice,
religioase etc.

7. Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat – Elevii vor fi capabili să  manifeste interes pentru
identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de învăţare de rutină şi/sau
provocatoare, de competiție (organizare de concursuri, spectacole caritabile, etc.), având
iniţiativă în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care fac parte şi în explorarea unor
probleme ale comunităţii locale, prin dezvoltarea spiritului de implicare în activități de tip
voluntariat, donații, acte caritabile etc, pentru o corectă apreciere a calităţilor personale
necesare în  orientarea şcolară şi profesională.
8. Sensibilizare şi exprimare culturală – Elevii vor fi capabili să aprecieze elementele
definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal, prin
realizarea de lucrări creative, individuale și de echipă, folosind diverse medii, inclusiv
digitale, în contexte școlare și extrașcolare clar definite, cu scopul participării la proiecte şi
evenimente culturale organizate în spații educative, formale și nonformale (ateliere creative și
cercuri școlare, echipe, ansambluri, formații artistice, participare la webinare/ evenimente
online etc.)

Concluzii

Profilul de formare al elevului de gimnaziu este constituit într-un mod riguros,

etapizat, pe 3 niveluri de achiziție (elementar, funcțional și dezvoltat), pornind de la
descrierile competențelor cheie prezentate anterior, respectate în funcție de  particularitățile de
vârstă ale elevilor pentru fiecare stadiu de școlarizare, potrivit structurii actuale a sistemului
de învățământ românesc, și axate pe 5 principii generatoare ale planurilor-cadru:
– principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale
– principiul funcţionalităţii
– principiul egalităţii şanselor
– principiul flexibilităţii şi al parcursului individual
– principiul racordării la social