Problema ecologică

Ababii Efimia
 Cuprins

 Introducere
 Problema ecologică
 Despăduririle
 Deşertificarea
 Modificările climatice
globale
Introducere
 Problemele de mediu ale lumii contemporane sînt foarte diverse. Ele reprezintă
un pericol atît pentru mediul planetei noastre, cît și pentru prezentul şi viitorul
întregii omeniri şi pot fi soluţionate doar cu participarea şi conlucrarea tuturor
ţărilor lumii. De soluționarea acestora la nivel global depind prosperitatea
materială şi progresul spiritual al omenirii într-un mediu sănătos de viaţă.
 Problema ecologică
 Acțiunile omului asupra naturii au evoluat în timp de la nivelul local la cel regional, iar către sfîrşitul sec. al
XX-lea – începutul sec. al XXI-lea acestea au generat schimbări de dimensiuni globale. În consecinţă, s-au
produs următoarele efecte grave: deteriorarea unor vaste ecosisteme naturale, epuizarea solurilor şi a resurselor
de apă potabilă, despăduriri intense, reducerea biodiversităţii, poluarea globală a mediului, apariţia efectului de
seră, care a declanşat încălzirea planetară, formarea ploilor acide, degradarea stratului de ozon, extinderea
deşerturilor etc.
 Agravarea acestor probleme globale a dat semnalul că omenirea trece printr-o criză ecologică profundă.
Impactul antropic a depăşit posibilităţile de regenerare ale ecosistemelor naturale, provocînd un dezechilibru al
mediului la nivel planetar. Efectele acțiunilor modificatoare ale omului asupra mediului au devenit mai
pronunţate în urma dezvoltării intensive a agriculturii, industriei, transporturilor etc. Degradarea mediului are
un impact negativ asupra condiţiilor de viaţă şi sănătăţii omului. Există deja un număr apreciabil de metropole
în care se fac resimţite consecinţele poluării aerului (Detroit, Sao Paolo, Ciudad de Mexico, Calcuta, Los
Angeles, New York etc.).
 În aceste şi în alte oraşe numărul de îmbolnăviri ale
căilor respiratorii, inclusiv cazurile de cancer
pulmonar, este foarte înalt. De asemenea, este în
creştere numărul de oameni care nu au acces la apă
potabilă de calitate etc. Pentru asigurarea unui mod de
viaţă sănătos pentru omenire şi dezvoltarea unei
 În prezent, problemele enumerate sînt studiate în
economii durabile, este nevoie de un efort global
conjugat. Nici o ţară nu-şi poate ameliora de una cadrul unor programe internaţionale de mediu,
singură clima sau proteja resursele piscicole din rîurile precum: Programul Internaţional Geosfera-Biosfera,
transfrontaliere. Aceste obiective pot fi atinse numai Programul Internaţional Dimensiunea Umană a
printr-o conlucrare la nivel de vecinătate, regional şi Modificărilor Globale ale Mediului, Iniţiativa
mondial. Strategică pentru Reducerea Dezastrelor, Programul
Climatic Mondial. În cadrul acestor proiecte
activează specialişti din diferite ţări și organizaţii
internaţionale (ONU, UNESCO etc.), care încearcă
să găsească soluţii pentru problemele ce ţin de
modificarea mediului planetar.
 Despăduririle

 Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de pe o

anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și îndepărtarea
radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.
 Înlăturare completă a pădurilor pe o anumită suprafață, prin tăierea lor, se face în scopul folosirii
terenului în alte scopuri (agricultură, pășunat, construcții) sau utilizării materialul lemnos.

Ponderea pădurilor pe diferite continente

(în %);

Dinamica suprafețelor de pădure la nivel mondial

 Funcțiile pădurilor în cadrul mediului geografic
Funcţia climatică Pădurea este principalul furnizor de O2 (1 km2 de pădure ecuatorială produce zilnic circa 11 tone de
O2) şi consumator de CO2, atenuează efectele negative ale unor fenomene meteorologice (temperatura
aerului, umiditatea, viteza vîntului) şi menţine echilibrul climatic;

Funcţia hidrologică Pădurea reduce scurgerea de suprafaţă a apelor provenite din precipitaţii şi topirea zăpezilor, sporeşte
infiltrarea apei în sol, menţine aproape constante debitele izvoarelor, reduce scurgerea de aluviuni,
torentele de noroi, protejează locuinţele umane, terenurile agricole, căile de comunicaţie împotriva
scurgerilor violente;

Funcţia edafică Prin materia organică acumulată, pădurile contribuie semnificativ la formarea şi protejarea solurilor;

Funcţia economică Lemnul şi alte produse ale pădurii sînt folosite pe larg la producerea industrială a hîrtiei şi celulozei, a
mobilei, lemnul rămînînd în mod tradițional un important material de construcţie etc.;

Funcţia socială Pădurile au o mare valoare recreativă, turistică, estetică și spirituală;

Funcţia sanitară Pădurea creează o atmosferă de calm, cu o temperatură moderată, cu aer lipsit de substanţe nocive şi de
impurităţi.
 Utilizarea pe larg a
Impactul hazardelor
materialului lemnos în
naturale(erupții vulcanice,
industrie (mobilă,
maxime și minime terestre,
cherestea, celuloză,
polei, seceta, incendii naturale).
hârtie)
Cauzele reducerii
suprafețelor forestiere

Extinderea terenurilor
agricole, ocuparea
Incendierea pădurilor terenurilor sub
prin activitatea construcții, drumuri etc.
neglijentă a omului
Afectarea pădurilor
de maladii și
vătămători
Consecinţe ale
despăduririi
 Deşertificarea
 Deșertificarea –fenomen complex care afectează clima, solurile, flora, fauna și omul.
Deasemenea este rezultatul interacțiunii a doi factori: seceta puternică și prelungită și
supraexploatarea de către om a terenurilor din regiuni cu tendințe aride
 Deşertificarea este un fenomen global cauzat de circumstanţe climatice şi de intensificarea
presiunii antropice asupra mediului. Circa 35% din suprafaţa terestră este afectată de secetă
şi de deşertificare, în acest spaţiu trăind 20% din populaţia globului. Deşertificarea este un
fenomen complex de transformare a terenurilor în deşerturi şi semideşerturi în regiunile
uscate ale Terrei.

Reducerea cantității
de precipitații și
modificarea regimului
acestora.
Tendința de încălzire a
climei, cu specific regional(
Africa de Nord, Sudul
Republicii Moldova )

Cauzele
intensificării Micșorarea suprafețelor
procesului de pădure, lichidarea
fâșiilor de protecție, care
Nerespectarea
deșertificării
sporesc viteza vântului și
rotației culturilor pe pierderile de umezeală din
câmpuri în sol.
dependență de
proprietățile Încălcarea măsurilor
solurilor, umiditate. agrotehnice de
prelucrare a solurilor
 Măsuri de diminuare a efectelor deșertificării
Utilizarea corectă și durabilă a terenurilor

Stropirea suprafețelor împădurite și a fâșiior de protecție a

terenurilor.

Irigarea terenurilor prin cele mai moderne tehnologii, ex:

prin picurare

Aplicarea eficientă a asolamentelor li a metodelor eficiente de

fertilizare a solurilor

Măsuri de bazare a procesului de extindere a deșerturilor

 Modificările climatice globale
 Una dintre problemele globale stringente, apărute ca urmare a activităţii umane, este modificarea climei
terestre atît în sensul încălzirii, cît şi al accentuării calamităţilor naturale condiţionate de anumite
caracteristici climatice. Opiniile meteorologilor şi ale climatologilor, preocupaţi de acest domeniu, sînt
separate: recunoscînd gravitatea situaţiei, unii o consideră drept efect al activităţii antropice, iar alţii o
tratează ca pe o evoluţie normală şi ciclică a climei.
 Cel mai frecvent, încălzirea globală este explicată prin manifestarea efectului de seră, care poate avea
următoarele consecinţe:
 ƒ încălzirea climatului cu 1,5-4,5°C în condiţiile în care cantitatea de CO2 se dublează;
 ƒ manifestarea anomaliilor sezoniere, în special pe perioadele de vară şi de iarnă;
 ƒ creşterea cantităţilor de precipitaţii în întreaga lume;
 ƒ topirea gheţarilor şi ridicarea nivelului Oceanului Planetar.
 Impactul factorului antropic asupra climei terestre
Defrișarea pădurilor
Desecarea
mlaștinilor și a
bălților

Tendințele de crestere a emisiilor gazelor de seră din activități

industriale, transport etc.

Tendințele continue de creștere a consumului de combustibil

fosil( cărbune, produse petroliere, gaze naturale, șisturi)

Tendințele de creștere progresivă a numărului populației lumii

Experimentarea și utilizarea tehnologiilor moderne cu impact

militar asupra atmosferei.
 De mai bine de un secol temperatura Pămîntului este în continuă creştere. Fenomenul a
devenit mai accentuat după anii ‘70 ai secolului trecut. Consiliul interguvernamental pentru
schimbarea climei, format din savanţi şi participanţi la conferinţe internaţionale, au
demonstrat că, dacă utilizarea combustibililor fosili va continua să crească, către anul 2050
temperatura se va ridica la nivel global pînă la valori medii de 16-19°C. O încălzire atît de
rapidă constituie o problemă gravă, pentru că ar putea provoca extreme climatice, inclusiv
inundaţii, secete şi intensificarea uraganelor. Conform datelor statistice, aproape 80% din
calamităţile naturale sînt condiţionate de procesele atmosferice. Stabilizarea climatelor
terestre presupune, în primul rînd, reducerea emisiilor de carbon cu aproape 60%. Iar aceasta
necesită implicarea tuturor guvernelor şi conştientizarea pericolului la toate nivelurile
societăţii.