Proiect la tehnologie

Elev: Bontea Tudor

Clasa a VIII-a B
Deșertificarea Deșertificarea este un fenomen complex
de transformare treptată a unor terenuri cu
soluri fertile în deșerturi, determinat de
schimbările climatice (secetă puternică și
prelungită) și activitățile umane
(supraexploatarea terenurilor).

Deșertificarea a fost definită de Convenția

Organizației Națiunilor Unite pentru
combaterea deșertificării ca procesul de
degradare a solului rezultat din factori
precum variațiile climatice cu activitățile
umane.
 Procesul de deșertificare
poate rezulta după o evoluție
seculară a climatului (ex.
Sahara, între 5000–1000 î.Hr.),
dar, cel mai adesea ca rezultat
al activităților antropice, omul
fiind autorul deșertificării.

Deșertificarea poate fi definită

ca procesul natural prin care
solul fie își pierde proprietățile,
fie se degradează din cauza
fenomenelor naturale.
 Deșertificarea se declanșează obișnuit ca urmare a
distrugerii covorului vegetal datorită exploatării
excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile,
cultivării excesive, despăduririlor masive și suprapă
șunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea
râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii solului de
apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În
general, deșertificarea este determinată de o
supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat,
care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei
freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul
mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial
înfloritoare, a fost transformată în deșert prin
suprapășunat și despăduriri.
Cauzele deșertificării:
Principala cauză a deșertificării este
îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației
este determinată de mai mulți factori, cum ar fi
seceta, schimbările climatice, cultivarea
terenurilor arabile, pășunatul excesiv și
defrișarea. Vegetația are un rol important în
determinarea compoziției solului. Studiile au
arătat că, în multe ecosisteme, rata eroziunii
solului descrește exponențial odată cu
abundența vegetației.[4] Suprafețele uscate și
neprotejate de vegetație sunt spălate de ploi
sau de inundații, lăsând straturile infertile de la
baza solului să se usuce la soare. Aceste
suprafețe devin astfel tari și neproductive.
Consecințe:
Deșertificarea este una dintre principalele probleme care trebuie confruntate la nivel
mondial. Și este că au repercusiuni grave la nivel global. Deșertificarea creează probleme
pentru eradicarea sărăciei, îngrijirea și conservarea mediului, durabilitatea și stabilitatea
economică, printre altele. Unele dintre principalele consecințe ale acestui fenomen sunt
următoarele:

Pierderea speciilor de animale și plante, a solurilor fertile productive și a diferitelor

ecosisteme. Pierderea generală a biodiversității este o altă problemă cu care se confruntă
omenirea în acest secol. Pierderea terenului productiv nu afectează doar oamenii, ci și
biodiversitatea aferentă acestora.

Scăderea producției agricole și începutul nesiguranței alimentare. Multe țări își pot hrăni
populațiile, iar foamea crește în întreaga lume.

Modificarea resurselor naturale

Intensificarea consecințelor schimbărilor climatice, având în vedere că acestea

acționează în lanț.

Impacturi sau dezvoltare durabilă și calitatea vieții oamenilor.

Bibliografie https://www.renovablesverdes.com/ro/desertificacion/

https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertificare
Vă mulțumesc!