2

Borcea Maria Alessia

Deșertificarea

Factorii care contribuie la poluarea fizica a solului sunt activitatea agricola, pasunatul excesiv,
despadurirea, activitatea industriala si supraexploatarea covorului vegetal. Desertificarea si
excesul de umiditate sunt forme de poluare fizica a solului, care se manifesta atat la nivel
mondial, cat si in Romania.
Deșertificarea este un proces frecvent, iar în ultimii ani ea a început să fie din ce în ce mai
accelerată. Acest lucru se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, folosirii în mod excesiv a
combustibililor, dar și pentru că emisiile atmosferice de CO2 și celelalte gaze care rețin căldură
sunt mai pronunțate. De asemenea, agricultura industrială este și ea un factor nociv pentru
mediu. Deșertificarea a dus în timp la dispariția unor specii de animale și este extrem de
dăunătoare vieții la nivel global.
Riscul de a ajunge la o deșertificare permanentă este valabil în peste 100 de țări, din cauza
faptului că mai mult de 40% din suprafața terestră a lumii este reprezentată de zone uscate.
Studiile realizate de către Atlasului Mondial al Deșertificării al Comisiei Europene au arătat
faptul că aproximativ 75% din suprafața terestră a Pământului este deja degradată și se îndreaptă
spre o degradare și mai mare, Asia și Africa fiind cele mai afectate. 
Principala cauză a apariției deșertificării este intervenția omului. De-a lungul istoriei, ritmul de
uscare a pământului s-a accelerat, iar el ar trebui stopat sau, cel puțin, minimizat pentru ca
generațiile viitoare să poată trăi în comuniune cu mediul înconjurător. 
Cauzele deșertificării duc la eroziunea solului și la incapacitatea lui de a mai reține apă pentru
oameni și plante. În acest moment, peste două miliarde de oameni locuiesc în zone uscate care au
un risc major de deșertificare. Dacă acest proces se va întâmpla, studiile arată că aproximativ 50
de milioane de oameni se vor strămuta până în următorii 10 ani, pentru a-și găsi un alt loc de trai
mai bun.  
Deșertificarea, pe care oamenii o provoacă fără să își dea seama, pleacă de la faptul că
precipitațiile din aer devin din ce în ce mai puține și nu mai sunt eficiente. De asemenea, în
zonele de pajiște și câmpie, mai puține precipitații înseamnă o expunere foarte mare a solului și
apariția scăzută a vegetației. 
Deșertificarea poate apărea și ca urmare a unui incendiu, fie el de vegetație, cauzat de
temperaturile extrem de ridicate, fie pornit de către oameni. De asemenea, fenomenul mai poate
apărea și din cauza faptului că respectivele zone nu mai reprezintă locuri de păscut pentru
animalele de mari dimensiuni. Prin păscut, acestea ajută vegetația să înceapă un nou proces de
degradare biologică, deoarece ele consumă frunzele și iarba trecute, ajutând, astfel, la curățarea
zonei și la menținerea ierbii la un nivel optim, suficient de înalt pentru protejarea solului, dar nu
atât de înalt încât să reprezinte un pericol în caz de incendiu. Soarele face ca materialul vegetal
să se oxideze chimic și nu să se degradeze biologic, ceea ce duce la dereglarea ciclului anual de
regenerare a naturii. 

În România, deșertificarea este cauzată, în primul rând, de defrișarea masivă și ilegală a

pădurilor. Îndepărtarea copacilor, de exemplu, va duce la eliminarea rădăcinilor care leagă solul
2

Borcea Maria Alessia

și în va face susceptibil de deshidratare și erodare. Acest efect este cel mai vizibil în sud-vestul
țării, în județul Dolj. Chiar dacă în aceste zone s-au luat de-a lungul timpului măsuri de
prevenire, ele nu au avut rezultatele dorite, din cauza faptului că pomii nu s-au adaptat solului și
nu au crescut. Dacă defrișările vor continua în acest ritm, studiile arată că aproximativ 40% din
teritoriul țării va deveni arid în viitorul apropiat, iar seceta va constitui o normalitate climaterică
pentru regiunea noastră. 
 
România se confruntă și cu precipitații care fluctuează mult. Ploile sezoniere încep târziu și se
termină mai devreme decât înainte, ceea ce duce la un interval ploios scurt și unul secetos lung.
În acest moment, replantarea unor zone-tampon de vegetație rămân soluții la îndemână care pot
ajuta la diminuarea tendinței aride. 
Așadar, deșertificarea este un proces care trebuie cu orice preț stopat, ca viața oamenilor și cea a
animalelor să rămână cât mai stabilă, iar mediul înconjurător cât mai sănătos. Schimbarea pleacă
de la tine, iar grija pentru natură va fi influențată atât de către oamenii de rând, cât și de către
mediul de afaceri.