MODEL 1 de subiect bacalaureat 2011 Conformarea fa de un model elaborat de o cultur nu se rezum la nvesmntarea formelor umane, ci mprumut si aspectul unor

intervenii directe. Tatuajele sau inciziile, alungirile craniului sau modificrile danturii, machiajele ceremoniale si mutilrile religioase, tunsorile sau coafurile cu semnificaii riguroase sunt numai cteva dintre modalitile de a aciona asupra corpului cu scopul de a-l remodela. Aceste intervenii nu sunt motivate numai de o estetic corporal consacrat de tradiiile locale. n toate civilizaiile, corpul este considerat suport al forei vitale, al sufletului, si devine, din aceast cauz, obiectul unor interpretri mitice. Tehnicile de prefacere a aspectului vizibil al persoanei au, de cele mai multe ori, menirea de a corecta formele, de a le oferi semnificaiile profunde precizate de mit. Mrcile corporale, cu funcii magice sau religioase, nu au numai rostul de a proteja, de a ne neutraliza orice aciune malefic orientat mpotriva persoanei, ci constituie adevrate sisteme de semne care compun aproape un limbaj. Ca orice limbaj, nici acesta nu are sens dect n interiorul conveniilor care l-au fixat si l-au admis. (Silviu Angelescu, Portretul literar) [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleaz rspunsuri la ntrebrile de mai jos, referitoare la situaia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avnd n vedere scopul comunicrii? b. Crui stil funcional i aparine textul de mai sus? Motiveaz-i rspunsul. c. Ce elemente de coninut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici n textul dat? 2.Care este opinia ta despre impactul modelului asupra unei culturi? Susine, cu argumente, opinia prezentat.

Model 2 de subiect bacalaureat 2011 - Citii mult? - Cteodat mai mult, cteodat mai puin. - Dar, asa n mijlociu... - Hm! Cam opt, nou ore pe zi. - Opt, nou ore pe zi? - Da. Fata l privi uimit, ca pe un lucru rar. Niciodat nu i-ar fi trecut prin minte c sunt oameni care citesc pn la zece ore pe fiecare zi. Credea c povestile astea nu se petrec dect prin romane. Era, de altfel, o observatoare foarte slab si niciodat nu si-ar fi putut da seama ce se petrece n afar de mediul ei. Biatul plec ochii n jos, nrosindu-se pn n rdcina urechilor. Apoi, ca s se dezvinoveasc: - Bine, dar nu citesc ntruna. Mai scriu, mai lucrez la entomologie*, mai traduc... Apoi, am colecie de pietre, ierbar... m ocup si cu chimia. Vorbea repede, nelundu-si ochii din vrful sandalelor, ca si cum s-ar fi lepdat de o

greseal fptuit n nestiin. Fata l privea mereu, lunecndu-si ochii pe faa ars de soare si ptat cu cosi strpii de nerbdarea aceea necjit caracteristic adolescenilor, care din orisice neam si-ar trage viaa si n orisice mediu si-ar tri zilele, n fundul sufletelor lor, doresc ntotdeauna s plac. (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) *Entomologie s.f. Ramur a zoologiei care se ocup cu studiul insectelor [Citeste cu voce tare textul.] 1. Formuleaz rspunsuri la ntrebrile de mai jos, referitoare la situaia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avnd n vedere scopul comunicrii? b. Ce elemente de coninut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici n textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz-i rspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii n viaa unui adolescent? Susine, cu argumente, opinia prezentat.