Igiena sportului

Borcea Maria Alessia

 Despre
Igiena sportului —ramură a igienei care studiază condițiile pentru activitatea sportivă an scopul elaborării măsurilor care să
contribuie la antărirea sănătății şi la creșterea măiestriei sportive. Include reguli de respectare a regimului de exerciții fizice, de igienă
personală, igienă a somnului, igienă a alimentației, igienă a ambrăcămintei, igienă a ancălțămintei, igienă a sălilor şi terenurilor de
sport ș. a. După caracterul său şi gradul eforturilor depuse, exercițiile fizice trebuie să corespundă nivelului de dezvoltare fizică a
sportivului şi capacităţilor funcţionale ale organismului, ceea ce se apreciază an timpul controlului medical. Copiilor le sant indicate
exerciții fizice scurte şi rapide, care, ansă, nu trebuie să fie de forţă şi de rezistență. Exerciții libere se recomandă şi persoanelor de
varstă anaintată. Rezistența, forţa, viteza şi alte calități ale sportivului pot fi dezvoltate numai cu ajutorul unor exerciții repetate an mod
regulat. Exercițiile fizice trebuie să devină ancă din copilărie o necesitate a organismului şi incluse an regimul de zi al fiecărui om. Un
regim de mișcări sub formă de exerciții de anviorare, gimnastică an producţie, mers dozat, turism ș. a. este necesar pentru oamenii
ocupați nu- numai cu munca intelectuală, dar şi cu cea fizica. Practicarea sportului la aer liber depinde de condițiile meteorologice.
Vara sportivii urmează a se antrena mai bine dimineața şi seara. Iarna copiilor nu li se recomandă să schieze şi să patineze pe terenuri
de sport dacă temperatura aerului e mai joasă de —12   15°C, iar celor adulți — dacă e mai joasă de —25°C.
Potrivit regulilor de igienă personală după exerciții sportive trebuie numaidecat să se treacă la hidroproceduri (scăldat, duș ș.a.), care
au o ansemnătate igienică şi de călire a organismului. Toate mijloacele de călire (aerul, soarele şi apa), folosite an ambinare cu
exercițiile fizice, au o acțiune binefăcătoare asupra organismului. Pe langă acestea, este necesară respectarea regulilor de alternare a
muncii cu odihna. Pentru un sportiv este de ajuns să doarmă 7—8 ore.

In alimentaţia sportivului se includ produse alimentare variate, ușor digerabile, cu o valoare calorică analtă, evitandu-se abundența
alimentelor care pot ingreuna respirația. an comparație cu cea obișnuită, raţia alimentară a sportivului trebuie să conțină mai multe
proteine şi glucide, de 2—3 ori mai multe vitamine. Sportivii iau masa cu 1—1,5 ore anainte de antrenament, cu 2—2,5 ore pană la
competiții şi peste 30—40 min. după antrenament.

In timpul exercițiilor fizice organismul pierde prin transpirație o cantitate considerabilă de apă, ceea ce provoacă apariția setei. In
asemenea cazuri nu se recomandă să se beie multă apă. Pentru a potoli setea e de ajuns să se clătească gura.
Echipamentul sportiv trebuie să fie cat mai ușor, să nu incomodeze la mișcări, respirație şi să nu angreuieze circulația sangelui. El
trebuie să absoarbă bine sudoarea. Pentru turism, călătorii se alege un echipament care al va proteja pe sportiv de ploae, vant şi frig.
Hainele prea calde intensifică transpirația şi provoacă supra-incălzirea organismului. Este absolut necesar ca ancălțămintea sportivului
să fie ușoară şi comodă. Pentru iarnă se alege ancălțăminte mai largă, care poate fi ancălțată peste ciorapi de lană, care absorb mai bine
transpirația. Echipamentul şi ancălțămintea sportivă se recomandă a fi curățite, spălate şi uscate la timp.

Pentru a evita traumatismele, se cere ca sălile, terenurile, inventarele şi instalațiile de sport să corespundă cerințelor sanitar-igienice.