CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE

IGIENĂ ŞI PROTECŢIE INDIVIDUALĂ ÎN SPORT

(Noțiuni de cultură generală din Sport)

1. Tehnici de reechilibrare.
2. Modalităţi de atenuare a şocurilor.
3. Măsuri de menţinere a igienei individuale şi
colective.
4. Tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului sau
sprijinului în timpul execuţiilor.
5. Noțiuni despre: importanţa pregătirii
organismului pentru efort, importanţa respiraţiei,
cu caracter de refacere.
6. Igiena corporală.
7. Igiena - ansamblul de reguli şi măsuri practice
respectate pentru păstrarea şi întărirea sănătăţii.

1. Tehnici de reechilibrare

În timpul exersării exerciţiilor fizice pot

interveni unele accidente, iar prevenirea lor se poate
realiza prin aplicarea anumitor mijloace de
reechilibrare:
- diminuarea amplitudinii mişcării;
- aşezarea călcâielor pe sol la momentul
dezechilibrării din poziţia pe vârfuri;
- stabilirea unui punct de sprijin suplimentar
cu orice parte a corpului pe aparatele din sală;
- contrabalansează dezechilibrarea cu
ajutorul şi prin mişcarea braţelor;
 - coborârea centrului de greutate îndoind
genunchii.

Amplitudinea mişcării reprezintă lungimea drumului

între poziţiile extreme ale unui corp care oscilează.

2. Modalităţi de atenuare a şocurilor şi căderilor

Accidentele în sport pot surveni datorită

necunoaşterii modalităţilor de atenuare a şocurilor şi
căderilor, precum: entorsele, luxaţiile, fracturile,
întinderile musculare etc.).

Măsuri de evitarea accidentelor în sport:

- folosiţi încălţăminte cu aderenţă la suprafaţa
de antrenament şi verifică legătura corectă a
şiretelor;
- evitaţi suprafeţele de antrenament denivelate
sau alunecoase;
- execuţia săriturii (în lungime cu elan, în
înălţime, la un aparat de gimnastică) este urmată de
aterizarea amortizantă a şocului în contact cu solul,
cu nisipul din groapa de sărituri sau cu saltele de
gimnastică;
- măriţi atenţia la obiectele dure de pe
suprafaţa sau de pe marginea suprafeţei de
antrenament;
- transportaţi cu responsabilitate materialele ca
să nu le scapi şi ca să nu te împiedici;
- menţineţi direcţia de deplasare indicată de
către profesor, pentru a evita contactul cu alţi colegi.
 3. Măsuri de menţinere a igienei individuale şi
colective

Pentru menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii

vom cunoaşte modul de aplicarea măsurilor de
păstrare a igienei:
- spălaţi corpul zilnic;
- spălaţi bine mâinile cu apă şi săpun de câte
ori este nevoie;
- menţineţi curate căile nazale prin spălarea lor
cu apă sau utilizarea batistei şi prin formarea
obişnuinţei de a inspira pe nas;
- evitaţi ştergerea ochilor cu tricoul sau cu
mâna murdară;
- purtarea cerceilor lungi şi grei în timpul
antrenamentelor pot determina accidentări (agăţarea
în fileul de la volei, rănirea urechii la baschet,
handbal etc.);
- echipamentul sportiv va corespunde
condiţiilor atmosferice şi va permite libertatea
mişcărilor de realizat la antrenament;
- încălţămintea de tip sport şi obiectele de
igienă individuală (prosop, periuţă de dinţi, perie de
păr etc.) vor fi ordin strict personal;
- instalaţiile şi materialele sportive vor fi bine
întreţinute şi vor fi folosite doar în scopul pentru
care au fost create;
- păstraţi curăţenia în sală, pe terenul de sport,
dar şi în vestiare.

4. Tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului

sau sprijinului în execuţii
 Prin acordarea ajutorului şi sprijinului vom
avea în vedere toate măsurile cu caracter
organizatoric şi metodic cu scopul de a preveni
accidentele şi de a contribui la învăţarea corectă a
elementelor şi procedeelor tehnice.

Pentru acordarea sprijinului ne vom asigura că

stăpânim şi aplicăm următoarele:
- prezenţă de spirit, hotărâre în acţiune şi
suficientă forţă;
- cunoaşterea tehnicilor elementelor şi
procedeelor;
- cunoaşterea eventualelor momente de cădere
de pe aparat sau instalaţii;
- cunoaşterea modului şi momentului de
intervenţie şi ajutor;
- stabilirea locului potrivit şi de amplasament
pentru a urmări exerciţiul.

La acordarea sprijinului practicantul va fi atent

la următoarele:
- nu încercaţi sărituri care depăşesc pregătirea
individuală;
- respectaţi disciplina în timpul
antrenamentului;
- efectuaţi bătaia şi aterizarea corect învăţată;
- elanul se parcurge hotărât pentru reuşita
săriturii;
- răzgândirea sau execuţia altei sărituri este
riscantă.
 5. Noțiuni despre importanţa pregătirii
organismului pentru efort, importanţa respiraţiei
cu caracter de refacere

Orice activitate fizică începe cu exerciţii de

pregătirea organismului pentru efort („încălzirea”) şi
se încheie cu exerciţii pentru revenirea organismului
după efort. Specialistul transmite în mod repetat o
serie de cunoştinţe cu privire la importanţa realizării
unei bune „încălziri” a organismului, dar şi măsurile
pentru revenirea organismului la valori cât mai
apropiate de cele iniţiale.
Exerciţiile pentru „încălzire” ne vor ajuta la:
- evitarea producerii unor posibile accidente de
natură musculară, articulară, ligamentară;
- angrenarea treptată la efort a marilor
funcţiuni ale organismului (circulaţia şi respiraţia);
- creşterea randamentului organismului pentru
realizarea unor activităţi sportive eficiente.
Exerciţiile folosite la revenirea organismului după
efort sunt în special exerciţii pentru respiraţie. Ele ne
vor ajuta să aducem valorile marilor funcţiuni ale
organismului la valori cât mai apropiate de cele de
dinaintea efortului.
Celulele organismului au nevoie să fie
alimentate continuu cu oxigen pentru a se produce
energie, iar la instalarea oboselii acest proces se
intensifică. Pentru revenirea mai rapidă după efort,
plămânii vor furniza suficient oxigen, iar inima îl
pompează către celulele corpului. Respiraţia mai
profundă aduce în plămâni mai mult oxigen. După
execuţiile solicitante, se vor efectua imediat expiraţii
mai puternice urmată de mişcări de respiraţii lente şi
complete.
 6. Igiena corporală

Pregătirea echipamentului şi a obiectelor de

igienă personală înainte de antrenament.

7. Igiena - ansamblul de reguli şi măsuri practice

ce trebuie respectate pentru păstrarea şi întărirea
sănătăţii

Igiena reprezintă acel ansamblul de reguli şi

măsuri practice ce trebuie respectate pentru păstrarea
şi întărirea sănătăţii.
Drept moştenire avem patru factori de bază
naturali de călirea organismului: apa, aerul, mişcarea
şi cumpătarea.
Lipsa apei din alimentaţie şi organism, timp de
4-5 zile pot produce tulburări grave şi chiar fatale, în
timp ce fără alimente se poate rezista 40-50 de zile.

1. Alegeţi din variantele de mai jos enunţul

potrivit:
Exerciţiile pentru „încălzire” te vor ajuta la:
a. evitarea producerii unor accidente
musculare.
b. aducerea valorilor marilor funcţiuni ale
organismului la valorile mai apropiate de cele de
dinaintea efortului.
c. revenirea organismului după efort.

2. Apreciază enunțul corect:

a. Alergarea de viteză este folosită pentru
revenirea organismului după efort.
 b. Exerciţiile pentru încălzire te ajută la
angrenarea treptată a marilor funcţiuni ale
organismului.
c. Activitatea fizică începe cu exerciţii pentru
revenirea organismului după efort.

COMPORTAMENTE ŞI ATITUDINI

- Asumarea responsabilităţilor specifice în

antrenament, întreceri sau concursuri;
- Asumarea responsabilităţii pentru
îndeplinirea rolurilor specifice sportului;
- Comportamentele integrate în noţiunea de
fair-play;
- Disponibilităţi de prevenirea, aplanarea sau
rezolvarea situaţiilor conflictuale.

Înaintea şi în timpul activităţilor fizice

observăm anumite manifestări şi comportamente
care influenţează desfăşurarea acestora.

În timpul antrenamentelor sau concursurilor ne

vom asuma responsabilităţile specifice sportului. În
timpul activităţilor sportive vom exersa individual,
în perechi, în grupe şi în echipe.

În funcţie de aceste situaţii vom avea anumite

responsabilităţi:
- anunţarea stării de sănătate şi a problemelor
apărute;
- însuşirea noţiunilor de regulament ale
ramurilor sportive practicate şi respectarea lor;
- obişnuinţa practicării independent a
exerciţiilor fizice în timpul liber;
- comunicarea permanentă cu colegul sau
echipa ta;
- folosirea cunoştinţelor în ajutorarea echipei
şi respectarea adversarilor.

Pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor

din sport este important să cunoaşteţi şi să vă
asumaţi propriile responsabilităţi.

Obiective:
Conducerea unei secvenţe din antrenament.

Responsabilităţi
- cunoaşterea bine a conţinutului secvenţei din
antrenament
- utilizarea corectă a terminologiei specifice

Sarcini:
Căpitan de echipă

Responsabilităţi
- transmiterea sarcinilor de îndeplinit
- mobilizarea coechipierilor

Sarcini:
Arbitru sau scorer la concurs

Responsabilităţi
- cunoaşterea temeinică a regulamentului
- gestionarea situaţiile conflictuale prin
corectitudine şi imparţialitate
 Comportamentele integrate în noţiunea de
Fairplay

Conceptul Fair-play constituie o întreagă

morală, un cod de legi, nescrise, străvechi ca şi
sportul cu disponibilităţi de prevenirea şi rezolvarea
situaţiilor conflictuale.
„Fair-play” înseamnă acceptarea loială a
regulilor jocului şi principiile sale includ: conduita
onestă în orice situaţie; respectarea adversarilor, a
regulilor, a deciziilor arbitrilor, a publicului
spectator şi a spiritului general de joc; acceptarea
înfrângerii şi a victoriei cu demnitate.

Prevenirea şi rezolvarea situaţiilor conflictuale

apărute în timpul activităţilor sportive pot fi aplanate
prin interacţiune şi comportament adecvat:
- adresarea unor cuvinte prieteneşti
participanţilor
- trăiţi momentul cu bucurie şi nu urmăriţi doar
victoria
- controlaţi modul de exprimare şi folosiţi
termenii civilizaţi în situaţiile create
- respectaţi regulile jocului şi indicaţiile
arbitrului
- asumarea responsabilităţii propriilor acţiuni
şi greşeli
- exprimare onestă în exprimarea ideilor şi
emoţiilor
- susţinerea propriilor drepturi fără a le încălca
pe ale celorlalţi
- obiectivitate în aprecierea rezultatelor
- tratarea în mod egal al participanţilor
indiferent de rasă şi religie
 - respingerea unor stări de agresivitatea fizică
sau verbală

În perioada antică a Jocurilor Olimpice se

dedicau ode şi se înălţau statui tuturor campionilor
olimpici.
- Sportivii deveniţi olimpici nu erau
întotdeauna şi campioni ai sportivităţii.
- La primele ediţii ale Jocurile Olimpice
femeile nu aveau voie să participe la întreceri şi nici
ca spectatori.
- În timpul Jocurilor Olimpice Antice toate
războaiele încetau şi în incinta sacră numită „Altis”
din Olimpia se instaura pacea.

În timpul activităţilor sportive vom întâlni

situaţii de exersare individual, în perechi, în grupe şi
în echipe. În aceste împrejurări veţi avea anumite
roluri şi responsabilităţi.

CERINŢELE IGIENICO-SANITARE ALE

BAZELOR SPORTIVE

Bazele sportive vor ţine seama de următoarele

cerinţe igienico-sanitare.

Alegerea terenului este foarte importantă

pentru orice bază sportivă. Se va stabili natura şi
configuraţia solului cu granulaţii mari şi uniforme
pentru porozitate şi permeabilitate a aerului. Solul cu
porozitate mica este umed şi nesănătos cu diferiţi
microbi, mai ales bacilul titanic, bacilul antraxului,
bacilii gangrenei gazoase. Cea mai mare parte a
microbilor din sol se găseşte la o adâncime de 20-30
cm, iar la suprafaţa solului ei sunt distruşi de razele
ultraviolete, de oxigenul din aer şi de căldură. Un sol
poluat este periculos, deoarece sportivii au contacte
dese şi dure cu solul, se poate răni şi se pot contacta
boli determinate de microbii din sol. De asemenea,
solul poluat poate influenţa negativ calitatea aerului
de deasupra lui şi din încăperile construite pe el.
Terenul bazei sportive va fi însorit şi uscat, va fi
analizat chimic şi bacteriologic.

Amplasarea bazelor sportive se va face la 1

km depărtare de zona de locuit şi în afara zonei de
poluare. Se recomandă să fie amplasate în
apropierea unei ape curgătoare, în cadrul unui parc
natural, datorită avantajelor sub aspect igienic: aerul
este mai curat deoarece praful se depune în mare
parte pe frunzele copacilor; aerul este mai bogat în
oxigen în timpul zilei datorita procesului de
asimilaţie clorofiliana; temperatura aerului este mai
scăzuta vara şi mai crescută iarna şi prezintă variaţii
mai mici; umiditatea aerului este mai crescuta, este
mai multă linişte; culoarea verde a frunzelor şi a
ierbii odihneşte sistemul nervos central şi creează o
stare psihica pozitiva. Amplasarea va ţine seama şi
de posibilităţile de alimentare cu apa potabila şi
pentru salubritate.

Orientarea bazelor sportive deschise se face

cu axa lungă pe direcţia nord-sud, iar a celor închise
cu axa lunga pe direcţia est-vest. În regiunile cu
vanturi puternice, orientarea bazei sportive deschise
se va face astfel încât vântul să bată perpendicular pe
axa lungă a terenului.
 Evacuarea apelor murdare şi a gunoaielor de
la nivelul bazei sportive se poate realiza în mod
igienic prin sistemul de deversarea apelor murdare în
reţeaua de canalizare a localităţii. Dacă aceasta nu
există, apele reziduale pot fi deversate într-o apa
curgătoare, pot fi îndepărtate prin sistemul de drenaj
din afara localităţii sau prin sistemul de colectare în
puţuri absorbante. Colectarea gunoaielor se va
realiza în spaţii prevăzute cu pubele acoperite cu
capace. Bazele sportive vor fi prevăzute cu cai de
acces şi de evacuare rapidă a publicului spectator.

1. Condiţiile igienico-sanitare pentru amplasarea

bazelor sportive urmăresc:
a) deversarea apei murdare;
b) orientarea bazei sportive;
c) amplasarea bazei sportive;
d) alegerea terenului.

Condiţiile cu privire la siguranţa spaţiului de joc

Stratul de uzură al suprafeţei de desfăşurare a

activităţilor sportive va satisface următoarele cerinţe
şi va fi: bine finisată; netedă în orice sens;
antiderapantă şi în condiţii de umezire în timpul
activităţii sportive; colorată diferit de culoarea
marcajului; fără strălucire; nezgomotoasă; durabilă
şi rezistentă la uzură, lovire; uşor de întreţinut.

2. Care sunt proprietăţile la alegerea pardoselii din

sălile de sport?
a) esenţă de lemn foarte tare;
b) dură;
c) fără elasticitate;
d) netedă, elastică, compactă.

Concentraţia de CO2 din aerul unei săli de sport

În sala de antrenament şi de evenimente

sportive cu spectatori sunt necesari 60 m³/h de aer
proaspăt pentru fiecare sportiv şi 20 m³/h pentru
fiecare spectator. Deoarece numărul de persoane din
sală diferă de la o zi la alta foarte mult, este
important să avem în vedere instalarea unui sistem
de ventilaţie adaptat la cerinţele foarte variate din
timpul funcţionarii.
În orice caz, schimbul de aer în sală trebuie să
fie cel puţin de 50 m³/oră per persoană, iar
umiditatea relativă să nu depăşească 60%.

3. Estimaţi valoarea normală a concentraţiei de CO2

în aerul unei săli de sport.
a) 4-5%;
b) 2-3%;
c) maximă 1%;
d) 5-6%.

Iluminarea corectă a unei săli de sport

La alegerea unui sistem de iluminat în sala de

sport vom avea în vedere rezista mecanică şi
siguranţa la impactul cu mingea a corpurilor de
iluminat. Iluminatul va fi corect şi corespunzător
sportului practicat în sală. La sporturile de contact şi
la jocurile sportive se recomandă un nivel de
iluminare mai mare şi uniformitate luminoasă. Cele
mai eficiente surse de iluminare sunt cele cu LED,
fără a neglija nivelul de strălucire şi reflexie a
luminii sau efectul de orbire. Sistemele de iluminat
inteligente joacă un rol important în reducerea
costurilor cu energia electrică. Senzorii de lumină
reduc intensitatea luminii şi vom profită de lumina
naturală.

4. Cum se recomandă a fi iluminatul sălii de sport?

a) natural;
b) artificial;
c) mixt;
d) natural cu diodă emiţătoare de lumină.

Asigurarea microclimatului în sala de sport

Recomandarea generală prevede o temperatură

de 18-20 grade C, o umiditate de 40-60% şi o
concentraţie de CO2 în aer de maximum 1%. Pe
lângă aceste elemente vom ţine seama şi de
echipamentul sportiv adaptat la mediul ambiental.

5. Elementul propice pentru asigurarea

microclimatului în sala de sport:
a) umiditatea: 40-60%;
b) temperatura medie cuprinsă între 16-18 grade C;
c) puterea de răcire a mediului: 8-10
milicalorii/secundă;
d) concentraţia de CO2 din aer: maximă 1%.

Spaţiile de siguranţă plane, libere de orice

obstacol (fix sau mobil) variază în funcţie de sportul
practicat: Badminton (2,00 m. perimetral); Handbal
(1,00 m. lateral , 2,00 m.); Hochei (2,00 m. în
spatele porţii); Baschet ( 2,00 m); Volei (5,00 m.
lateral, 8,00 m. în spatele liniilor de fund); Tenis
(lateral min.3,65 m, spate min.6,40 m.) ; Tenis
de masă (2,50 m.).

6. Spaţiul mediu de siguranţă în sala de sport este de:

a) 3 m;
b) 2 m;
c) 4 m;
d) 5 m.

Reguli de igienă individuală şi a echipamentului

sportiv

7.1. Estetica machiajul

Regulile de igienă la sala de sport nu
recomandă fetelor să fie machiate în timpul
exerciţiilor fizice. Modul de a se îmbrăca se va
rezuma la un echipament sportiv curat, decent şi de
calitate. Datorită efortului transpiraţia va întinde
rimelul şi fardul, iar fondului de ten se depune în
pliurile pielii, astfel se creează un aspect neplăcut şi
inestetic. Pot apărea efecte negative ale tenului cu
pori înfundaţi, alergii, erupţii şi acnee. Tenul nu va
străluci dacă înaintea antrenamentului aplicaţi o
cremă hidratantă matifiantă.

7.1. Exerciţiile fizice se practică:

a) machiată;
b) demachiată;
c) machiată strident;
d) machiată minimal.

7.2. Aranjarea părului lung pentru

antrenament
 Modelarea şi strângerea părului lung în coadă
de cal vor îndepărta suviţele sau bretonul de pe
frunte, astfel nu veţi fi deranjată în timpul
exerciţiilor şi veţi feri părul de transpiraţia bogată în
săruri dăunătoare firului de păr. După antrenament
se usucă părul şi acasă aplicaţi un balsam hrănitor.

7.2. Coafura potrivită a părului lung din timpul

efortului fizic este:
a) bucle lejere;
b) coadă de cal înaltă;
c) coc;
d) bucle prinse pe o parte.

7.3. Spălatul mâinilor înainte şi după

antrenament
Deseori ne grăbim sau neglijăm spălatul
mâinilor. Prin igiena mâinilor înainte de exerciţiile
fizice îndepărtăm bacteriile provenite de pe diverse
obiecte în drumul spre sală şi împiedicăm
răspândirea lor pe corp şi echipament. După
eliminarea sudorii prin porii pielii şi contactul cu
diferite instalaţii sau echipamente ne vom igieniza şi
dezinfectat corect mâinile. Mai întâi se umezesc,
apoi folosim săpunul antibacterian şi frecăm energic
mâinile pe o parte şi pe cealaltă, dar şi zona dintre
degete 20 de secunde. Se clătesc complet şi se usucă
prin ştergere bine cu un şervet de hârtie, fără a folosi
prosopul textil.

7.3. Când igienizăm mâinile?

a) în pauză dintre antrenamente;
b) în pauză dintre serii;
c) în pauză dintre repetări;
d) înainte şi după antrenament.

7.4. Nu vă atingeţi faţa în timpul

antrenamentului
Transpiraţia de pe faţă nu se şterge cu mâna
sau tricoul deoarece vă expuneţi tenul la alergii,
acnee sau chiar la anumite boli transmisibile ale
pielii. Transpiraţia excesivă se şterge cu un prosop
sau serveţel din hârtie.

7.4. Transpiraţia de pe faţă din timpul

antrenamentului se îndepărtează cu:
a) mâna;
b) propriul tricou;
c) mâneca;
d) prosop, serveţel din hârtie.

7.5. Echipamentul sportiv se dezinfectează

înainte şi după antrenament
Dezinfectaţi echipamentul sportiv înainte şi
după antrenament pentru că nu ştiţi cine a folosit
instalaţiile sau materialele sportive înainte şi dacă a
respectat igiena. Pentru a nu lua contact cu
transpiraţia altui sportiv sau cu praful şi bacteriile,
curăţaţi instalaţiile înainte de a fi folosite. Se
recomandă folosirea unui gel sau pulverizator
antibacterian, a unui şerveţel umed pentru ştersul
aparatelor de contact din timpul exerciţiilor. La
terminarea antrenamentului repetaţi procesul de
igienizarea locului de exersare.

7.5. Echipamentul sportiv se dezinfectează:

a) în pauza dintre antrenamente;
b) înainte şi după antrenament;
c) în pauza dintre repetări;
d) în pauza dintre serii.

7.6. Protejarea spaţiilor de antrenament

Întreţinerea corporală şi mentală, a sănătăţii
inimii şi tonifierea musculaturii pentru a avea un
organism sănătos se pot realiza prin mai multe
metode: jogging, căţărare, înot, mersul pe bicicletă,
tenis, sporturile de iarnă. La antrenamentele
personale individualizate realizate în sala de fitness
corpul şi echipamentul se pot proteja cu ajutorul
unui prosop aşezat pe suprafeţele de contact (saltea,
instalaţii şi materiale sportive). Această metodă
simplă ne va feri pe noi şi pe cei care urmează să
folosească ulterior aceleaşi obiecte din sală sau din
vestiare, fără a intra în contact cu transpiraţia altei
persoane. Şi la schimbarea echipamentului în
vestiare vom aşeza pe bancă un prosop pentru a evita
ca pielea să intre în contact direct cu suprafaţa
băncii. Acelaşi prosop nu se va folosi la ştersul feţei
sau la duş şi se preferă să folosim două prosoape
diferite.

7.6. Prosopul este folosit în sala de sport împotriva:

a) rănilor;
b) transpiraţiei;
c) căldurii;
d) obiectelor grele.

7.7. Protejarea picioarelor în timpul

folosirii duşului
Imediat după antrenament majoritatea
sportivilor folosesc duşul de la sală şi se recomandă
folosirea papucilor pentru baie (şlapi) împotriva
dezvoltării micozei sau a altor infecţii fungice în
rândul altor persoane. După părăsirea spaţiului
comun de duş ne vom şterge talpa şlapilor împotriva
răspândirii umezelii în vestiar.

7.7. Cum prevenim afecţiunile pielii piciorului la

duş?
a) purtăm pantofi;
b) purtăm şlapi;
c) mergem desculţ;
d) împrumutăm încălţămintea.

7.8. Protejarea zonelor rănite

Zgârieturile sau tăieturile uşoare sunt curăţate
şi acoperite cu bandaj sau plasturi pentru că rănile
deschise ne expun la diverse infecţii. Dacă rana
sângerează vom presa locul bandajat cu o faşă sau
prosop timp de 20-30 de minute.

7.8. La îngrijirea rănilor superficiale intervenim

prin:
a) îndepărtarea bandajului;
b) terapia cu plante;
c) oprirea sângerării;
d) dezinfectarea cu spirt.

7.9. Obiecte personale netransmisibile

Împrumutul unor obiecte este considerat un
gest nobil, dar destul de dăunător sănătăţii. Unele
lucruri vor rămâne personale şi nu vor fi
transmisibile, precum pieptenul sau peria de păr,
sticla de apă şi prosopul.
7.9. Care dintre obiecte nu sunt transmisibile la sala
de sport?
a) stiloul;
b) bicicleta;
c) umbrela;
d) prosopul.

7.10. Schimbaţi periodic sticla de apă

Bidonul de lichide achiziţionat de la magazinul
de articole sportive şi sticla de apă se vor înlocui în
mod repetat. În condiţii de umezeală
microorganismele se înmulţesc foarte repede şi
provoacă boli şi fermentaţii.

7.10. Înlocuirea sticlelor din plastic este

recomandată după:
a) spălarea repetată;
b) deteriorare;
c) prima utilizare;
d) reutilizarea îndelungată.

7.11. Exerciţiul fizic nu se practică când

sunteţi bolnavi.
Simptomele unor răceli sau alte afecţiuni
infecţioase ale pielii vă determină să renunţaţi la
efortul fizic pentru a nu contamina şi alte persoane.
Starea de sănătate precară constituie un factor de risc
pentru mediul înconjurător şi vă determină să
deveniţi responsabili.

7.11. Când nu se recomandă practicarea exerciţiul

fizic?
a) în caz de răceală;
b) în caz de febră;
c) când nasul este înfundat;
d) când există dureri de gât.

7.12. Deplasarea la sala de antrenament nu

se face îmbrăcat în echipamentul sportiv.
Frecventaţi antrenamentele şi vă schimbaţi în
echipamentul adecvat (haine şi pantofi de sport) în
vestiarul sălii de sport pentru a nu răspândi praful şi
microbii de pe stradă.

7.12. Pe timpul deplasării la locul de antrenament

vom purta:
a) trening:
b) pantofi de sezon:
c) adidaşi:
d) tenişi.

7.13. Nu te schimbi de haine la terminarea

antrenamentului.
În prezent, ne bucurăm de trendul hainelor
sportive de zi cu zi destinat oricui preferă un stil de
viaţă dinamic.
La întoarcerea acasă ne vom schimba de
hainele transpirate în haine curate. Hainele
transpirate reţin umezeala şi există riscul crescut de
apariţia infecţiilor fungice, ale căror simptome pot
deveni inamicii efortului fizic (oboseala, slăbiciunea,
dificultatea în concentrare, durerile musculare etc.).
Senzaţia de umezeală pe timp răcoros poate
accentua unele probleme de sănătate şi un adevărat
disconfort.

7.13. La întoarcerea de la antrenament vom purta:

a) trening;
b) tenişi;
c) adidaşi;
d) haine curate.

7.14. Depozitarea imediată a hainelor

folosite la antrenament
După terminarea antrenamentul şi dezechipare,
hainele folosite se vor pune în punga specială din
plastic şi apoi în geanta tip sport sau rucsac, chiar
dacă geanta este destinată numai pentru sală.
Periodic veţi schimba şi punga de haine.

7.14. După antrenament echipamentul se depune în:

a) dulap;
b) frigider;
c) rucsac;
d) punga din plastic şi apoi în geanta de
antrenament.

7.15. Echipamentul sportiv se va spăla după

fiecare antrenament
Indiferent de anotimp, echipamentul se va
spăla după fiecare antrenament pentru a se păstra
uscat şi curat. Aşadar, nu purtaţi de mai multe ori
îmbrăcămintea folosită, se igienizează frecvent
deoarece a absorbit transpiraţia, microbii, praful şi
celulele moarte ale pielii.

7.15. Igienizarea echipamentul sportiv se realizează:

a) periodic;
b) vara;
c) iarna;
d) frecvent.
 7.16. Neglijarea spălatului după
antrenament
Dacă omiteţi să faceţi duş veţi avea un miros
neplăcut şi poate favoriza dezvoltarea bacteriilor pe
suprafaţa pielii, cât şi apariţia iritaţiilor sau a unor
probleme epidermice. Nu amânaţi duşul din cauza
oboselii pentru că transpiraţia nu este bine să rămână
pe piele şi acţionaţi cu jetul de apă călduţă, cu gelul
de duş antibacterian şi frecaţi energic spaţiile dintre
degete pentru îndepărtarea şi prevenirea înmulţirii
bacteriilor.

7.16. Duşul după antrenament este important pentru:

a) dezvoltarea bacteriilor;
b) consumul de apă;
c) îngrijirea pielii;
d) răcorire.

7.17. Igienizarea şi întreţinerea curăţeniei în

spaţiul de antrenament
Curăţenia în sala de sport este vitală şi se va
efectua zilnic cu produse speciale de eliminarea
bacteriilor. O dată pe lună se va efectua o curăţenie
generală cu produse dezinfectante adecvate spaţiului
de antrenament, iar sectorul pentru masaj se va
dezinfecta după fiecare client. Vom ţine seama de
normele de igienă a spaţiului de interacţiune şi de
folosirea produselor de calitate.

7.17. Curăţenia în spaţiul de antrenament este

importantă împotriva:
a) atragerii practicanţilor;
b) creşterii abonamentelor;
c) igienei precare;
d) hidratării.