Tinuta corecta a corpului

Frumusetea corpului uman se bazeaza pe armonie, atat in dezvoltarea diferitelor sale

segmente si tesuturi, dar si in privinta executarii miscarilor sale.
Miscarile noastre trebuie sa fie precise si coordonate, in concordanta cu solicitarile
exterioare si necesitatile interne. In acest context, preocuparea specialistilor asupra
esteticii tinutei, in special a celei ce se refera la coloana vertebrala, este foarte importanta.

O tinuta neadecvata a corpului

La varsta cresterii si dezvoltarii tesuturilor si a perfectionarii functionalitatii lor, se pot
instala deficiente sau abateri de la tinuta corecta.
La copii, adolescenti si tineri se pot constata atitudini vicioase, caracterizate prin
accentuarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale (cifoza, lordoza) sau prin
aparitia unor curburi anormale (scolioze). Aceste curburi anormale sunt insotite de
asimetrii ale centurilor (umerilor, soldurilor), gatului, toracelui sau abdomenului.
In special la varsta scolara si la pubertate, abaterile de la tinuta corecta pot fi corectate
prin interventia constienta si voluntara a elevilor la care se constata deficientele. Se poate
ameliora prin exercitii de gimnastica medicala sau kinetoterapie (terapie prin miscare).
Nu este de neglijat nici faptul ca ignorarea si persistenta acestor deficiente staturoposturale ale coloanei vertebrale conduc in timp la instalarea disfunctionalitatilor de
respiratie sau la nivelul tubului digestiv. Astfel, la varsta adulta, in special la adultul tanar,
se vor intalni cu o frecventa mult mai crescuta suferinte, precum: discopatia cervicala,
dorsala sau lombara, nevralgii, crize de contractura musculara si limitarea mobilitatii.
Recuperare medicala
In vederea stoparii acestor neajunsuri, se impune un efort suplimentar pentru
identificarea copiilor, adolescentilor si tinerilor cu deficiente staturo-posturale localizate
la nivelul coloanei vertebrale. Pasul urmator il reprezinta stabilirea unor programe de
exercitii fizice sau kinetoterapie, spre a stopa evolutia deviatiilor functionale, numite
atitudini vicioase spre modificarile structurale, care vor necesita purtarea corsetului sau a
altor dispozitive ortopedice de redresare si suport muscular sau interventia ortopedicochirurgicala.
Programele de gimnastica corectiva, propuse de kinetoterapeuti, sub indrumarea si la
recomandarea medicului de specialitate, trebuie insusite si exersate de catre copii,
adolescenti si tineri sub supravegherea cadrelor de specialitate si a parintilor. Exercitiile

de gimnastica medicala corectiva pot fi insusite intr-un centru de recuperare specializat

sau se vor executa zilnic, atat la sala de gimnastica, cat si la domiciliu, iar medicul
specialist va realiza controlul periodic. Acest control, efectuat la 6 luni, este menit sa faca
bilantul functional, care obiectiveaza raspunsul deviatiei vertebrale la tratamentul aplicat
si permite ajustarea sa corespunzatoare.
Efortul de recuperare medicala sau de redresare functionala si/sau structurala a viciilor de
postura ale coloanei vertebrale este colectiv, el apartine copilului, tanarului sau
adolescentului in cauza, cadrelor specializate in tratarea conservatoare a deviatiilor
staturo-posturale ale coloanei vertebrale dar si familiei, parintilor, profesorilor etc.
Deficientele, viciile de postura sau atitudinile vicioase ale coloanei vertebrale sunt
cunoscute sub denumirile de scolioza, accentuarea cifozei fiziologice, hiperlordoza
lombara.

Exercitii fizice benefice corpului

In toate deviatiile vertebrale, indiferent de faza evolutiva sau de gravitate, programele de
execitii fizice corective sunt obligatoriu prezente in planul terapeutic, singure sau in
asociere cu tratamentul ortopedico-chirurgical.
Specialistii din domeniu folosesc pentru patologia staturo-posturala a coloanei vertebrale
aplicarea exercitiilor fizice de gimnastica medicala in scop terapeutic.
Gimnastica medicala, cultura fizica medicala, kinetoterapia, recuperarea medicala,
exercitiile terapeutice, toate aceste denumiri se bazeaza pe aplicarea in scop terapeutic a
miscarii coordonate (sistematizate) si cu un scop precis (obtinerea anumitor efecte
asteptate), asupra coloanei vertebrale deviate.
Programul de recuperare sau reeducare functionala cuprinde exercitii fizice pasive, in
care deplasarea segmentelor se face prin interventia unei forte exterioare corpului uman.
De asemenea, cuprinde si exercitii fizice active executate prin interventia voluntara a
pacientului.
Exercitiile fizice pasive se recunosc prin denumirile de: statice (contractii izometrice,
neurmate de mobilizarea unui segment, asigurand doar crestere de forta musculara, nu si
de de mobilitate articulara si segmentara), dinamice libere si cu rezistenta sau ingreunare
(contractii musculare ce asigura deplasarea unui segment, promovand si miscarea
articulara) si cele intermediare (deplasari de segmente contrarezistenta asigurata de
antorezistenta la miscare).

Sportul, o alternativa
Exercitiilor fizice li se adauga obligatoriu activitati de educatie fizica si sportiva, sporturi
sau jocuri sportive. Acestea vor avea, alaturi de efectul corectiv, efecte de reconditionare
fizica la efort sau de antrenament general al organismului si nu in ultimul rand, de

divertisment.
Spotul cel mai potrivit, recomandat de specialistii din domeniu este inotul, indeosebi
brasul sau inotul pe spate.
Drept jocuri sportive se pot recomanda baschetul si voleiul, ce promoveaza miscarile
efectuate cu extensia coloanei vertebrale.
Sporturile si jocurile sportive vor fi practicate in scop terapeutic, nu vor avea aspect
competitional, ci doar de divertisment si vor urmari efectele corective, eliminand
miscarile care ar putea accentua deviatia.
Data fiind importanta unei bune respiratii in vederea mentinerii starii de sanatate a
organismului si pentru buna lui dezvoltare in perioada de crestere si dezvoltare, se
recomanda si un program de gimnastica respiratorie.

ATENTIE!
- Pentru ca miscarile respiratorii (ventilatia pulmonara) sa se desfasoare in conditii
optime, este necesara o pozitie corecta a coloanei vertebrale, a cutiei toracice (coastelor),
abdomenului si o activitate normala a muschilor respiratori. Alaturi de acest tip de
program de exercitii se recomanda si unul de gimnastica a musculaturii abdominale.
- Toate programele prescrise, indiferent de scopul urmarit, trebuie sa fie executate din
pozitii de start, care confera stabilitate la miscare.
- In afara de pozitiile deficitare, ce trebuie corectate, adoptate la masa de studiu, in fata
calculatorului sau la scoala, in banca, o atentie deosebita se va acorda si pozitiilor
defectuoase din timpul somnului.
-Nu vom uita de clasica placa dura care se va amplasa in pat, sub o saltea prea moale, pe
parcursul somnului.
Obligatiile specialistilor de recuperare medicala vor fi:
- depistarea precoce si a profilaxiei pe calea posturilor redresate sau corectate,
- aplicarea terapiei prin miscare, pe calea recomandarii unor programe de exercitii de
gimnastica medicala,
- corectarea deficietelor staturo-posturale ale coloanei vertebrale intalnite, in special la
copii, adolescenti si tineri pe cale conservatoare (purtarea unui corset) sau chirurgicala, de
la caz la caz.
Beneficiile activitii fizice i sportului

Rolul exerciiilor
fizice i al sportului
pentru pstrarea i
ntrirea
organismului

Exerciiile fizice i
sportul sunt
mijloacepermanente de pstrare a sntii, de cretere a capacitii de munc i de
prelungire a duratei vieii.

Ce influene au exerciiile fizice asupra organismului?

Exerciiile fizice efectuate regulat supun n mod obligatoriu organismul la micare.

Micarea la rndul ei intensific toate activitile din organism: circulaia sngelui n
plmni i n celelalte organe, respiraia, schimburile de substane nutritive la nivelul
esuturilor, procesele de excreie, de curire a sngeluide substanele vtmtoare
rezultate din arderile celulare etc.
Lipsa de micare ngreuneaz desfurarea normal a proceselor biologice, fapt care
se rsfrnge negativ asupra strii de sntate i de rezisten a organismului fa de
agenii patogeni.
Prin micare se mbuntete nutriia esuturilor i celulelor, ceea ce duce la creterea
i dezvoltarea organelor, la mrirea capacitii lor funcionale.
n primul rnd, se mbuntete activitatea inimii. Muchiul cardiac antrenat prin
exerciii fizice regulate i de o intensitate crescnd, expulzeaz la fiecare sistol mai
mult snge dect inima neantrenat. El nu obosete n timpul eforturilor fizice mai mari
att de repede ca muchiul neantrenat i i revine mai repede la situaia normal, dup ce
efortul a ncetat.
n al doilea
rnd, se
amelioreaz
activitatea
plmnilor. n

timpul efortului fizic, plmnii respir mai frecvent i mai amplu, pentru a acoperi
necesitile crescute de oxigen n muchi.
Este cunoscut faptul c n repaus plmnii se dialt de aproximativ 16 ori pe minut,
timp n care trec prin ei circa 8 l de aer. n cazul eforturilor fizice intense (munc grea,
alergri rapide, not etc.), cantitatea de aer ce trece prin plmni ntr-un minut este mult
mai mare.
Aa cum inima trebuie antrenat pentru a face fa eforturilor excesive, prin
creterea puterii de contracie a muchiului cardiac i plmnii trebuie antrenai s respire
mai puternic, s permit o ventilaie mai mare pe unitatea respectiv de timp. Fr acest
antrenament nu se pot efectua activiti fizice grele, deoarece plmnii nu pot asigura
cantitatea de oxigen crescut. Exerciiile fizice n aer liber, ca i edinele speciale de
antrenament, n cazul sportivilor, constituie mijloace eficiente de pregtire a
aparatului respirator pentru noile sarcini la care trebuie supus organismul.
Concomitent, prin micarea n aer liber se mbuntete compoziia sngelui,
crete numrul globulelor roii, care ajut la transportul oxigenului; crete i numrul
unor globule albe care apr organismul de infecii. Aa se explic de ce persoanele care
fac mai mult micare n aer liber, practicnd sistematic exerciiile fizice i sportul, se
mbolnvesc rar sau fac forme uoare de boal.
Sub
aspectul inutei
corporalei
al dezvoltrii
aparatului
locomotor,
exerciiile fizice
contribuie din plin
la meninerea unei
inute corecte a
corpului, care favorizeaz o bun funcionare a tuturor organelor, precum i o nfiare
zvelt i frumoas.
Micrile corpului devin precise, agere i coordonate, iar fora de contracie a
muchilor crete.
Lipsa de micare n aer liber, statul pe scaun la birou sau acas, sau altfel spus
- sedentarismul - predispune la ngrare, ceea ce are un efect duntor asupra sntii i
duratei vieii active.

Nu trebuie s uitm influena binefctoare a exerciiilor fizice i a sportului

practicat n aer liber asupra sistemului nervos. n creier, schimbul de substane nutritive
este mai intens dect n celelalte organe. n activitatea sa de coordonare a tuturor
proceselor biologice i psihice, creierul consum o cantitate mult mai mare de oxigen
dect inima sau plmnii, organe care sunt mari consumatoare de oxigen. n felul acesta
putem nelege sensibilitatea extraordinar a esutului nervos la lipsa de oxigen,
manifestat prin scderea capacitii de lucru a creierului i apariia oboselii premature.
Asigurarea aerului curat i a unui flux sporit de oxigen la creier este o
condiie fundamental pentru meninerea sntii, n mod special la persoanele cu
ocupaii intelectuale (profesori, ingineri, psihologi, medici, economiti, contabili etc.),
acestea realizndu-se prin exerciii fizice i sportpracticate n aer liber.

Prevenirea oboselii i a surmenajului

n general, dup o activitate de 8 ore desfurat de ctre persoanele adulte i de 4-6

ore de ctre copii i adolesceni, energia fizic i psihic se epuizeaz i apare fenomenul
de oboseal. Aceasta se manifest prin slbirea capacitii de munc i de concentrare a
ateniei.
Oboseala este un fenomen fiziologic normal i dispare dup ce ne-am odihnit. Cnd
ns senzaia de oboseal persist i dup trecerea timpului destinat odihnei ne indic
faptul c ori munca este prea epuizant, ori c odihna nu este bine organizat. Dac
oboseala persist, poate aprea starea de epuizare sau de oboseal cronic, cunoscut sub
denumirea de surmenaj.
Surmenajul este o
oboseal de durat,
manifestat printr-o
senzaie neplcut de
slbire general, lips de
interes pentru munc,
dureri de cap, tulburri de

somn, scderea poftei de mncare i a capacitii intelectuale (gndire, memorie, atenie,

imaginaie etc.).
Surmenajul apare la oamenii care muncesc intens, fr un program chibzuit,
la studenii care nu nva n mod planificat i trag tare abia ctre sfritul semestrului sau
anului colar.
n zilele noastre, o cauz important a oboselii nervoase o constituie viaa din ce n
ce mai zgomotoas i mai agitat a oraelor. Zgomotul marilor orae, cauzat de circulaia
intens a mainilor, tramvaielor, troleibuzelor, trenurilor, avioanelor etc., tulbur
munca intelectual, mpiedic somnul necesar refacerii forelor i duce la apariia
tulburrilor de natur psihic, printre care i surmenajul.
Msurile de combatere a surmenajului, prin organizarea i respectarea timpului
necesar de odihn, relaxarea n zone mai izolate i mai puin populate, sunt un remediu
sigur de prevenire a oboselii fizice i intelectuale.

Formele cele mai accesibile de exerciii fizice i sport

Gimnastica practicat acas sau de preferat n aer liber, st la baza educaiei fizice.
Ea const n micri ale corpului, efectuate astfel pentru a antrena toate grupurile
musculare i toate organele corpului. Gimnastica nu trebuie practicat numai de ctre
sportivii de performan i nici numai n coli, n cadrul orelor de educaie fizic, ci
trebuie s devin un mijloc zilnic de ntrire asantii i de mrire a capacitii de
munc.
Gimnastica de
diminea ajut organismul
s treac de la perioada de
somn, de inactivitate, la una
de activitate, asigurnd
condiiile cerute pentru ca
schimburile de substane la
nivelul celulelor i organelor
s se fac n cel mai bun
mod. n exerciiile de
gimnastic de diminea se acord un rol deosebit micrilor respiratorii (respiraie

cuexpiraie prelungit) pentru a crete capacitatea de ventilaie pulmonar. De asemenea,

trebuie s avei grij ca micrile s fie ritmice, de aceea este i mai indicat s le facem
ascultnd muzic. La sfritul exerciiilor, fcute n faa geamului deschis i mbrcai
uor, trebuie s facem un du sau s ne frecm pe corp cu un erveel umed.
Jogging-ul sau alergarea de diminea poate substitui gimnastica, fiind chiar mai
indicat datorit beneficiilor pe care le poate avea pentru activarea funciilor practicarea
sportului n aer liber.
Sportul este un mijloc prin care se poate ajunge la perfecionare executrii unor
anumite exerciii fizice i la obinerea unor rezultate maxime n acest sens. Sportul este
legat de competiia ntre diferii participani, care lupt pentru a fi pe primul loc n
obinerea rezultatelor la not, canotaj, ciclism, patinaj, schi, volei, baschet, fotbal, tenis de
mas sau tenis de cmp, scrim etc.
Unele sporturi ntresc musculatura (halterele), altele vizeaz mrirea vitezei de
micare (alergare, canotaj, ciclism, patinaj, schi etc.) sau combinarea vitezei cu precizia
micrilor (tirul, scrima, baschetul, fotbalul etc.). Toate sporturile ns dezvolt organele
i mresc agerimea micrilor ntregului corp, perfecioneaz activitatea sistemului
nervos i a funciilor lui psihice: atenia, memoria, inteligena, voina, curajul etc.
Fiecare persoan trebuie ca, pe lng exerciiile fizice efectuate zilnic, s practice i
un sport, chiar dac nu urmrete neaprat obinerea unor rezultate de mare performan.
Jogging-ul, notul, voleiul, tenisul etc. sunt sporturi la ndemna oricui i cu un rol
important n remprosptarea forelor organismului, a recrerii lui plcute, dup orele de
munc.
Drumeiile n aer liber constituie modul cel mai sntos de petrecere a timpului
liber n weekend, concedii sau vacane, contribuind n mod special la alimentarea
sistemului nervos cu oxigen i la refacerea energiei lui, prin buna dispoziie pe care
drumeia n grup o creaz i o menine.

Recomandrile doctorului:

Practicai frecvent sportul n aer liber (mai ales n zonele montane): jogging, mersul
pe biciclet, mersul pe jos, drumeii, badmington, tenis, handbal, fotbal, baschet etc. Att

sporturile individuale, ct i cele de echip ne menin ntr-o form fizic i psihic

propice desfurrii cu succes a oricrei activiti.