LOISIR - STAREA DE SĂNĂTATE - EXERCIŢIUL FIZIC

Loisir-ul studiaza dobandirea unor notiuni teoretice si

practice legate de activitatea recreativa, de destindere.
Finalitatea loisir-ului este concretizata in imbunatatirea
conditiei fizice, starii mentale de bine, frumos si adevar, formarea
de relatii sociale, obtinerea de rezultate referitoare la mediul
sanatos.
Există un optim – complementaritate între alimentaţie şi
exerciţiul fizic în vederea menţinerii şi păstrării sănătăţii.
Folosirea utilă şi dirijată a exerciţiului fizic îmbinată cu
petrecerea plăcută, de agrement a timpului în aer liber sau în
sală, folosit în cadrul odihnei active rezolvă probleme multiple în
evoluţia culturală şi recreeativă a omului.
• Este nevoie de o asociere în alimentaţia
individului cu mişcarea fizică.
• Educaţia pentru activităţile de timp liber este
accesibilă tuturor persoanelor care sunt în
viaţă.
• La copii se urmăreşte educarea mişcării în
vederea valorificării exerciţiilor fizice pentru
sănătate. Sportul reprezintă un exerciţiu
formativ important de organizare a vieţii,
determinându-i pe elevi să devină
„consumatori” de timp liber, contribuind la
dezvoltarea profilului personalităţii sale.
 Scopul tinerilor este de a găsi prin sport o
solidă preocupare fizică adecvată psihologiei
vârstei care să creeze premise favorabile
practicării pe tot parcursul vieţii.
La adulţi se urmăreşte compensarea
factorilor de risc din perspectiva serviciului,
preocupărilor cotidiene, sedentarismului etc.
La vârstnici se urmăreşte evitarea
inactivităţii, se impune preocuparea cu activităţi
fizice, fie ele casnice, distractive, mentale,
mişcare fizică dirijată.
• Forme de practicare independentă a
exerciţiilor fizice -
• Fitness – mijloc de recreere. Termen anglo-saxon =
conditie fizica.
• Fitness= reprezinta capacitatea de a efectua eficient
orice activitate fizica, fara a epuiza complet resursele
de energie necesare unei situatii de urgenta.( a fi in
forma sau a avea conditie fizica buna)
Jogging ( gioghing)= termen englezesc

Jogging-ul este o alergare în tempo

uşor sau moderat, pe teren variat sau
în oraş, fără spirit de competiţie,
executată pentru obţinerea şi
menţinerea sănătăţii şi a bunei
dispoziţii.
• Practicarea jogging-ul poate fi socotit cu
adevărat un medicament în diferite afecţiuni
ca stări depresive, psihoze, dezechilibre sau
deficienţe cardiovasculare, ameliorări sau
vindecări în boli ale aparatului digestiv sau
locomotor, în ameliorarea osteoporozei şi în
diferite forme de reumatism.
Efectele pozitive ale joggingului:
- amelioreaza performantele intelectuale
- mareste capitalul osos
- prelungeste viata
- doboara depresia
- fortifica aptitudinile inimii
- permite sa respire plamanii din plin
- usureaza tranzitul gastrointestinal
- favorizeaza somnul recuperator
- regleaza tensiunea arteriala
- normalizeaza grasimile din sange
- asigura o mai buna circulatie venoasa
- mentine pieptul in forma plina
 Joggingul nu este doar un mijloc de tratament
pentru depresii sau psihoze, ci si un excelent
mijloc de a crea o stare de buna dispozitie, de
optimism si incredere in fortele proprii,este
practicat cu bune rezultate de cei ce vor sa
slabeasca ,dar, in mod paradoxal, este de folos si
celor ce vor sa castige kilograme.
Unde si cand alergam ?
Pentru a obtine maximum de avantaje de la alergare
trebuie indeplinite unele cerinte minime:
-loc cu aer cat mai curat
-suprafata pe care se alearga sa nu fie dura
-evitarea temperaturilor extreme
-evitarea deshidratarii
-folosirea unui echipament adecvat
Incalzirea – multi nu stiu sau nu vor sa tina seama ca
pentru a incepe un efort este nevoie de o pregatire prealabila a
organismului numita ,,incalzire’’. Incalzirea este necesara
pentru a obtine un randament superior in efort, dar mai ales
pentru a nu fi un soc pentru organism si difera de la persoana
la persoana.

Dozarea efortului – trebuie stabilita in functie de varsta

si de gradul de pregatire a organismului pentru efort. Este
preferabil sa gresim ca am alergat prea usor, in loc sa gresim ca
am alergat intr-un tempo mai ridicat decat capacitatea noastra
de efort.
Incheierea – la sfarsitul unui antrenament este
recomandabil sa se mai alerge usor 3-5 minute, pentru a trece
organismul spre regimul de repaus. Oprirea brusca din efort are
repercusiuni asupra aparatului circulator, favorizeaza febra
musculara si prelungeste timpul de refacere dupa efort a
organismului.

Tehnica de alergare ; recomandari

- relaxarea in timpul alergarii
-atentie la pozitia corpului
Aspecte fiziologice ale alergarii
Eforturi aerobe şi anaerobe:
-prin efort aerob se înţelege acel efort care se
realizează folosind oxigenul din aer, prin
intermediul plamanilor, pe care apoi ii trimite cu
ajutorul sistemului circulator la nivelul muschilor,
unde. va fi utilizat in scopul producerii de energie.
Aceasta se întâmplă în eforturile prelungite de
rezistenţă;
- eforturile anaerobe se efectuează doar cu
substanţele energetice care se găsesc în muşchi,
fără a se utiliza oxigenul din atmosferă.
In alergarea de jogging efortul aerob este cel mai indicat, mai
ales pentru persoanele in varsta sau cele neadaptate inca la
efort. Alergarea aeroba se recunoaste usor prin frecventa
pulsului (120-150 batai pe minut )
Sursa de energie : lipide si carbohidrati
Respiratie: puteti vorbi usor
Beneficiile antrenamentului aerob:
-imbunatateste functionarea si capacitatea sistemelor respirator
si circulator
-mareste volumul sanguin
-creste capacitatea muschilor de a produce energie pe cale
aeroba si de a metaboliza grasimea
-reduce riscul de diabet zaharat
-poate avea capacitatea de reducere a riscului de aparitie a unor
cancere, prin influenta sa asupra metabolismului lipidic.
Determinarea intensitatii antrenamentului
aerob(cardio)
Frecventa cardiaca maxima(FCM) se calculeaza cu
ajutorul formulei = 220-varsta in ani. Efectele
antrenamentului aerob se manifesta daca pulsul se
mentine in limitele a 60-90% din frecventa cardiaca
maxima. Un tanar in forma se poate antrena la o
intensitate de 85-90% din FCM, in timp ce un sedentar
mai in varsta va incepe cu 60% din FCM.
Durata antrenamentului (alergarii) trebuie sa fie de
minim 20 minute, iar pentru un organism antrenat
poate ajunge la 40 si chiar 60 minute.
Eforturile anaerobe:
-eforturi anaerobe alactacide( 10-12-15
secunde),care au o perioada de refacere foarte
scurta( in primele 20 secunde dupa efort 80%
din substantele energetice consumate din
muschi sunt refacute)
-eforturi anaerobe lactacide, in functie de
intensitate sunt necesare pana la 72 ore pentru
ca organismul sa se refaca complet.
Factori care influenteaza fitnessul aerob
1. Ereditatea
2. Antrenamentul
3. Sexul
4. Varsta
5. Procentul de grasime corporala
 JOCUL – activitate multidimensionala in
viata copiilor.
Jocul are la baza actiuni motrice mai simple sau
mai complexe, a caror executie este dirijata
partial de reguli. Prin intermediul lor se
consolideaza deprinderi si priceperi motrice de
baza si aplicativ utilitare dar in acelasi timp
dezvolta calitatile motrice in conditiile unei stari
emotionale pozitive, intr-un climat de veselie si
optimism.
 Dimensiunea biologica
• Componenta biologica, determinata de starea de
sanatate a copilului, este suportul tuturor
activitatilor. Jocul actioneaza ca un dinamizator al
cresterii organismului, cu efecte primordiale
asupra SNC. ( favorizeaza miscarile voluntare,
controlate, dirijate stimuland participarea
integrala a scoartei cerebrale care prin traiectele
nervoase este conectata cu periferia
organismului, cu organele interne cat si cu centrii
subcorticali)
 Dimensiunea psihologica
Dimensiunea psihica acopera o mare parte din
continutul jocului.
Imaginatia- prezenta in toate activitatile
copilului. Elementul care insoteste imaginatia
este creativitatea.
Memoria, atentia, gandirea sunt solicitate
treptat in diverse tipuri si forme de joc.
 Dimensiunea sociala
• Este evidentiata in joc prin urmatoarele
argumente:
- respectarea anumitor reguli
- stabilirea unor relatii
- eficienta si succesul actiunilor proprii si
colective
- experimentarea unor strategii
comportamentale de interactiune
 Organizarea si pregatirea jocurilor
1. Alegerea jocului
- Varsta copiilor
- Sexul copiilor
- Dezvoltarea si pregatire fizica
- Starea sanatatii
- Particularitatile activitatii
- Locul de desfasurare
- Conditiile atmosferice
2. Pregatirea locului si a materialului pentru joc
3. Formarea echipelor
4. Alegerea capitanilor de echipa
5. Alegerea ajutoarelor
6. Asezarea jucatorilor
7. Explicarea si demonstrarea jocului
8. Conducerea si arbitrajul jocului
9. Disciplina in joc
10. Dozarea in joc
11. Sfarsitul jocului. Stabilirea rezultatelor si
analiza jocurilor.