GENERALITATI
Ajuta la promovarea:
- starii (psihice) de bine;
- acuitate mentala;
- putere si echilibru, prevenind imbolnavirile;
- energie si vitalitate;
- viata mai lunga si mai placuta;
- piele frumoasa si aspect tanar/intinerit.
Fitnessul terapeutic poate fi un bun inceput pentru cei care fac rar
sport. Oamenii de birou, preocupati mai mult de computer decat de sport, pot
inlocui fitnessul obisnuit cu cel terapeutic, un fel de gimnastica de
intretinere, mai putin solicitanta decat antrenamentele facute la sala. Acesta
ii poate feri de entorse, luxatii, intinderi sau rupturi musculare, afectiuni
intalnite frecvent la persoanele sedentare care se apuca brusc de sport.
Fitnessul terapeutic permite miscari usoare si este facut intotdeauna sub
supraveghere medicala. In plus, inlatura durerile de spate sau pe cele din
zona cefei.
Pe langa persoanele sedentare, mai pot beneficia de acest tip de fitness si cei
care doresc sa se recupereze si sa-si intretina forma fizica dupa ce au suferit
un accident de munca ori casnic, precum si varstnicii, dupa un accident
vascular cerebral sau dupa un infarct miocardic.
Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de fitness.
Se alege o activitate care face placere si se recomanda ca acea activitate sa
varieze pentru a nu aparea plictiseala.
INDICATII
Expertii au demonstrat cu mai multe ocazii ca fitness-ul reprezinta o
masura de sanatate. Un studiu realizat pe 25.000 de voluntari au demonstrat
ca activitatea fizica este mai importanta decat greutatea. Persoanele care erau
supraponderale, dar aveau o conditie fizica buna au avut un risc mai mic de
mortalitate decat persoanele cu greutate normala dar sedentare.
Conditia fizica imbunatateste starea de sanatate si reduce riscul de aparitie a
bolilor.
Beneficiile pe termen scurt includ :
- o stare de sanatate crescuta a inimii. Exercitiile fizice solicita inima si o fac
sa fie mai rezistenta si mai puternica
- starea de sanatate a muschilor, articulatiilor si sistemului osos. Exercitiile
fizice de rezistenta, de tipul ridicatul greutatilor, cresc forta musculara si
densitatea osoasa. Aceste efecte sunt importante in special la persoanele in
varsta pentru prevenirea caderilor si a loviturilor
- arderea caloriilor. Activitatea fizica produce arderea de calorii si mentine o
balanta echilibrata intre caloriile ingerate si cele folosite. Atunci cand se fac
exercitii fizice regulate, organismul arde calorii atat in timpul activitatii
fizice cat si in perioada de repaus. Conditia fizica buna scade procentajul de
grasime al organismului si creste forta musculara si tonusul. Procentul de
grasime al organismului este determinat genetic, dar este influentat de stilul
de viata si activitatile fizice.
Beneficiile activitatii fizice regulate sunt :
- reactia adecvata a organismului la stress. Persoanele care au conditie fizica
buna sunt mai putin predispuse la depresii si anxietate dacat persoanele
sedentare;
- se imbunatateste capacitatea de a adormi si somnul este mai bun;
- cresterea energiei;
- cresterea acuitatii intelectuale - gandire rapida.
Beneficiile pe termen lung includ reducerea riscului de:
- moarte precoce;
- boala coranariana. Barbatii sedentari au un risc de doua ori mai mare de a
dezvolta boala coronariana decat cei care au activitate fizica regulata;
- atac de cord. Persoanele care fac activitate fizica regulata, ca indicatie in
programul de reabilitare cardiaca in urma unui atac de cord au un risc mai
mic de a muri prin infarct miocardic;
- hipertensiune arteriala. Activitatea fizica regulata scade valoarea tensiunii
arteriale la cei cu hipertensiune;
- diabet zaharat tip II. Activitatea fizica regulata scade riscul de aparitie a
diabetului tip II prin efectele sale asupra insulinei, consumului de glucide al
organismului si mentinerea greutatii ;
- cancer de colon sau alte tipuri de cancer;
- obezitate.
Este necesar ca inainte de a face un program de activitati fizice sa se
consulte un medic, mai ales pentru persoanele care au boala coronariana,
hipertensiune arteriala, boala valvulara cardiaca sau diabet. In cazul
persoanelor cu aceste afectiuni medicul va alcatui un program de exercitii.
OBIECTIVE
Propunerea unei tinte sau un scop ofera motivatia necesara pentru a
incepe si a continua activitatea fizica.
Se propune un obiectiv pe o perioada de o luna. De exemplu, scopul de a
merge timp de 10 minute la pranz trei zile pe saptamana sau de a face
intinderi in fiecare dimineata timp de 5 minute. In aceasta etapa nu este
indicata compararea cu alte persoane, deoarece aceasta comparatie poate
produce dezamagiri sau poate duce la cresteri ale ritmului programului ce
pot fi daunatoare.
Se mentine o evidenta a activitatilor fizice facute, de exemplu notarea in
calendar sau intr-o agenda a activitatilor fizice facute in plus fata de cele
obisnuite.
Ocazional se citesc aceste insemnari pentru a observa progresele.
MOTIVATIE
De cele mai multe ori lipsa motivatiei constituie problema principala
in efectuarea de activitate fizica regulata.
Sunt prezentate mai multe sugestii, printre care:
- stabilirea motivelor. Este dificila inceperea unei activitati fizice daca nu se
cunosc motivele pentru care acea activitate este necesara;
- alegerea unui partener de sport.
Pe masura ce activitatea fizica se inteteste este indicat sa se evite anumite
greseli:
- mentinerea unei relatii corecte intre dieta si activitatea fizica, incluzand un
aport optim de vitamine si minerale;
- evitarea greselilor comune cum sunt cele de a face un efort fizic excesiv;
- evitarea pierderii rapide in greutate pentru ca acest lucru este daunator
pentru sanatate.
Fitnessul antreneaza toate grupele musculare, creandu-ti si
posibilitatea sa pui accent pe zonele care te intereseaza.
Fitnessul nu e sinonim cu culturismul, desi multe persoane intra in sala de
antrenament dorindu-si muschi proeminenti precum cei ai culturistilor. Se
practica exercitii comune cu culturismul, insa difera intensitatea si volumul
cu care se lucreaza. Fitnessul inseamna conditie fizica si cuprinde: mers,
alergare, pedalare, stretching, exercitii la diferite aparate, metode de relaxare
si intinderi.
PROTEINELE
Au un rol foarte important. Ele ajung in organism sub forma de
aminoacizi, care sunt de doua feluri: esentiali si neesentiali.
Aminoacizii esentiali sunt cei pe care organismul nu-i poate sintetiza singur
si-i preia direct din alimentatie. Aminoacizii esentiali contribuie si la
refacerea fibrei musculare. 60% dintre sursele de proteine sunt de origine
animala (carne, lapte, oua, peste) si 40% de origine vegetala (mazare, fasole,
soia, linte).
GLUCIDELE
Se metabolizeaza foarte repede, motiv pentru care sunt cea mai directa
sursa de energie. Viteza de integrare a glucozei in circuitul sangvin
determina indicele glicemic. Se recomanda, pentru sporirea performantei, o
masa constand in alimente cu indice glicemic moderat. Este preferabil ca
aceasta masa sa aiba loc cu 30-60 minute inaintea antrenamentului, pentru a
preveni oboseala, caci glicogenul din muschi este sursa cea mai importanta
de energie din timpul antrenamentului. Principalale surse de glucide sunt
dulciurile (bogate in glucoza) si cerealele (bogate in amidon).
LIPIDELE
Nu sunt o sursa eficienta de energie, pentru ca se descompun cu
consum mare de apa si oxigen, putand da nastere si unor compusi toxici. Au
un rol foarte important in absortia proteinelor si glucidelor. 70% sunt de
origine animala (unt, frisca) si 30% de origine vegetala (uleiuri de floarea-
soarelui, masline, soia).
VITAMINELE
Cele mai importante sunt vitaminele C si E, deoarece ele au efecte
antioxidante.
Vitamina E se gaseste in nuci, ulei de masline, arahide, oua. Vitamina C se
gaseste in fragi, portocale, lamai, ardei, kiwi. Vitamina C reduce degradarea
muschilor si previne cancerul si bolile inimii. Vitamina B6 are un rol
important in mentinerea unei stari de sanatate optime. Se gaseste in carne,
pui , lapte, branza.
MINERALELE
Asigura dezvoltarea musculara si fortifica sistemul imunitar. Cele mai
importante sunt cromul, zincul, fierul si cuprul.
Concluzii: