IMPACTUL SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA

VEGETAȚIEI

Activitățile omului influențează treptat clima Pământului prin adăugarea unor

cantități enorme de gaze cu efect de seră la cele care apar în mod natural în atmosferă.
Aceste emisii suplimentare de gaze cu efect de seră provin în principal din arderea
combustibililor fosili pentru producerea de energie, precum și din alte activități umane
precum tăierea pădurilor tropicale, agricultura, creșterea animalelor și producția de
substanțe chimice. Dioxidul de carbon (CO2) este gazul cu efect de seră produs cel mai
frecvent de activitățile umane.
Aceste gaze suplimentare amplifică „efectul de seră” asupra atmosferei planetei
noastre, determinând creșterea temperaturii Pământului într-un ritm extraordinar și generând
schimbări climatice majore.
Schimbările climatice sunt schimbări ale caracteristicilor climatice ȋntr-o anumită
perioadă, faţă de cele medii ȋnregistrate pe termen lung.Ȋncălzirea globală este una dintre
schimbările majore din ultimii ani cauzată de acţiunea omului ȋn epoca industrială, dar şi de
posibilele evoluţii astronomice.
Trebuie să înţelegem modificările majore la nivelul plantelor din cauza schimbărilor
climatice pentru a le putea preveni.
 Seceta pedologică prelungită poate să ȋmpiedice răsărirea plantelor sau poate să ducă
la moartea plantelor ȋn cursul vegetaţiei;
 Temperaturile externe (ȋngheţuri târzii la ȋnceputul vegetaţiei, temperaturi foarte
ridicate corelate cu secetă sau ȋngheţuri timpurii ȋnaintea recoltării) pot distruge
complet culturile;
 Plantele stresate devin din consumatoare de bioxid de carbon (cum este normal) ȋn
plante producătoare de bioxid de carbon (aspect mai puţin relevat când se vorbeşte
despre emisiile de CO2);
 Plantele supuse radiaţiilor solare din ce ȋn ce mai puternice suferă arsuri pe fondul
cărora se instalează boli sau continuă procesul de deshidratare (alterare a ţesuturilor şi
organelor), ducând la pierderi importante de recoltă sau la moartea plantelor;
 Seceta atmosferică afectează major culturile, mai ales ȋn zonele cu climat temperat-
continental (cum este şi România), acţionând ȋn mod deosebit asupra organelor de
reproducere sau deteminând pierderea rapidă a apei prin evapotranspiraţie;
 Vânturile puternice şi furtunile, pe lângă faptul că deplasează masele de aer foarte
rapid (putând avea efecte dezastruoase) sunt şi principalele surse de infestări cu
agenţi de dăunare posibil de transferat de la mii de kilometri.

Din cauza schimbărilor climatice, multe regiuni europene se confruntă deja cu perioade
de secetă mai frecvente, mai grave și mai îndelungate. Seceta este un deficit neobișnuit și
temporar de disponibilitate a apei, cauzat de combinația dintre lipsa precipitațiilor și o
evaporare mai mare (din cauza temperaturilor ridicate). Ea se deosebește de deficitul de apă,
care înseamnă lipsa structurală de apă dulce pe tot parcursul anului ca urmare a consumului
excesiv de apă.
Secetele au adesea efecte de domino, de exemplu în ceea ce privește infrastructura de
transport, agricultura, silvicultura, apa și biodiversitatea. Ele reduc nivelul apei râurilor și
al pânzei freatice, încetinesc creșterea copacilor și a culturilor, conduc la creșterea atacurilor
dăunătorilor și favorizează incendiile forestiere.
În Europa, cea mai mare parte a pierderilor anuale în valoare de aproximativ 9 miliarde
EUR cauzate de secetă afectează agricultura, sectorul energetic și aprovizionarea
populației cu apă. Secetele extreme survin din ce în ce mai des în Europa, iar daunele pe care
le provoacă sunt, de asemenea, din ce în ce mai mari.
Dacă temperatura medie globală ar crește cu 3 °C, se estimează că secetele ar avea loc de
două ori mai des, iar pierderile anuale absolute cauzate de secetă în Europa ar ajunge la 40
miliarde EUR pe an, cele mai grave efecte urmând să se înregistreze în regiunile
mediteraneene și atlantice. Din cauza frecvenței și a severității secetelor, ar crește și durata
și gravitatea sezonului de incendii forestiere, în special în regiunea mediteraneeană.
Schimbările climatice extind, de asemenea, zona expusă riscului de incendii forestiere.
Regiunile care în prezent nu sunt predispuse la incendii ar putea deveni zone de risc.

WEBOGRAFIE : https://agarista.agricola.md/news/schimbarilor-climatice/
https://climate-pact.europa.eu/about/climate-change_ro