Eroziunea Solului

Eroziunea solului se datorează acțiunii geologice (cum ar fi

curgerea apei sau topirea gheții), acțiunii climatice (cum ar fi
ploaia sau vânturile puternice) sau activității umane (cum ar fi
agricultura, defrișările, extinderea urbană), etc.).
Este un fenomen discontinuu și lent care implică alunecări
de teren care se deplasează de la suprafață, provocând
modificări în aspectul terenului pe termen lung. În unele cazuri,
din cauza dezastrelor naturale sau a hiperactivității antropice,
eroziunea are loc într-un ritm accelerat, având ca rezultat
degradarea solului și pierderea de materie organică și minerale.

Tipuri de eroziune a solului:

 eroziunea apei. Este creat de canale care pot fi apa de
ploaie sau curgerea unui râu.
 eroziunea eoliană. Este suflat de vânturi puternice.
 eroziunea gravitațională. Ea apare din efectele
gravitaționale ale căderii rocilor sau topirii ghețarilor din
vârful versantului.
 eroziunea umană. Este produs de activitățile umane care
afectează uzura și deteriorarea solului, precum agricultura
intensivă, defrișările, construcția de canale și drumuri,
extinderea zonelor urbane, creșterea intensivă a animalelor,
minerit etc. în principal.
Principalele cauze:
 mișcarea apei. Sub formă de ploaie, râuri sau curenți
marini, apa lovește pământul și afână părți ale suprafeței,
fiind târâtă de curent.
 mișcarea vântului. Suflarea vântului puternic împotriva
solului slăbește și mișcă particulele și resturile (sub formă
de praf, nisip sau roci) la suprafață.
 mișcarea rocilor și a ghețarilor. Deversarea gheții de la
ghețari sau roci care se rostogolește din vârful unei pante
poate provoca intemperii sau crăpare în calea acesteia.
 expus la temperaturi extreme. Perioadele prelungite de
vreme extrem de calda sau rece pot altera suprafata
pardoselii si pot provoca fisuri sau fisuri, favorizand uzura
acestuia.
 Utilizarea umană și utilizarea necorespunzătoare a
pământului. Activitățile umane excesive, precum
agricultura intensivă sau construcția de zone urbane, pot
provoca degradarea solului, în multe cazuri daune
ireversibile.
Consecințele eroziunii solului:
 Pierderea randamentului pe teren fertil pentru
durabilitatea agroecosistemelor și a productivității
terenurilor.
 Poluarea și sedimentarea pâraielor și râurilor a crescut,
ceea ce a făcut ca acolo să fie mai puține specii.
 deşertificarea solului face pământul arid sau impropriu
vieții (din cauza lipsei de apă, vegetație și hrană).
 Capacitate redusă de filtrare a solurilor deşertificate
poate provoca inundaţii în zonă.
 Dezechilibre în ecosisteme duce la pierderea
biodiversităţii, adică la pierderea populaţiilor de animale şi
plante.
 pierderea pădurii capabil să absoarbă dioxidul de carbon a
modificat drastic clima globală.
Cum se evită eroziunea?
 Utilizarea durabilă a terenurilor. Poate ajuta la reducerea
impactului asupra agriculturii și animalelor și poate preveni
degradarea solului din cauza pierderii de nutrienți.
 Repopularea pădurilor. Plantarea de arbori și plante
facilitează refacerea ecosistemului și întreținerea solului.
 Plantarea vegetației. Promovarea plantării durabile în
zonele expuse sau unde sunt utilizate mașini de construcții
poate ajuta la stabilizarea solului și a nutrienților acestuia.
 Construirea canalelor de drenaj. În zonele cu capacitate
slabă de absorbție a solului, jgheaburile pot ajuta la
direcționarea apei pentru a preveni inundațiile.