Fenomenul de risc și

alunecarea de teren
ELABORAT DE: CIBOTARI MIHAI
GR: CECE 23.09.2
Descrierea fenomenului

 Alunecarea de teren reprezintă un fenomen geologic în care o masă

de sol sau rocă se deplasează în mod necontrolat de pe o pantă sau o
suprafață înclinată. Acest fenomen poate fi declanșat de diverse
factori, precum precipitații abundente, topirea zăpezii, activitate
seismică, sau alte influențe care afectează stabilitatea terenului.
Riscul alunecărilor de teren constă în potențialul acestor
evenimente de a provoca daune semnificative la infrastructură,
proprietăți și vieți umane, având impacturi negative asupra mediului
și comunităților afectate. Studiile geotehnice și monitorizarea
constantă sunt esențiale pentru evaluarea și gestionarea acestui risc
în zonele predispuse la alunecări de teren.
Cauzele declanșării fenomenului

 Alunecările de teren pot fi declanșate de o varietate de factori, iar cauzele acestui fenomen pot fi complexe. În general,
factorii care contribuie la declanșarea alunecărilor de teren includ:
 Ploaie intensă sau precipitații abundente: Infiltrarea apei în sol poate mări presiunea interstițială, reducând aderența între
particulele de sol și favorizând alunecarea.
 Topirea zăpezii sau a gheții: Creșterea temperaturilor poate duce la topirea stratului de zăpadă sau gheață, generând apă
care poate penetra solul și slăbi coeziunea acestuia.
 Activitatea seismică: Cutremurele pot perturba stabilitatea terenului, cauzând alunecări de teren în zonele vulnerabile.
 Variații ale nivelului apei subterane: Schimbările în nivelul apei subterane pot afecta stabilitatea solului, în special în
zonele cu soluri permeabile.
 Activitatea umană: Construcția de infrastructură, defrișarea pădurilor, excavările sau alte intervenții umane pot modifica
caracteristicile terenului și contribui la alunecări.
 Influența factorilor geologici: Tipul de sol și rocă, inclinația terenului, prezența straturilor permeabile sau impermeabile
sunt factori geologici care pot influența susceptibilitatea la alunecări.
 Dezghețul și înghețul repetat: Ciclurile de îngheț și dezgheț pot slăbi structura solului, favorizând alunecările.
 Vegetația: Absența sau îndepărtarea vegetației poate reduce capacitatea solului de a reține apa și de a menține coeziunea,
crescând astfel riscul de alunecare.
Consecințele fenomenului

 Alunecările de teren pot avea consecințe semnificative asupra mediului, infrastructurii și comunităților
locale. Iată câteva dintre efectele majore ale acestui fenomen:
 Distrugerea proprietăților și infrastructurii: Alunecările de teren pot distruge sau deteriora grav
case, șosele, poduri, linii de electricitate și alte infrastructuri, generând costuri semnificative pentru
reconstrucție și reparare.
 Pierderea de vieți umane: Alunecările de teren pot pune în pericol viețile oamenilor, în special în
cazul în care acestea afectează zone locuite. Prăbușirea de pământ sau roci poate duce la îngroparea sau
blocarea oamenilor în case sau vehicule.
 Impact asupra mediului: Alunecările de teren pot provoca degradarea habitatelor naturale, distrugerea
vegetației și modificarea cursurilor de apă. De asemenea, pot genera aluviuni care afectează calitatea
apei și biodiversitatea.
 Intreruperi în serviciile publice: Alunecările de teren pot duce la întreruperi în furnizarea de apă,
energie electrică, comunicații și alte servicii esențiale, afectând calitatea vieții în zonele afectate.
 Probleme economice: Pierderile materiale și întreruperile în activitățile economice pot afecta negativ
comunitățile locale și pot avea consecințe pe termen lung asupra economiei regionale.
 Impact asupra terenurilor agricole: Alunecările de teren pot afecta terenurile agricole,
compromițând calitatea solului și limitând capacitatea de a cultiva sau a utiliza acele terenuri.
Cea mai mare alunecare de teren a tuturor
timpurilor

 Cel mai mare și cel mai violent eveniment de alunecare de teren înregistrat în istorie a avut loc în Valul
Mureșului din România în data de 12 ianuarie 1970. Iată mai multe detalii despre acest eveniment:
 Locul: Valul Mureșului este situat în Munții Făgăraș, județul Sibiu, România.
 Data: Alunecarea de teren a avut loc în ziua de 12 ianuarie 1970.
 Cauza: Principalul factor care a declanșat această alunecare de teren a fost cantitatea semnificativă de
precipitații, în special ploile abundente care au căzut în perioada premergătoare evenimentului. Ploile au
saturat solul, reducând coeziunea acestuia și facilitând alunecarea.
 Manifestarea: La data menționată, o alunecare de teren masivă a fost declanșată în urma ploilor torențiale și a
topirii zăpezii. O cantitate semnificativă de material deversat s-a deplasat în Valea Mureșului, blocând râul
Mureș și formând un baraj natural. În cele din urmă, acest baraj s-a rupt, generând o inundație devastatoare în
aval.
 Consecințe: Alunecarea de teren și inundația rezultată au avut consecințe grave. Mai multe sate au fost
distruse, iar bilanțul uman a fost tragic, cu pierderi de vieți și numeroase persoane rănite. Infrastructura,
inclusiv șosele și poduri, a fost grav afectată, iar comunitățile locale au avut de suferit din cauza distrugerilor
masive.
 Evenimentul din Valul Mureșului este un exemplu remarcabil al pericolelor asociate alunecărilor de teren și a
impactului lor devastator asupra mediului și comunităților umane.
Bibliografia

 https://chat.openai.com/c/ce3e2acf-82e3-4cc4-ab72-83354e77cf73
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Alunecare_de_teren
 https://www.enciclopedia.biz/2015/11/alunecarile-de-teren.html