EROZIUNEA SOLURILOR IN ROMANIA

Solul este purtatorul vegetatiei si intr-un fel al lumii animale, deci indirect furnizorul unic, inca de neinlocuit al sursei de hrana, substante si materii prime necesare omului. Slolul este un mediu complex de in continua schimabre, supus legilor care-I guverneaza formarea , evolutia si distrugerea. Formarea sa re loc la nivelul de contact dintre atmosfera , litosfera si biosfera, asupra carora, la randul sau exercita influente. Daca la formarea solului participa foarte multi factori pedogenetici, pentru distrugerea lui este suficienat doar apa. De foarte multe ori omul a fost aliatul principal al apei in degradarea ori inlaturarea solului. Se apreciaza ca pentru formarea unui sol de profunzime mijlocie au fost necesari 10 000 20 000 de ani de actiune concomitenta a factorilor pedogenetici; pentru inlaturarea lui totala sunt suficienti numai 15 25 de ani. Eroziunea solurilor in Romania.Cauzele eroziunii Principala cauza a eroziunii solului din tara noastra trebuie cautata in primul rand in factorii naturali ai spatiului geographic al Romaniei, care prezinta, din acest punct de vedere, urmatoarele caracteristici: Relieful se caracterizeaza prin existenta unei energii de relief mare si foarte mare; in toata zona montana, in cea de dealuri, si chiar o parte din campii sunt susceptibile de eroziune, adica, 76%, respectiv 18,28% milioane ha din cele 23.75 milioane ha cat are tara noastra. Restul suprafetei nu este in pericol de a fi erodata, dar, ea poate suferi de alte forme de degradare (inmlastinare, salinizare).

Conditiile geologice si litologice, participa prin rezistenta mai mare ori mai mica a rocilor la eroziunea produsa de ape.

Clima intervine prin caracterul torential al precipitatiilor, care determina un regim nefavorabil al scurgerilor de suprafata pe terenurilor de panta.

Regimul scurgerilor de suprafata este elementul detreminant in declansarea si dezvolatraea eroziunii.

Vegetatia joaca un rol important prin faptul ca poate asigurasau nu (dupa felul cum este folosita si gopodarita) protectia solului si prin aceasta a insusirilor lui bune, impiedicand sau franand scurgerea superficiala a apelor. 3

Suprafata atat de redusa a padurilor in care sunt procese de eroziune se explica prin proprietatile ei de a reduce volumul scurgerilor de suprafata , prin retinerile de apa in coronamentul arborilor, arbustilor,paturii erbacee, precum si prin conditiile favorabile pentru infiltratia apei in sol. Eroziunea se manifesta numai acolo unde padurea a fsot pasunata , exploatarea executata national, litiera indepartata, etc. Consecinta eroziunii produsa de apa este incarcarea acesteia cu aluviuni, si transportul lor spre colectorul fina Marea Neagra. Dupa C.Diaconu scurgerea medie de aluviuni variaza zonal cu altitudinea, atingand valori maxime la altitudini cupronse intre 300 si 600m. Valoarea medie pe tara a scurgerilor de aluviuni in suspensie este apreciata la 88t/km2 annual, ceea ce reprezinta 44,5milioane tone material solid pentru intreaga suprafat a Romaniei. Recordul il detine zona subcarpatica din cotul Carpatilor unde s-au inregistrat valori de peste 2 500 t/km2.. Harta turbiditatii (continutului de aluviuni in apa) arata existent unei stranse coreletii cu gradul de impadurire a regiunii. Astfel, turbiditatea minima (sub100g/m3 ) se situeaza in zonele muntoase bine impadurite si in campie (unde scurgerile au valori foarte coborate); turbiditatea mxima (5 000 g/m3) este prezenta in podisurile Central Moldovenesc, Getic si Somesan. Cantitatile de aluviuni care sunt deversate de Dunare in Marea Neagra sunt impresionante. Intrata cu cca 35 milioane tone pe teritoriul tarii noastre la Orsova, Dunarea trece cu 66,5 milioane de tone. Rezulta ca de pe pamantul romanesc ( si prea putin pe cel bulgaresc) Dunarea primeste anual31, 5 milioane tone. Tinand insa seama si de raurile noastre care se varsa in Tisa, se aproximeaza la 42 milioane tone pamant romanesc varsat annual in Marea Neagra. Numai o mica parte din acest material participa la inaintarea Deltei, restul depunanadu-se in timp, pe platform continentala si in zona abisala a marii. Seceta se manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie. Dupa datele M.A.A. si din Anuarele Statistice ale Romaniei reiese o crestere a suprafetelor irigate in intervalul 1980-1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca la mijlocul anului 2000, doar 200 mii ha sa fie udate.

Excesul periodic de umiditate in sol afecteaza circa 3,9 milioane ha, din care o mare parte din perimetrele cu lucrari de drenaj (3,2 milioane ha), care nu functioneaza cu eficienta scontata.

Harta zonelor afectate de umiditate

Eroziunea hidrica este prezenta pe 6,3 milioane ha, din care 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milioane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 t/ha.an. Eroziunea eoliana se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunoscand ca, in ultimii ani, s-au defrisat unele paduri si perdele de protectie din zone susceptibile acestui proces de degradare.

Eroziunea solurilor in Bucegi Continutul excesiv de schelet in partea superioara a solului afecteaza circa 0,3 milioane ha. Saraturarea solului se resimte pe circa 0,6 milioane ha, cu unele tendinte de agravare in perimetrele irigate sau drenate si irational exploatate, sau in alte areale cu potential de saraturare secundara, care insumeaza inca 0,6 milioane ha. Deteriorarea structurii si compactarea solului ("talpa plugului") se manifesta pe circa 6,5 milioane ha; compactarea primara este prezenta pe circa 2 milioane ha terenuri arabile, iar tendinta de formare a crustei la suprafata solului, pe circa 2,3 milioane ha. BIBLIOGRAFIE: Apostol, Al., Rolul hidrologic la padurii in legatura cu fenomenele torentiale, I.M.H., Raurile Romaniei Monografie hidrologica Bucuresti 1973 Munteanu, Baloiu, Corectarea torentilor si combaterea eroziunii terenurilor, vol II, Bucuresti