-COMBATEREA

EROZIUNII SOLULUI-
 ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND
COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI
 
• 1.Notiuni introductive
• 1.1.Obiectul si continutul disciplinei; Legatura cu alte
discipline

• 1.2. Raspandirea eroziunii solului pe plan mondial si in

Romania.

• 1.3.Definiții. Clasificarea eroziunii solului.

•
• Eroziunea solului reprezinta unul dintre procesele morfogenetice
exogene importante, avand un rol determinant in modelarea
scoartei terestre.

• Procesul de eroziune propriu-zis consta in desprinderea, sub

actiunea apei sau aerului in miscare, a unor particule de sol si roca
de la suprafata terenului, transportul materialului desprins si
depunerea lui in alte locuri decat cele de origine.

• Din acest motiv trebuie să se identifice şi să se localizeze

problemele specifice fenomenelor erozionale cu care se confruntă
teritoriile din zonele colinare și montane, precum şi să se
definească interacţiunile acestora cu factorii naturali şi antropici;
să se stabilească cele mai eficiente metode de reducere a
fenomenului erozional conform legislaţiei specifice în domeniul
îmbunătățirilor funciare şi protecţiei mediului.
• Legatura CES cu alte discipline:

 Pedologie generală şi ameliorativă

 Fizica mediului
Mecanica fluidelor
 Hidrologie
Ecologie si protectia mediului
Botanica, Fitotehnie, Pomicultura, Viticultura,
Silvicultura, Pratologie
Agricultura generala etc.
• Apariţia şi intensificarea proceselor de degradare a solului prin
eroziune, a fost determinată de extinderea terenurilor agricole prin
despăduriri masive, care au determinat modificări ale regimului
hidrologic şi creşterea gradului de torenţialitate în bazinele
hidrografice.

• Alte cauze care au condus la degradarea prin eroziune a unor

suprafeţe mari de teren sunt, extinderea păşunatului excesiv, ca
urmare a creşterii numărului de animale şi reducerea calităţii
păşunilor, gestionarea deficitară a sistemelor agricole şi exploatarea
excesivă a acestora.

• Procesele de degradare a solului prin eroziune, determină scăderea

fertilităţii acestora, prin reducerea orizontului de acumulare a
humusului, datorită antrenării de către agentul eroziv, a unor
cantităţi mari de particule de sol.
 Raspandirea eroziunii solului pe plan mondial
• Suprafetele afectate de eroziune au ajuns, pe plan mondial, la circa
700 milioane hectare, ceea ce reprezinta circa o treime din totalul
suprafetelor degradate

Conferinţa O.N.U. de la Stockholm asupra

mediului (1972)► strategii şi programe mondiale
cu scopul de a evalua amploarea fenomenelor
de degradare şi de elaborare de măsuri de
combatere a acestora.

In anul 1990 U.N.E.P. (Programul Naţiunilor

Unite pentru Mediul Înconjurător), prin I.S.R.LC.
(Central Internaţional de Informaţii şi Cercetare a
Solului), a publicat harta privind procesele de
degradare; gradele de degradare şi cauzele
degradării solului la nivel mondial.
 Dintre procesele de degradare, eroziunea

hidrică se manifestă cel mai violent,urmată fiind de cea eoliană.

S.U.A. (conform datelor N.R.I. - Inventarierea resurselor de sol -

1985), eroziunea totală se estimeaza în jurul valorii de 5,5

miliarde tone, din care 65% reprezintă eroziune hidrică şi 35%
eroziune eoliană. Pagubele provocate de acest fenomen de

degradare sunt estimate la 175 - 249 dolari/an pentru fiecare

familie americană. In Federaţia Rusă aproximativ 125 milioane

hectare sunt degradate prin eroziune, 10% din terenurile arabile au

pierdut între 30% şi 60% din gradul lor de fertilitate.

• Degradarea solului prin eroziune afecteaza intr-un inalt grad
agricultura, silvicultura, precum si alte domenii de activitate,
contribuind direct la poluarea mediului inconjurator.
• Se apreciaza ca anual se pierd prin eroziune, la nivelul
globului, peste 76 miliarde tone de sol fertil, dintre care
aproximativ 23 miliarde tone peste capacitatea de refacere a
unor straturi noi (tabel) (Savu P., 1992). Indepartarea stratului
fertil de sol reprezinta o pierdere imensa, avand in vedere ca
pentru refacerea unui singur centimetru de sol fertil sunt
necesari, in conditiile medii ale zonei temperate, circa 165
ani. La nivelul Terrei, peste 50% din sedimentele transportate
de cursurile naturale de apa si care pot atinge circa 4 miliarde
tone pe an, provin de pe terenurile agricole. Aceste sedimente
contin de 3-5 ori mai mult azot, fosfor, potasiu si alte
elemente decat intreaga cantitate de ingrasaminte folosite
anual in lume (Budiu V., D. Muresan, 1996).
 Tabel
Situatia degradarii solurilor pe plan mondial
(dupa Olderman L.R., 1993)
Continentul Suprafata Procente din:
degradata totala Suprafata Suprafata Suprafata
(mil.ha) (mil.ha) degradata uscatului Continentu

lui
Africa 494 2964 25 3,8 16,8
Asia 748 4350 38 5,7 17,2
America de Sud 244 1753 13 1,9 13,9
America 62 106 3 0,5 51,5
Centrala
America de 96 2032 5 0,7 4,7
Nord
Europa 218 1028 11 1,7 21,2
Oceania 102 843 5 0,8 12,1
Total 1964 13076 100 15,1 -
În funcţie de modul în care procesele de degradare prin
eroziune afectează solurile si reduce productivitatea
acestora, au fost stabilite cinci grade de degradare:
(l.S.R.I.C 1990):
• -eroziunea de gradul I (slaba);
• - eroziunea de gradul II (moderata);
• - eroziunea de gradul III (moderata catre puternica);
• - eroziunea de gradul IV (puternica);
• - eroziunea de gradul V (foarte puternica, excesiva).
• Din pacate, solurile degradate prin eroziune nu pot fi
ameliorate, necesitând măsuri şi lucrări de
reconstructie ecologica.
 Preocupările privind cunoaşterea problemelor
legate de eroziunea solului in România

►1925, G.Ionescu - Siseşti în lucrarea "Fenomene de

distrugere şi reconstituire a solului" atrage atenţia asupra
pagubelor pe care eroziunea le produce agriculturii.

·►Distribuţia zonală a eroziunii pe teritoriul ţării noastre

este diferenţiată, valorile cele mai ridicate ale acestui
proces păgubitor fiind cele din zona Subcarpaţilor de
Curbură, a Podişului Moldovei şi al Transilvaniei
 Podişul Moldovei eroziunea afectează peste 70% din
suprafaţă
Podişul Transilvaniei 67,7% din suprafaţă,
Podişului Dobrogei, 67% din suprafaţă este afectată
de eroziune, din care însă 42% reprezintă eroziune slabă, faţă
de zonele menţionate anterior, unde eroziunea puternică,
foarte puternică şi, excesivă are o pondere de 5% până la 8%.

România printre ţările cele mai afectate de acest

flagel din Europa.
• O analiza sintetica a hartii eroziunii solului efectuata evidentiaza faptul ca circa o
jumatate din terenurile agricole ale Romaniei erau afectate intr-un grad mai mic sau
mai mare de procesul de eroziune. Date mai recente consemneaza extinderea extrem
de ingrijoratoare a suprafetelor aflate in pericol (dupa Anuarul Statistic al Romaniei
si Ministerul Agriculturii).

• O clasificare a suprafetelor agricole erodate din Romania prezinta sase grupe

distincte:
• Grupa I – zona de campie cu eroziune prin apa pe suprafete reduse (sub 5%), care
cuprinde judetele Braila, Ialomita, Ilfov, Teleorman. Izolat, aici apare si fenomenul
de eroziune eoliana;
• Grupa a II-a – cuprinde tot judete predominant de campie – Arad, Dolj, Olt, Timis –
cu circa 12-16% eroziune prin apa si 1-10% eroziune eoliana;
• Grupa a III-a – judetele Bihor, Brasov, Constanta, Covasna, Neamt, Satu Mare,
Suceava, Tulcea, cu 12-16% eroziune prin apa iar, in cazul judetelor Tulcea, Satu
Mare, Constanta, Bihor – si eroziune prin vant. In cazul acestei grupe, in afara
suprafetelor direct afectate, exista pericolul extinderii eroziunii si pe alte suprafete;
• Grupa a IV-a – judetele Botosani, Dambovita, Harghita, Hunedoara, Mehedinti,
Prahova, Salaj, cu eroziune prin apa pe 23-27% din suprafata;
• Grupa a V-a – judetele Alba, Arges, Bacau, Caras-Severin, Galati, Gorj, Iasi, Mures,
Sibiu, Valcea, cu 28-30% din suprafete afectate de eroziunea prin apa;
• Grupa a VI-a – judetele Vaslui, Vrancea, Cluj, Maramures, Bistrita-Nasaud cu 28-
34% suprafete erodate si cu pericol de erodare pe alte mari suprafete.
 Definitie
►eroziunea ► fenomenul prin care anumiţi agenţi
fizici din natură, în special apa şi vântul, macină scoarţa
globului pământesc, transportă la distanţă materialul
rezultat şi prin aceasta modifcă forma reliefului precum
şi structura şi compoziţia stratelor din care este compusă
scoarţa" (Ionescu - Siseşti Ch. 1958).
 •Stănescu P. eroziunea →„un proces de
natură mecanică care produce, distrugerea
stratului de la suprafaţa terenului şi transportul
materialului rezultat. Pentru realizarea celor
două procese de distrugere şi transport, se
implică un agent cu o agresivitate bine definită
şi variabilă in timp, care trebuie cunoscută în
detaliu".
 Passerini G.► eroziunea ca „un proces prin care
cantităţi mai mari sau mai mici de particule sunt
transportate din locul lor, ca la un moment dat să se
depună".

Hobba R. ► „eroziunea este procesul prin care

particule de pământ sunt dislocate de la suprafaţa
solului''
Cervi F.► „eroziunea este acţiunea apei asupra
suprafeţei solului, datorită energiei acesteia".
 Clasificarea eroziunii solului

Dupa locul unde se manifesta: -eroziune de suprafata

-eroziune de adancime
In functie de suprafata erodata: -totala
- partiala
Dupa momentul aparitiei: -actuala
-veche
Dupa perioada de manifestare: -permanenta
- temporala
În functie de intensitatea producerii fenomenului, procesele de
eroziune se clasifica în:
- eroziune normala (geologica);
- eroziune accelerata (antropica).


 Dupa factorii care o determina:
- eroziune naturala
• -eroziune eoliană – îndepărtarea progresivă a
fragmentelor de sol și roci prin acțiunea vântului.
• -eroziune fluvială- distrugerea progresivă a materialului
din albia și din malurile unui râu. Stabilizarea malurilor
se poate face prin plantarea de copaci.
• -eroziune glaciară - îndepartarea progresivă a rocilor de
bază, a solului și a altor materiale de către ghețari.
• -eroziune marină - îndepărtarea treptată a materiilor din
alcătuirea zonei litorale de către mare.
• -eroziune pluvială - eroziune areolară incipientă,
rezultată prin izbirea solului, descoperit de vegetatie, de
către picăturile de ploaie.
• -eroziune termică - topirea unor bucăți de gheață
încorporate în sedimentele de mal sau de albie, ce
antrenează particule de sol, creând denivelări, nișe de
mal

- Eroziune antropica
 ► În decursul timpului, eroziunea prin apă a
contribuit la geneza formelor de relief actuale,
pentru care aceasta a fost denumită „eroziune
geologică, eroziune geologică veche sau
eroziune moderată normală".

„eroziunea geologică actuală sau eroziunea

normală actuală"
► In perioada actuală proces erozional de o intensitate majoră =
„eroziune accelerată, antropică sau antropogenă".

Stoparea eroziunii solului este mesajul transmis în anul 2019, cu prilejul Zilei
mondiale a solului (5 decembrie):
„Opriţi eroziunea solului, salvaţi-ne viitorul”
”La fiecare cinci secunde, echivalentul unui teren de fotbal este erodat. Acest fapt
reafirmă necesitatea conştientizării fenomenului aflat în creştere, ce afectează
populaţia Pământului, care se află, de asemenea, în continuă creştere. Dacă nu se
acţionează curând, eroziunea solului va provoca consecinţe negative asupra calităţii
solului, fertilitatea acestuia continuând să fie afectată într-un ritm alarmant,
ameninţând scăderea cantităţii produselor alimentare la nivel global şi implicit a
siguranţei hranei necesare populaţiei...
Solul este necesar pentru 90 % din producţia totală de alimente, furaje, fibre şi
combustibili şi furnizează materie primă pentru activităţi variate, de la horticultură
până la sectorul construcţiilor. Solul este esenţial şi pentru sănătatea ecosistemului:
purifică apa şi reglează cantitatea acesteia, pune în mişcare circuitul nutrienţilor şi
reprezintă un rezervor de specii şi genuri, susţinând biodiversitatea”.
(https://www.agrisuport.ro/ziua-mondiala-a-solului/)
Alte cauze ale eroziunii solului
 "Aproximativ 3,2 miliarde de oameni din toată lumea
au de suferit din cauza solurilor degradate. Asta
reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii.
Pierdem din sol carbonul organic şi acest lucru
subminează productivitatea agricolă şi contribuie la
schimbările climatice. Trebuie neapărat să restabilim
solul degradat de noi", avertizează prof. Sir Bob Watson,
preşedintele IPBES, grup care studiază beneficiile naturii
pentru oameni.

Necesitatea lucrarilor de prevenire si combatere a eroziunii

solului