Riscuri Geomorfologice

Din lumea anglo-saxona se mentioneaza preocupari deosebite in Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, apoi din Europa mentionam Belgia (Laboratorul de geomorfologie experimentala K. U. Leuven), Germania, Spania, Italia, Israel, Romania, fosta URSS, China. Raspandirea proceselor de eroziune la scara mondiala si Romania Raspandirea pe glob: In ultima jumatate de secol, pe baza unor cercetari deosebite s-a acumulat o baza satisfacatoare de date privind extinderea si intensitatea proceselor de eroziune. Walling a apreciat ca valoarea maxima a eroziuniii solului se inregistreaza in faimosul Podis de loess din China, in bazinul raului Dali, cu o suprafata de ~96km2, unde eroziune medie anuala este de 25600t/ha. La scara mondiala, productia de sedimente in suspensie se grupeaza in cateva areale (benzi caracteristice): Zona tropicala si mediteraneeana, Asia sud-estica, India si Mediterana. (corelatie cu precipitatii-musonii), zona mediteraneeana-agresivitatea climatica, gradul redus de acoperire a solului cu vegetatie si influenta antropica in modul de exploatare a terenurilor. Africa estica: Platourile abisiniene (Etiopia)

In vestul Muntilor Stancosi, Muntii Coastei (America de Nord)-2000-3000mm precipitatii si partea central nordica a Anzilor. La nivel de bazine: Fluviul Galben, care are o arie de drenaj de 668 000km2 si transporta in ocean, anual 1,6miliarde tone de sol. Gange, are bazinul de 1,1 miliarde km2 si depune 1,5 mld tone de sol Amazonul descarca in Atlantic 363 milioane de tone Mississippi 300 milioane in Golful Mexic Nilul 111 milioane tone de sol in Mediterana La scara globala se apreciaza ca de pe terenurile agricole se pierd anual 23 miliarde tone de sol. In Romania, terenurile agricole ocupa aproape 15 milioane hectare, ceea ce reprezinta 63% din total. Terenurile agricole cu potential de eroziune respectiv terenurile situate pe pante mai
1

mari de 5% (1=1,81%), ocupa 6,4 milioane de hectare, respectiv 43% din totalul national. Judetele cu suprafetele cele mai mari afectate de eroziune se apreciaza ca sunt cele din Podisul Transilvaniei (Bistrita, Cluj, Alba, Mures), dar si Vasluiul, Maramures etc. Valorile cele mai mari ale eroziunii specifice totale sunt de 30-45 t/ha/an, si se inregistreaza in Subcarpatii Curburii (Vrancea si Buzau). O asemenea valoare ridicata se explica daca luam in considerare mai multi factori: geomorfologic de unde mentionam fragmentarea foarte puternica a reliefului, pe verticala si pe orizontala, geologic (alcatuirea litologica) predominarea rocilor friabile, climatic de unde mentionam in mod deosebit agresivitatea pluviala destul de ridicata, factorul hidrologic (densitatea apreciabila a retelei hidrografice), vegetatia (defrisari masive), factorul pedologic (prezenta solurilor de padure cu orizonturi genetice bine diferentiate cu o mentiune speciala pentru prezenta Bt, acumulare de argila), factorul antropic. Pe locurile urmatoare dar cu valori ridicate in jur de 20 t/ha/an se situeaza cea mai mare parte a Podisului Moldovei si Subcarpatii Getici. Cu valori cuprinse intre 10-15 t/ha/an-Podisul Transilvaniei, spre exterior valorile scad La nivel national eroziunea totala a fost estimata la 126 milioane tone/an. Ponderea principala la formarea eroziunii totale revine terenurilor agricole (85%), mai precis 106,6 milioane t de sol provine de pe terenurile agricole. Dintre terenurile agricole se remarca aportul pasunilor (45 mil tone-pasunatul excesiv), arabilul contribuie cu ~28 milioane tone si neproductivul, in mod deosebit sunb forma de ravene, cu aproape 30 milioane tone. Contributia proceselor de degradare la formarea eroziunii totale, de la distanta se detaseaza eroziunea in suprafata cu 61,8 milioane tone (49%), eroziune a in adancime cu 24%, alunecarile de teren cu 12%. Cantitatea de aluviuni transprtata de raurile Romaniei este de 44,5 milioane t/an (Eroziunea efluenta/eroziunea totala=44,5/126=0,35-coeficient mediu de eluenta aluvionara). Pagubele provocate de eroziune Degradarea terenurilor prin procesele de eroziune reprezinta o problema importanta la scara mondiala prin impactul asupra productiei agricole si conservarea mediului inconjurator. Modificarea proprietatilor solurilor prin eroziune. Eroziunea intervine prin procesul de formare a solului prin franarea procesului de bioacumulare, determinand in acelasi timp modificarea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului. In ceea ce priveste insusirile fizice retinem faptul ca actiunea mecanica a picaturilor de ploaie si a microcurentilor lichizi conduc la: Dispersarea agregatelor de sol, ceea ce are ca efect distrugerea structurii solului

Aducerea la suprafata a orizonturilor pedologice inferioare cu proprietati fizice mai putin favorabile. Cele mai influentate proprietati sunt densitatea aparenta (cresterea densitati aparente), capacitatea de camp (cantitatea de apa retinuta de un sol dupa o umezire puternica la un interval
2

de 24 ore) si capacitatea de apa utila (apa pusa la dispozitia plantelor), coeficientul de ofilire (CO) (umiditatea solului la care plantele se ofilesc ireversibil): CAU=CC-CO. Aeratia scade cu cresterea densitatii. Inrautatirea proprietatilor fizice conduce la inrautatirea regimului hidric al solului. Din perspectiva proprietatilor chimice-scadrea continutului de humus si substante nutritive si cresterea continutului de carbonat de calciu (unde este eroziunea excesiva). In functie de starea de eroziune se apreciaza ca in stratul arabil, valoarea indicatorilor chimicise reduce cu pana la 60-80%. Deteriorarea proprietatilor chimice provoaca reducerea fertilitatii solurilor si daca avem in vedere combinatia dintre inrautatirea regimului hidric si scaderea fertilitiatii solurilor erodate ne explicam o aplta paguba importanta provocata de eroziune, respectiv scaderea productiei agricole pe terenurile erodate. Aceasta mentiune poate fi justificata si prin faptul ca recoltele cele mai mici din tara noastra se inregistreaza in judetele care au cele mai mari suprafete de terenuri in panta (Podisul Moldovei, Vaslui, Iasi, Podisul Transilvaniei). Dificultati in exploatarea terenurilor agricole: prin ivirea orizonturilor inferioarea ale solului la suprafata se inregistreaza dificultati in efectuarea lucrarilor solului, dificultati mult mai mari pe solurile de padure in raport cu molisolurile (cernoziomurile). Mentionam fragmentarea ternului prin ravenare, fragmentare in parcele mici si se apreciaza ca pierderea anuala de suprafata agricola prin ravenare este de cca 2300 ha/an in Romania. Daca adaugam si scoaterea din circuitul agricol datorat alunecarilor, acestea provoaca scoaterea din circuitul agricol a 5000ha/an. Impactul eroziunii asupra mediului inconjurator: Efecte interne (on site): avem de a face cu epuizarea resurselor locului sursa: prin intesificarea eroziunii se reduce capacitatea de infiltratie e apei, deci se mareste valoarea coeficientului de scurgere (Cf scurgere=Apa scursa/apa totala) asistand la marirea debitelor lichide si implicit solide ale raurilor, asistand apoi la inundatii. Efecte externe (off site) care constau in alterarea altor resurse indeosebi prin poluare (cu elemente solide si chimice), mentionam colmatarea si aluvionarea luncilor. Conform unui studiu efectuat in America, 80-85% din pesticidele din timpul unor viituri, sunt transportate prin intermediul materialului solid.

Clasificarea formelor de eroziune prin apa Caracteristici ale actiunii picaturilor de apa: Pregatirea materialului solid ce urmeaza a fi antrenat de scurgerea lichida. Clasificarea americana: Eroziunea in rigole- Rill Er Eroziunea intre rigole- Inter-er. Ravenarea- Gully Er

Rigolele reprezinta mici santulete care nu constituie un obstacol in calea executarii lucrarilor conventionale ale solului. Pincipalele particularitati: Modelul randomizat (intamplator) de distributie, respectiv repartitia lor este neuniforma la suprafata terenului Distributie secventiala, intermitenta, nu integrala pe lungimea versantului In mod frecvent nu se reproduc in fiecare an in acelasi loc Rigolele au dimensiuni reduse: latimea de cativa centimetri, adancimea sub 20 cm, si raportul de forma dintre latimea medie si adancimea medie este de obicei in jur de 2-3, latimea medie e de 2-3 ori mai mare decat adancimea medie. Trasee diferite, mai frecvent liniare atunci cand versantii sunt mai puternic inclinati dar in egala masura gasim si trasee ramificate Prezenta de mici praguri sau inflexiuni in profilul longitudinal. In literatura geografica mai veche se mentioneaza frecvent paralelismul dintre suprafata terenului si profilul longitudinal al rigolelor=APRECIERE TOTAL FALSA. Prezenta acestor neregularitati in profilul longitudinal al rigolelor este dat de caracterul bifazic (pulsatoriu) al curentilor lichizi, respectiv incarcare si descarcare variabila cu material solid Clasificarea solurilor cu eroziune in suprafata Reprezinta o problema care a generat multe preocupari si se apreciaza ca de obicei ea se poate face din doua puncte de vedere: Intensitatea procesului de eroziune-cele mai multe scheme de clasificare Evidentierea starii de fertilitate a solului

Primele scheme iau in considerare gradul de indepartare prin eroziune a tuturor orizinturilor genetice ale profilului de sol Vizeaza indeosebi grosimea orizontului cu humus si proprietatile solului fertil ce poate fi utilizat de radacinile plantelor. La noi in tara, o schema a fost efectuata de Mircea Motoc, care cuprinde cinci clase

Nr 11

Clasa de eroziune Eroziune slaba Eroziune moderata Eroziune moderataputernica Eroziune puternica Eroziune foarte puternica(excesiva)

Gradul de eroziune al orizonturilor genetice Cernoziomuri Soluri de padure 25% din orizontul A 25% din orizontul A 25-50% 50-75% din orizontul A Peste 75% din A, oriz de trecere AB Eroziunea a ajuns in orizontul Csau la roca S-a erodat complet oriz A si s-a ajuns la orizontul B Eroziunea a ajuns in orizontul B2-sau orizontul C

Luca AP- 4 clase: Eroziune moderata Eroziune puternica Eroziune foarte puternica Eroziune excesiva

Factorii de control ai eroziunii solului Factorii principali care influenteaza atat scurgerea lichida cat si eroziunea prin apa sunt reprezentati de precipitatii, relief, vegetatie, sol si metodele de cultura sau de amenajare a terenurilor. Precipitatiile: deoarece majoritatea estimarilor de scurgere lichida se bazeaza pe date privind precipitatiile, se considera de o importanta deosebita, informatiile referitoare la o serie de caracteristici ale ploilor dinc are mentionam: Cantitatea care se masoara in l/m2 (1mm=10 m3/ha)

Intensitatea- caracteriztica principala a ploilor (mm/min sau in l/s/ha=166,7*Imm/min), Imm/min-intensitatea in mm/min. Durata ploii

Tipul ploii torentiale: dupa pozitia nucleului torential, au fost diferentiate 4 tipuri de ploi torentiale: Ploi cu intensitatea uniforma pe toata durata producerii lor Ploi cu intensitate mare la inceput (aversa avansata) Ploi cu intensitatea mare la mijloc (aversa intermediara) Ploi cu intensitate mare la sfarsit (aversa intarziata)- cea mai periculoasa Relatia invers proportionala dintre intensitatea averselor si suprafata acoperita de catre acestea.

Agresivitatea pluviala: potentialul eroziv al ploii, reprezentand capacitatea unei ploi de a imprima o anumita intensitate a procesului de eroziune, intensitate care poarta numele de erozivitate pluviala=un indicator stabilit de doi cercetatori americani, Wischmeier+Smith, denumit index ploaie care A=E*I30 (energia cinetica a ploii, I30-intensitatea in 30 de minute). La noi in tara, Stanescu P si colaboratorii au elaborat un indicator de agresivitate pluviala mai simplu, Hi15 (H=cantitatea de precipitatii, i15intensitatea nucleului torential in 15 minute) Relieful. Influenta reliefului asupra eroziunii este strans legata de doi parametri: valoarea inclinarii terenului care intotdeauna in studiile de eroziune se exprima in procente si lungimea versantului. Influenta acestor parametri a fost estimata de americani cu faimosul model USLE, ecuatia universala a pierderilor de sol prin eroziune, model elaboar de cei doi americani la inceputul anilor 50.

Din punct de vedere geomorfologic, conceptual, un versant poate fi impartit in trei zone specifice: zona de formare (de producere) a sedimentelor care de regula ocupa partea superioara a versantului obisnuit de forma convexa

zona pulsatorie (de tranzit), unde are loc o compensare de material solid deoarece aici sub influenta curentilor pulsatorii intra dar si pleaca sedimente. In ansamblu insa bilantul acestei zone este negativ deoarece pleaca mai mult material decat intra. Caracterul negativ al bilantului de sedimente este destul de frecvent accentuat prin dezvoltarea maxima a eroziunii in rigole zona de compensare (de depunre), situata la partea inferioara a versantului unde intra mai mult material solid decat iese asadar bilantul este pozitiv

Vegetatia : prezinta interes din doua puncte de vedere: Gradul de interceptare al picaturilor de apa Influenta plantelor cultivate asupra eroziunii

In general, in Podisul Moldovei se inregistreaza in jur de 4-5 averse torentiale dar sunt ani in care acest numar poate ajunge la 10-15 averse sau sunt ani in care este posibil sa nu se inregistreze nici o aversa. Pe baza cercetarilor efectuate asupra protectiei antierozionale oferita de vegetatie aspura solului, culturile agricole, in mod conventional au fost diferentiate in grupe: Culturi foarte pune protectoare: asigura un grad de acoperire de peste 75% (gramineele si leguminoasele perene incepand din anul al doilea de vegetatie) Culturi bune protectoare, 50-75% (cerealele paioase) Culturi medii protectoare care asigura un grad de acoperire de 25-50% (leguminoase anuale) Culturi slab protectoare care asigura un grad de acoperire a solului de sub 25% (prasitoarele: porumb si floarea soarelui)

Solul are un rol important precum si ceilalti factori insa, prezinta interes in mod deosebit din doua perspective: Infiltratia apei in sol, infiltratie care este influentata de acoperirea terenului si starea solului inainte de ploaie, proprietatile solui: umiditatea solului, de structura, de textura si porozitatea, intensitatea si durata ploii si anotimpul Erodabilitatea solului, rezistenta sau raspunsul solului la fortele care determina desprinderea si transportul particulelor de material solid si se intelege ca rezistenta cea mai mare o intalnim pe solurile neerodate cu textura medie, luoasa, si rezistenta cea mai mica pe solurile excesiv erodate Harta eroziunii totale (Badeana-Colinele Tutovei-eroziunea in rigole)

Estimarea eroziunii solurilor pe terenurile cu folosinta predominant agricola

Preocuparile cele mai importante sunt consemnate in SUA. Dupa primele tentative de elaborare a unor metode empirice, s-au consemnat in anii 1940, dar la sfarsitul anilor 1950, doi americani, Wischmeier si Smith au elaborat un model multiplicativ cunoscut sub numele de ecuatia universala a pierderilor de sol erodat (USLE), model realizat pe baza datelor culese la parcelele de control a scurgerilor lichide si solide: A=RKLSCP A=eroziunea anuala pe unitatea de suprafata R=factorul precipitatii si scurgerea lichida (Rainfall Erosion Index=E*I30) K=factorul de erodabilitate a solului (rezistenta solului la fortele de eroziune si transport) L=factorul lungimii versantului S=factorul inclinarii terenului C=factorul culturii agricole P=factorul msurii de conservare a solului Motoc a propus: E=K*Ln*im*S*C*Cs E=rata eroziunii in t/ha/an K=coeficientul de agresivitate climatica (erozivitatea) L=lungimea versantului (m) I=panta terenului (%) in=i1,5 S=coeficientul de erodabilitate, determinat de rezistenta solului la eroziune C=coeficientul pentru protectia solului prin vegetatie Cs=coeficientul privind protectia solurilor prin masuri de conservare De acum 50 de ani, lucrurile au evoluat, insa modelul de baza este modelul USLE, prima versiune: MUSLE=Modified Universal Soil Loss Equation (Williams J. R., 1975)
9

RUSLE=Revised Universal Soil Loss Equation (Foster G) CREAMS= A Model for Chemical, Run-off, and Erosion from Agricultural Management System (1980, Knisel W.G.) WEPP=Water Erosion Prediction Project (1987, Foster si Lane) EPIC=Erosion/Productivity Impact Calculator (Williams ) ANSWER= Areal Nonpoint Source Watershed Environment Response Simulation () SEDIMOT II=Sedimentology by Distributed Model Treatment Pe cale directa, pierderile de sol erodat si apa, s-au calculat cu ajutorul parcelelor standard de control al scurgerilor EX GRAFICE: Teren cu panta de 12%, sol cambic, rezistent la eroziune. Distributia lunara a scurgerilor lichide: valorile maxime la scurgerile lichide la ogor se inregistreaza in luna iulie pentru ca se inregistreaza numarul cel mai mare de averse torentiale, pierzandu-se 12 mm, maximul la porumb de 6mm se inregistreaza in luna iunie, luna in care se inregistreaza maximul pluviometric (~80 mm din cei 500mm). Pierderile de sol la parcela martor au fost de 33 t/ha/an, iar la porumb, media anuala a fost de 8t/ha/an (intervalul mai-octombrie), parcelele avand o suprafata de 100 mp, iar la nivelul decupajului constatam ca in sezonul rece nu s-au inregistrat scurgeri lichide si eroziune. In schimb, pe solurile de padure, puternic erodate (orizontul Bt este scos la zi de catre eroziune, inclusiv la aratura), valoarea pirederilor de sol prin eroziune la prasitoare se dubleaza (15-16 t/ha/an). Prezinta interes deosebit eroziunea anuala admisibila (tolerabila)=capacitatea solului de regenerare anuala (descompunerea resturilor vegetale de la culturile anterioare, alterarea substratului). Valoarea eroziunii admisibile in Romania a fost estimata la 6-8 t/ha/an. Pierderile de sol sunt distribuite neuniform in sezonul cald, maximul pierderilor la ogor se inregistreaza in iulie cand e maximul scurgerilor, iar la porumb in iunie, in jur de 3,3 t/ha/an (in luna cu maximul pluviometric). Sezonul critic de eroziune=sezonul in care se inregistreaza pierderile cele mai mari de sol erodat, pe scurt, in Podisul Moldovei, sezonul critic de eroziune in suprafata are o durata de 2 luni: 15-20 mai pana la 15-20 iulie.

10

Ritmul de degradare al terenurilor prin ravenare

Consideratii generale Ravenarea este larg extinsa in zone diferite, grupate mai ales la latitudini medii, in climate de nuanta tropicala si temperatura continentala, cu vegetatie rara si impact antropic accentuat. La nivelul Podisului Moldovei, au fost puse in evidenta doua areale in care ravenele au o dezvoltare deosebita: Un areal nordic, respectiv in Campia Colinara a Jijiei, unde predominante sunt ravenele

mici specifice clasei ravenelor discontinui, iar ravenele mari au o incidenta redusa. In aceasta zona a campiei, formatiunile geologice care apar la zi, apartin Sarmatianului inferior si mediu (Basarabian+) formatiuni care sunt alcatuite din argile si marne cu nici intercalatii de nisipuri (formatiuni de tip salmastric). Din aceasta cauza, a faciesurilor cu textura fina cu intercalatii nisipoase, o data realizata incizarea, sunt sanse mari sa se declanseze procese asociate in mod deosebit deplasarie de teren sub forma de surpari si alunecari, configuratia ravenei sun se pastreaza in timp indelungat In partea sudica, in jurul orasului Barlad, in Colinele Tutovei, Dealurile Falciului si

Colinele Covurluiului. In acest areal, tot ravenele mici sunt dominante numeric, dar cele mai reprezentative si sugestive sunt ravenele mari de fund de vale din clasa ravenelor continue. Formatiunile geologice dominante in acest areal sunt cele dispuse in facies deltaic apartinand Chersonianului (Sarmatian sup), Meotianului, Pontianului, plus cuvertura de loess cuaternar. In acest areal, nisipurile sunt dominante iar intercalatiile argiloase sunt subordonate. Daca avem in vedere si luturile loessoide, ne explicam sectiunea mare a ravenelor si durata lunga a pastrarii acestora. In Podisul Central Moldovenesc are o densitate mica a ravenelor din cauza placii calcaroase basarabiene, gradul cel mai mare de impadurire din Podisul Moldovei si densitatea mai mica a populatiei. Terminologie: Ravena=confuzie mare care i-a determinat pe cei interesati sa dea o serie de interpretari diferite in functie de obiectivul urmarit si conditiile locale.

11

Se apreciaza ca un britanic A. Harvey, a dat cea mai sugestiva definitie: un canal de eroziune relativ adanc, recent format, care apare pe versanti sau pe fundul vailor, acolo unde anterior, un canal bine definit nu a existat. Clasificarea ravenelor, reprezinta o problema care nu a capatat o rezolvare, una fiind recunoscuta dinc auza diversitatii de criterii luate in considerare la care se adauga diversitatea conditiilor locale si in acest context ne putem explica neacceptarea unei clasificari universale a ravenelor. Criterii de clasificare: Dupa configuratia in plan, Irealand si col. 1939, au distins 6 grupe de ravene: Liniare Bulboase Dendritice Retea Paralele Compuse Dupa marime: Bannet: Ravene mici: sub 1 mm adancime Medii, sub 1-5 m Adanci, >5m

Baloiu V. A grupat formele de eroziune in adancime astfel: Rigole mari: 0,2-5m Ogase: 0,5-2 m (termen preluat din literatura sovietica)- se incadreaza in clasa ravenelor discontinue, mici

12

Ravene: >2m adancime Dupa suprafata de receptie: Cu bazine mici: <10ha Cu bazine mari: 50-100 ha Dupa intensitatea procesului de ravenare: Cu dezvoltare inceata: sub 1 m/an Mijlocie: 1-3 m/an Puternica: >30 m Dupa pozitia bazinului hidrografic, Brice-1966: Ravenele fund de vale Ravene de versant Ravene de obarsie

Cu mentiune ca ulterior ultimile doua sunt foarte asemanatoare. Dupa forma sectiunii transversale, Irealand Sub forma literei V Sub forma literei U Clasificarea cea mai des aplicata este cea efectuata de un grup condus de Leopold, 1956, 1964, care in prezenta pragurilor in profil longitudinal au impartit ravenele in continue si discontinue. Au insistat asupra ultimului tip, precizand ca un sistem de ravene discontinue e caracterizat de: Un prag vertical Un canal cu adancimea descrescatoare in aval de prag

13

Un con de dejectie care apare acolo unde planul fundului ravenei il intersecteaza pe cel

al fundului original de vale, fiind locul in care malurile ravenei dispar. Stadiile de dezvoltare a ravenelor: O prima tentativa de baza, consemnata in 1939 cand Irealand si col., au identificat 4 stadii de ravenare in Piemontul Carolinei de Sud: St1 de incizie a canalului in care taierea este inceata St 2 de dezvoltare activa caracterizat prin regresarea pragului si a marmitei (curentul de apa sapa in baza pragului=> marmita), subminarea si surparea malurilor si adancirea canalului-stadiul cel mai violent de crestere a ravenei St 3 reprezinta o perioada de ajustare a canalului de echilibru St 4 este stadiul caracterizat de stabilizarea sectiunii transversale prin dezvoltare slaba a ravenei si acumularea de material solid nou peste vechea suprafata. Ulterior au fost elaborate si alte caracterizari, fie cu 3, 4, 5, insa toate tentativele sunt strans legate cu aceasta prima clasificare. In Podisul Moldovei Clasa ravenelor discontinue cuprinde ravene care se intalnesc mai des pe versanti si mai rar pe fundul vailor. In mod obisnuit, le intalnim in bazine hidrografice mici si deseori ele se formeaza in orizonturile A si B ale solurilor din zona si uneori, baza lor intercepteaza orizontul D (substratul). Dupa modul lor de dispunere in spatiu, au fost separate 3 grupe: Ravene singulare Ravene succesive Baterii de ravene, ravene reunite

Ravenele discontinue, singulare, clasice, sunt ravenele care apar izolat, la distante

variabile si ele nu reusesc sa mentina un canal de scurgere continuu. Asemenea vai cu lipsa canalului de scurgere au fost denumite vai coluviale. La asemenea ravene intalnim o zona activa,
14

cantonata in jurul varfului si o zona stabila care ocupa cu mici exceptii restul ravenei. Zona activa se caracterizeaza prin: Viteza mica de regresare, in medie 0,5 m/an O crestere redusa a suprafetei ocupate de ravena, in medie 2,7 m/an si O valoare mica a materialului erodat (11-13 t/an) Evolutia in surplombe: in partea superioara, in profil transversal apare o proeminenta care

isi datoreaza existenta sistemului radicular al ierburilor de deasupra. Modul de evolutie in surplomba se caracterizeaza prin modificari mai importante datorate fenomenelor de inghetdezghet. La asemenea ravene singulare, fundul aluvionar ocupa 60% din suprafata totala a ravenei, malurile stabile 30%, varful activ 10%, agradarea prin depunerea de aluviuni pe fundul acestor ravene discontinui singulare, reprezinta pe termen lung procesul sincron cu procesul de eroziune si mai mult procesul de agradare incepe de la baza pragului si de fapt acest proces constituie cauza principala a descresterii adancimii acestor ravene spre aval. Intrarea si iesirea din ravena a scurgerii lichide se face pe un front larg.

Ravenele succesive sunt ravenele care se formeaza in mod inlantuit, se dispun in

cascada si le intalnim frecvent in bazine hidrografice mici, in functie de gradul:

Familie aluvionara unde atributul de aluvionarul=> consistent Familia erozionala Familia aluvionara: Dupa configuratia in plan avem: ravene discontinue, succesive aluvionare de tip

confuzor. Intrarea scurgerii lichide se face pe un front mai larg decat la iesire (latime pragurilor difera). Asistam la concentrarea succesiva a scurgerii lichide. Cu cat debitul este mai constrans cu atat varful este mai activ. Tipul evazat: ravenele cele mai des intalnite si prin forma lor evazata a fundului lor de

lungime redusa, se aseamana cu o palnie inversa si poate fi echivalata cu un difuzor scurt. Ele se inrudesc cu ravenele izolate, distantate (difuzoarele lungi), cu mentiunea ca deobirea principala
15

consta in faptul ca la aceste ravene aluvionare divergente, inaltimea malurilor nu se reduce niciodata la 0 si de aceea, ele reusesc sa mentina un canal de scurgere satisfacator. In configuratia acestor ravene, fundul aluvionar ( scurt) ocupa intre 35-50%, atunci cand fundul apare bine conturat pe lungimea ravenei (dezvoltare integrala) sau ocupa intre 15-35% din suprafata ravenei in situatia in care se dezvolta pe o lungime mai restransa, asistand cu dezvoltare partiala, doar ca la ultima varianta se dubleaza poderea ocupata de catre maluri. In zona varfului activ, scurgerea lichida se incarca cu material solid. Umezire

neuniforma a materialului depus (inghet-dezghet)=>surparea Caracterul bifaxic al curentilor (incarcare-descarcare cu material solid), este responsabil

de acest model de distributie in cascada a ravenelor respective. Metoda de monitorizare: metoda grilei cu picheti (tarusi de lemn) Familia erozionala trasatura principala consta in micsorarea constanta a aluvionarii si

predominarea procesului de eroziune. Aceasta nu inseamna ca nu avem de a face cu o productie de aluviuni (ponderea aluvionarului nu depaseste 15% din suprafata ocupata de ravena), din contra, productia de aluviuni este si mai mare in raport cu celelalte ravene, dar de aceasta data, gradul de concentrare a scurgerii licgide este mult mai ridicat si ravenele respective furnizeaza mai mult material solid care este evacuat integral sau secvential

Grupa bateriilor de ravene (ravene reunite) sunt ravenele care prezinta trasaturi

comune de la celelalte grupe si anume: intrarea si iesirea din bateria ravenei se face pe front larg deci asemanator cu ceea ce avem la ravenele singulare, in schimb, interiorul este asemanator situatiei de la cea de-a doua grupa a ravenelor dispuse in cascada. In asemenea imprejurari, ponderea aluvionarului este aproape egala cu ponderea malurilor si a fundului activ. Evolutia ravenelor discontinue succesive. A fost pusa in evidenta prin masuratori stationare succesive de lunga durata, in urma carora, indicatorii de ravenare: viteza anuala de regresare este de ~1m/an, iar cresterea in suprafata este in jur de 17 m2/an. Evolutia unei ravene:grafic din 1979 pana in 1996, timp in acre se poate constata ca trasatura de baza a acestui regim de ravenare consta in mersul pulsatoriu definit prin variatii de amplitudine destul de mare. Pentru acest interval, in 4 ani, varful ravenei a stagnat: 1983, 1986,
16

1990, 1996 din cauza secetei-regimul precipitatiilor. Cresteri pozitive fata de media de 18 m2 sau inregistrat in 5 ani (28%din cazuri): 80, 81, 88, 93, 96. Rocada intre fundul aluvionar si arealul afectat de eroziune. Aluvionarea consistenta. Concluzie: tendinta de aluvionare pe lungul fundului ravenei este una descrescatoare (5cm/an in medie). Ultima metoda (izotopi radioactivi) necesita 1-2 zile de teren (nu 10 ani), 1 luna analizele de laborator, costuri mari (probele se iau din 5 in 5 cm). In 1986, radioactivitate mare (cesiu 137)-Cernobal, odata contaminat cu cesiu, laminatia profilului reprezinta un reper. Prima metoda: caroiaj(10 ani). In afara maximului din 1983 (Cernobal), mai sunt 2 maxime secundare, datorate caderilor de cesiu=> din bombe nucleare (1963, 1959). Media de aluvionare de 4,4 cm/an. (210 cm/4,4 cm=48 ani). Aprecierea varstei relative a ravenelor discontinue; au capacitatea de a se forma individual, in functie de modul de scurgere lichida, a caracterului bifazic si un prim loc de reluare a ravenarii il mentionam pe fundul ravenelor preexistente. Un alt mod de reluare a ravenarii il reprezina inciziile sub forma unui gat de sticla, realizate in muchia varfurilor de ravena preexistenta sau existenta, tendinta de concentrare sau evazare a debitului lichid=>incizie

Ravenele continue se formeaza pe fundul vaii, bine conturate in partea superioara si

pentru conturarea principalelor caracteristici, s-au folosit urmatoarele metode de cartare si evaluare. 1960-1970 ani legati de utilizarea aerofotogramelor, la intrarea si iesirea din iarna masuratori topografice cu teotolitul, sincron cu masuratorile topografice-masuratori cu grila cu picheti iar in 1953-informatii locale demne de incredere. Pe o populatie de asemenea 13 lamele, s-au identificat: cresterea in lungime: viteza de regresare, cresterea suprafetei ravenei, volumul materialului erodat prin ravenare. Gratie masuratorilor topografice si aerofotogramelor s-a pus in evidenta viteza de regresare: 12,5 m/an, 20 m in anii 1960, 12 m in anii 1970, 5 in 1990, descrescatoare datorata regimului de precipitatii (aridizare climatica cu ghemuri de ani secetosi), a doua cauza-influenta lucrarilor antierozionale. Daca adaugam si anii 90, rata medie e de 10 m/an. In bazinul Colinele Tutovei. Pentru cei 30 de ani, media precipitatiilor a fost de 523, neunifor distribuita temporal: 1961-1970-581,7, 1971-1980:568,7, 1981-1990:419,4 mm. In sezonul rece 1/3, in sezonul cald 2/3. Cel mai bogat in precipitatii a fost intervalul 1968martie 1973. Regresarea medie anuala maxima a unor ravene continue: 93,2 m/an in Colinele Tutovei, 66 m/an-Roscani-Fagaras.

17

Cresterea in suprafata a fost estimata la 366 m2=>1m/zi. Ca material erodat prin ravenare in jur de 4000 t/an. Regimul anual de ravenare, regim care a fost pus in evidenta prin masuratori succesive, stationare de lunga durata prin metoda grilei cu picheti, la intrarea si iesirea din iarna, apoi in perioada de vara. Masuratori pe 6 ravene continue intr-un interval de 16 ani (1981-1996), prima particularitate fiind ca regimul de ravenare a avut un mers variabil, pulsatoriu, definit prin variatii de mare amplitudine, cu valori maxime de pana la 19 m/an (ravena Valcioaei a inaintat cu 43 m in 1988), iar valoarea medie de inaintare de 5m/an, ravenarea a stagnat in 3 ani-19%din cazuri:83, 93, 95, si cresteri semnificative in 4 ani: 81, 88, 91, 96-s-a produs 65% din cresterea totala. Pe perioada de 16 ani, ponderea sezonului rece in modificarile survenite in modificarea ravenelor a fost decisiva, respectiv 56%, influenta decisiva a fenomenelor de inghet-dezghet. Sezonul cald a avut o pondere secundara de 43%. La ravenele cu baza uscata, ponderea sezonului rece poate sa ajunga pana la 75%. Sezonul critic de ravenare are o durata de 4 luni (15-20 martie-15-20 iulie) fata de eroziunea in suprafata (2 luni). Regimul precipitatiilor in 3 locatii diferite: Barlad 490, NE Chinei Chaoyang cantitatea medie 470 mm, Nebraska 480 mm. La Barlad, in sezonul rece 35% din precipitatii - 170 mm, impact inghet-dezghet, in Nebraska 21%-102 mm iar in China doar 8%-39 mm. Inghet-dezghetul nu
influenteaza ravenarea in Nebraska si China.

18

Scenariile de producere si evacuare a sedimentelor sin bazine hidrografice mici

Pe baza cercetarilor de lunga durata au fost puse in evidenta in Podisul moldovei, doua asemenea scenarii: Un scenariu sincron: dislocarea (detasarea) si evacuarea materialului solid se desfasoara simultan intr-o singura faza; incidenta este foarte mica, avem sanse mici de inregistrare a unui asemenea scenariu; concentratia in sedimente (turbiditatea) determinata in suspensie este foarte mare

Sezonul rece: Topirea zapezii reprezinta momentul principal, si/sau combinatia de ploi de intensitate scazuta si dezghet Concentratia in sedimente (turbiditatea) este extrem de ridicata in bazinul inferior si scazuta in bazinul inferior (la cca. 40 g/l la eroziunea in rigole si mai putin de 20g/l pe fundul vaii neravenat-in amonte) Ravenarea reprezinta sursa principala de sedimente Viteza maxima a viiturii a fost de 2,8 m/s (2,77m/s) Dezghet rapid in conditiile unei temperaturi maxime a aerului de peste 10C (10-12C):

Debitele maxime lichide s-au inregistrat in a doua si a treia zi de la debutul dezghetului Valoarea turbiditatii este uriasa-in jur de 300 g/l valoare maxima iar la iesirea din bazin concentratia de sedimente variaza intre 100-300 g/l. Valoarea maxima a turbiditatii se inregistreaza cu 60 pana la 90 de minute inainte de inregistrarea debitului maxim lichid Dezghetul lent in conditiile unei temperaturi maxime a aerului in jur de 5C

Debitul maxim lichid si solid se inregistreaza in a 5-a zi de la debutul dezghetului Cand concentratia sedimentelor variaza intre 100-240 g/l Momentul producerii debitului maxim lichid coincide cu maximul inregistrarii concentratiei in sedimente
19

Desi incidenta scenariului sincron este scazuta, cele mai numeroase asemenea elemente le intalnim in sezonul rece. Sezonul cald: Scurgerea lichida e legata de averse torentiale si/sau ploi succesive semnificative Sanse mari de inregistrare la sfarsitul lunii mai, mijlocul lunii iulie Concentratia in sedimente este mare in tot bazinul, cu valori intre 100-200 g/l Turbiditatea maxima oscileaza intre 230-260 g/l Eroziunea in suprafata si ravenare sunt principalele surse de sedimente

Turbiditatea scurgerii lichide asociata siroaielor: in jur de 200 g/l (in faza de formare a rigolelor), in jur de 20 g/l (in faza de regim stabilizat, cand rigola este bine conturata), o turbiditate redusa determina cresterea debitului apei=> aparitia neregularitatilor Dealurile Falciului (Valea Valcioaia) Chioara

Uneori se poate inregistra o mica fereastra de dezghet in timpul iernii, cu temperaturi maxine de pana la 7C. Februarie 20-22 1996, debit maxim lichid in a doua zi dar cu concentratia in sedimente foarte scazuta, pana in 40 g/l deoarece solul este inca inghetat. Un scenariu asincron

Trasaturi: Detasarea materialului solid nu se realizeaza concomitent cu evacuarea, asa cum a notat Piest Produce incidenta obisnuita faza de preparare a materialului solid cand in timpul sezonului rece (sfarsitul iernii,

inceputul primaverii cand inghet-dezghetul reprezinta contextul cel mai favorabil), o mare parte din materialul solid, in special din zona varfurilor ravenelor, se acumuleaza ulterior dezghetului faza de evacuare/de curatire variabila a materialului dislocat anterior prin inghet-dezghet

prin scurgerea lichida asociata primelor fenomene pluviale mai consistente (torentiale sau obisnuite)
20

concentratia in sedimente este fluctuanta, caracteristica dominanta Prima secventa asociata primelor averse de primavara care se inregistreaza la inceputul

lunii mai-sfarsitul lunii iunie, avem de-a face cu debite mari. Turbiditatea este mare in tot bazinul: 80-120 g/l e versantii cultivati cu prasitoare si pana la 200-300 g/l pe canalul de pe fundul vaii. Eroziunea in suprafata puternica si ravenarea sunt procesele reprezentative din timpul unor asemenea averse. Trecerea averselor din primavara si vara: protectia oferita solului de catre culturile agricole prezinta o tendinta progresiv crescatoare. Turbiditatea fluctuanta, particularitate strans legata de stadiul de vegetatie al culturilor si de materialul preexistent acumulat in interiorul ravenelor sau de reinnoirea sedimentelor prin eroziunea in suprafata sau ravenarea. Ravenare nesemnificativa dupa mijlocul lunii iulie. Unele ploi de lunga durata, valori scazute ale turbiditatii 40-60 g/l care prezinta un grafic aproape plat. Ex. Bazin hidrografic cu suprafata mare: atat sedimentele cat si debitul lichid prezinta doua maxime, prima valoare pentru debitul lichid in martie (1,6 mc/s) iar a doua in iunie (1,8 mc/s) debitul solid: martie 7 kg/s, iunie: 22 kg/s. Dupa dezghet, materialul solid este antrenat in luna iunie => SCENARIUL CEL MAI FRECVENT. Asemenea evenimente nu le inregistram pe reteaua hidrografica numai acolo unde au fost amplasate si amenajate statii hidrologice, frecvent intalnindu-le in bazine mici fara dotari cu statii hidrologice: Vaslui (iulie 1978)-dupa o viitura, jumatatea inferioara e acoperita cu aluviuni. Dealurile Falciului in iunie, bazinul Chioara.

Degradarea terenurilor din ultimele doua secole in Podisul Moldovei

Pana la inceputul secolului XIX (1829), padurea reprezenta folosinta dominanta, iar defrisarile practicate pana atunci erau legate in mod deosebit de infiintarea unor pasuni pentru animale. Apoi, anul 1829 este considerat un an de rascruce, in urma unui razboi ruso-turc s-a incheiat Tratatul de la Adrianopol, prin care Tara Romaneasca si Moldova au capatat acces liber la mare (libertate comerciala). Ulterior s-au intregistrat modificari semnificative in peisajul geografice in Podisul Moldovei, modificari evidentiate in 5 etape:

21

 1899.

Faza pregatitoare pentru degradarile de teren ulterioare, faza care se deruleaza intre 1829-

Schimbarea cea mai dinamica a peisajului din Romania, mentionand cresterea rapida a

suprafetei de terenuri arabile, cultivate, spre exemplu: in Moldova aceste terenuri aveau o pondere de 6% in 1829, in 1862 - 19%, in 1893 - 36%. In 1864 a fost promulgata o reforma agrara iar cresterea terenurilor agricole cultivabile s-a realizat in mod deosebit prin defrisarea accentuata a padurilor (la sfarsitul secolului 19 ponderea aproape ca se dubleaza). Defrisarea nu s-a datorat doar terenurilor agricole ci si exportului de lemn, pentru cenusa-folosita la armament. Faza de tranzitie: 1900-1920, cand ponderea terenurilor cultivate ajunge la aproape 48% Extinderea modului de cultivare agricola a terenurilor pe directia deal-vale. Primele constatari asupra degradarilor de teren, un areal din Colinele Tutovei Faza de maxim a degradarilor de teren 1921-1970 Schimbarea nesemnificativa a modului de folosinta a terenului. Reforma agrara din 1921 care a avut ca efect acentuarea modului de exploatare agricola a

terenurilor in parcele mici, orientate si lucrate pe directia deal-vale Retea improprie de drumuri agricole Maximul degradarilor de teren din a doua jumatate a anili 1960 (precipitatii de peste 800

mm/an) Faza 1971-1990, caracterizata prin tendinta descrescatoare a degradarii terenurilor, prin

extinderea lucrarilor de imbunatatiri funciare, indeosebi a lucrarilor de amenajare anti-erozionale CES(la sfarsitul anilor 80, suprafata de terenuri agricole echipate cu lucrari anti-erozionale era de 2,1 milioane ha, respectiv 1/3 din terenurile agricole cu potential de eroziune). Culturile pe directia generala a curbelor de nivel Modul de folosinta in Moldova: arabilul 57%, pasunile 16%, padurile 15%. Pompiliu-

padurile in Colinele Tutovei, aproape jumatate din suprafata era ocupata de paduri, la sfarsitul sec 19-20%, 1970 17%.
22

Faza de revigorare a degradarilor de teren 1991-pana acum Retinem impactul Legii nr. 18 a fondului funciar din 1991, lege care are doua prevederi,

care nu sunt de natura sa favorizeze activitatea de prevenire si combatere a eroziunii solului. Conform primei prevederi, reimproprietarirea si/sau punerea in posesie a terenurilor trebuie sa se faca de regula pe vechile amplasamente, ceea ce inseamna ca in majoritatea cazurilor sa fie pe directia deal-vale Conform celei de-a doua prevederi, dreptul la cuccesiune este valabil pana la gradul al 4-

lea de rudenie. Rezultatul acestei prevederi a dus la fragmentarea terenurilor, iar in momentul de fata numarul total al parcelelor este in jur de 46 milioane, mai mare decat in perioada interbelica. Procesele de rol-fragmentarea parcelelor. In urma implementarii prevederilor Legii nr. 18 din 1991, s-a revenit la sistemul traditional de lucrare a terenurilor in parcele mici, orientate si lucrate pe directia deal-vale. .

23

Rezultate privind ritmul de colmatare al lacurilor de acumulare din Podisul Moldovei

Se pot separa doua tipuri de metode pentru estimarea ritmului de colmatare: Metode indirecte: cel mai des folosite, prin calcule statistic-matematice care lasa insa loc

de multa ambiguitate Metode directe: cu ajutorul reperelor de diferite tipuri iar rezultatele obtinute prin

asemenea metode sunt foarte demne de incredere. Centrala de la Cernobal, pe Nipru, accident pe 26 aprilie 1986 iar in Romania, norul atomic a intrat pe o componenta NV la inceputul lunii mai. Cesiu 137 prezinta o mare stabilitate, odata cazut pe profil nu migreaza. Din 1982 se traverseaza o perioada de aridizare, mai ales succesiune de ghemuri de ani secetosi. Oncesti-Colinele Tutovei, Balabanesti-Dealurile Falciului, Barlad, in mai 50 mm precipitatii. 15 acumulari de cesiu (probe preluate), situate in bazine mici, PuscasiRacova 30 845 ha; Solesti 42 000 ha. Campia Colinara a Jijiei: in primul grafic de la Popesti si Bodeasa, cesiul apare in primii 20 cm de sol =>ritm lent de colmatare, ~ 2 cm/an (factorul geologic-predominarea stratului argilormarnos, predominarea solurilor molice in special cernoziomurile cambice cu textura lutoargiloasa). Spre sud, in bazinul superior al Racovei, pe rma sudica a Podisului Central Moldovenesc, se constata ca maximul de la Cernobal e situat la 35-40 cm, rata medie de sedimentare e de 3-3,5 cm. In Podisul Central Moldovenesc in bazinul Stavnic: bazinul in amonte de Cazanesti are ~20 000 ha iar ponderea padurilor 40%, maximul de la Cernobal la 40-45 cm dar 1985, 1986, 1987 ani extrem de secetosi. In Colinele Inalte ale Tutovei, in Bazinul Berheci, in partea de E-NE a judetului Bacau, unde gradul de imadurire e doar de 10 %. Cuveta lacustra ocupa 32 ha, aluviunile sunt distribuite uniform pe cuveta lacustra din cauza deversarilor de apa pescuitul (toamna), in loc sa fie la intrare. Profilul de cesiu in 14 mai 1997, la 60-65 cm, ritmul de colmatare fiind de ~7 cm/an,
24

valori mai mici spre suprafata. substratul este nisipos iar solurile au o rezistenta scazuta la eroziune

In bazinul Racataului, cu acumulare mica, din mai 1985 in iunie 1995 lacul a fost colmatat. Cesiul apare la 70-75 in 1986, 1993 s-a trecut la aratura deal-vale, cantitati mari de cesiu spre suprafata. Maximul de la Cernobal la 80-85 cm, apoi descrescand. In bazinul Berheciului, Hutu-Gaiceana, retea foarte mare de ravene, in mod deosebit de fund de vale. Cernobalul este situat la 70-75 cm, Acumularea Puscas, din bazinul inferior al Racovei, Cernobalul apare in 1998 la aproape 1,5 m, rata fiind de ~12cm/an, valorile descresc pana la 60-65, apoi o revigorare datorata a aplicarii legii fondului funciar. Se pot stabili o serie de relatii, in Colinele Tutovei o stransa corelatie a ritmului mediu de sedimentare si aria bazinului.

25