EVALUAREA TERENURILOR ERODATE ȘI MĂSURILE DE AMELIORARE A LOR ÎN MUNICIPIUL BĂLȚI

Conducător ştiinţific ( asistent universitar) Cebotari Marin

Autor Ciobanu Gheoghe

1. Această lucrare include:

studiu asupra factorilor care generează eroziunea solului;

formele de eroziune și consecințele acestora;

măsurile de ameliorare a solurilor erodate;

problemele legate de evoluția terenurilor supuse eroziunii;

tehnologiile de preîntîmpinare a eroziunii solului.

2.Actualitatea temei - Eroziunea solului este cea mai urgentă, cea mai acută și chiar cea mai
amenințătoare problemă, nu numai pentru agricultura republicii, ci și pentru întrteaga economie
națională a ei, precum și pentru starea landșafturilor și a mediului de habitare a omului.

Scopul lucrării - Studierea literaturii de specialitate în vederea documentării privind starea solurilor
din municipiul Bălți supuse procesului de eroziune și măsurile de ameliorare a acestora.

Obiectivul cercetării-Evaluarea terenurilor supuse eroziunii și măsurile de ameliorare a lor în

municipiul Bălți.

Obiectivele:

Să reprezint particularitățile de bază a procesului de eroziune a solurilor;

Să caracterizez funcțiile ecologice ale solului supuse procesului de eroziune;

Să enumăr care sunt categoriile de soluri supuse eroziunii și

Să enumăr măsurile de ameliorare a solurilor erodate;

Să descriu măsurile de ameliorare a solurilor erodate;

Să stabilesc care sunt cele mai eficiente măsuri de ameliorare a procesului de eroziune a solului în
dependență de categoria solului erodat.

Importanţa teoretică. Lucrarea dată are o mare importanță teoretică prin faptul că ea aduce la
cunoștință despre particularitățile de bază ale procesului de eroziune, precum și starea terenurilor
supuse procesului de eroziune și măsurile de ameliorare a lor.

Importanţa practică. Din punct de vedere practic, lucrarea dată ar putea fi folosită la orele de
geografie, pedologie, agrochimie. În plus, această lucrare ar fi binevenită și la efectuarea unor teze de
curs, referate de către elevi, studenți.
3.Materialul utilizat în cercetare: Literatura științifică care se referă la eroziunea solului, consecințele
și măsurile de ameliorare a ei pe terenurile arabile din municipiul Bălți.

Metodele utilizate în timpul cercetării:

- analiza;

- sinteză.

4.Eroziunea solului (mii ha)

5.Cei mai reprezentativi factori naturali cu implicații asupra eroziunii sunt:

- precipitațiile
- relieful
- solul
- vegetația.

În funcție de agentul provocator, fenomenele de eroziune se clasifică în:

eroziune de apă, pluvială sau hidrică;

eroziune eoliană sau deflație;

eroziune chimică;

eroziune mecanică;

eroziune biologică;

eroziune prin saraturare;

eroziune provocată sub acțiunea ghețarilor;

eroziune provocată sub acțiunea valurilor.

În funcție de viteza desfășurării eroziunii, aceasta se clasifică în:

eroziune naturală (geologică)

eroziune accelerată (actuală, antropogenă).

Procesul de descărcare a materiei organice.

Intensitatea eroziunii de suprafață în funcție de cantitatea de humus spălat.

Numărul microorganismelor în cernoziomurile de diferite grade de eroziune după datele în masă.

Suprafețele din grupa I pe categorii funcționale (2A-protecția terenurilor vulnerabile la erozie; 2E-
plantații pe terenuri degradate; 4A-Păduri parc şi alte păduri de recriere; 4I-Păduri dealungul căilor
de comunicaţie importante; 5C-Arii protejate )

Eficacitatea protectoare a metodelor de lucrare a solului.

Măsuri fitoameliorative

alegerea culturilor în asolament, care, în timpul căderii ploilor torențiale ar contribui la reducerea
substanțială a scurgerii și, mai cu seamă, a eroziunii solului;

semănăturile pe direcția de nivel;

aplicarea sistemului de cultură în fîșii;

semănatul benzilor-tampon;

lăsarea pe iarnă a miriștii înalte;

semănatul culiselor pentru reținerea zăpezii;

aplicarea semănăturilor îmbinate și repetate ce încetinesc scurgerea și protejează solul de eroziune;

semănatul și încorporarea îngrășămintelor verzi;

mulcirea solului cu resturi vegetale, în special, semănatul măzărichei de toamnă;

înierbarea canalelor de descărcare a excesului de apă;

plantarea perdelelor forestiere de protecție din arbori și arbuști

CONCLUZII

1. Suprafața solurilor erodate, în ultimii 40 de ani, atît pe întreg teritoriul Republicii Moldova,
cît și a Municipiului Bălți, s-a majorat.

2. Precipitațiile, relieful, solul și vegetația sunt principalii factori naturali care sunt implicați în
procesul de eroziune.

3. Spre deosebire de formațiunile erozionale de suprafață (șanțulețe sau rigole), fromațiunile

erozionale de adîncime nu mai pot fi desființate prin lucrări simple ale solului, ci necesită
măsuri inginerești, lucrări de terasamente, lucrări hidrotehnice constructive, ori de stopare,
corespunzătoare formelor de manifestare a eroziunii de adîncime.

4. Eroziunea este procesul care modifică funcțiile ecologice ale solului ducînd, astfel, la
degradarea acestuia.

5. Potențialul organo-energetic în cernoziomurile lucrate pe măsura intensificării gradului lor

de erozivitate, în comparație cu cel al solurilor cu profil întreg, scade considerabil.

6. Solurile moderat erodate adsorb oxigen de două ori mai puţin decît cele cu profil întreg, iar
cele puternic erodate - de trei ori, ceea ce înrăutăţeşte reacţiile de oxidare, reduce
respiraţia rădăcinilor, aprovizionarea biotei cu oxigen.

7. Numărul total al microorganismelor scade odată cu intensificarea eroziunii şi, prin urmare,
scad în intensitate procesele legate de activitatea bacteriilor, iar numărul de azotobacter,
dimpotrivă, crește pe măsura creșterii erodabilității, ceea ce este condiționat de majorarea
valorii pH-ului solului și carbonacității acestuia.
 8. Terenurile destinate împăduririi cu funcția de protecție a terenurilor vulnerabile la
eroziune ocupă 1716,3 ha din suprafața totală de 11979ha a Întreprinderii Silvice de Stat
Bălți.

9. Toate metodele de lucrare a solului pe pante sub 4°, chiar şi în cazul ploilor torenţiale de 60
mm, asigură stoparea aproape completă a eroziunii.

10. O metodă eficientă de ridicare a rolului protector al asolamentelor o constituie amplasarea

în fîşii a culturilor de cîmp, prin alternarea culturilor anuale semănate des cu cele
prăsitoare sau a ierburilor perene cu culturile anuale.

Mulţumesc pentru atenţie!