,,MANIFEST PENTRUSĂNĂTATEA PĂMÂNTULUI,,

(STUDIU PRIVIND FENOMENUL EROZIONAL ÎN BAZINUL PÂRÂULUI GHELȚAG)

Coordonator: laborant chimie-biologie Brăescu Georgeta Mirela Colegiul Naţional ,,Gh. R. Codreanu,, Bârlad
Moto: ,,Natura nu este numai frumoasă sau eroică, ea este şi inteligentă.,,
George Vâlsan.
REZUMAT
În lumea care ne înconjoară, supertehnologizată şi axată covârşitor pe informatizare, relieful tinde să devină un
element ignorat, de care ne amintim cu prilejul unor evenimente bruşte, uneori catastrofale ( cutremure, inundaţii,
alunecări de teren), sau în vizitele (din ce în ce mai scurte) făcute în natură.
În Romania, peste 6 milioane de hectare ( 43 % din terenul agricol) se situează pe pante, prezentând potenţial de
degradare prin eroziune hidrică şi procesele asociate. În acest scop am gândit şi realizat dintr-o perspectivă
interdisciplinară a științelor fundamentale studiul nostru, vizând investigarea, aprofundarea cunoştinţeleor teoretice,
dar şi propunera unor soluţii fezabile pentru aplicarea imăsurilor antierozionale.
1. INTRODUCERE
Relieful nu este doar un suport material şi spaţial al existenţei societăţii omeneşti, elementul de bază al mediului
geografic din care omul face parte, dar are şi o dinamică ce evoluează după legi proprii şi care are influenţe asupra
oamenilor din prezent şi viitor.
Permanenta transformare a reliefului este ilustrată de procesele geomorfologice actuale, aflate sub impulsul factorilor
genetici interni (structura şi dinamica scoarţei terestre) şi externi (clima, apele, flora şi fauna).
În ultimii ani, în toată lumea, “studiul pământului” a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, atât pentru înţelegerea originii
şi modului de formare a reliefului, dar mai ales pentru felul în care activitatea antropică duce la apariţia de fenomene şi
procese de degradare a solului, la modificări (climatice, atmosferice, etc.) ce pot deveni ireversibile şi care influenţează
major activităţile socio-economice.
Literatura de specialitate atestă faptul că ,,Dintre procesele care au un rol deosebit în evoluţia reliefului şi în special a
versanţilor din ţara noastră, eroziunea şi alunecările de teren prezintă cel mai mare interes, atât în ceea ce priveşte
pagubele pe care le produc cât şi prin suprafeţele afectate”.1
Am considerat că arealul pe care l-am supus studiului nostru – situat din punct de vedere geografic în partea central estică
a Colinelor Tutovei, ce reprezintă o diviziune a Podișului Bârladului, parte a Podișului Moldovei - 27 o3530 long. E și
46o1540 lat. N și aparținând din punct de vedere administrativ județului Vaslui, respectiv comunei Ciocani este un
exemplu grăitor în ilustrarea faptului că în urma fenomenelor erozionale solul se degradează, pierzând atât substanță cât
și elemente nutritive fapt ce determină scăderea accentuată a recoltelor dar și deprecierea condițiilor de mediu. Suprafața
respectivă este constituită din 100 ha teren arabil, aflat în proprietate privată. Bazinul este orientat pe direcția Sud iar
versanții au pante cuprinse între 5 si 25%. A fost amenajat antierozional între anii 1975-1977 si a fost correct exploatat
timp de aproape 20 de ani. Prin aplicarea legii nr. 18 / 1991 a fondului funciar, s-a ajuns la divizarea pronunțată a
terenurilor agricole în parcele mici, orientate pe direcția deal-vale, fapt ce a favorizat accentuarea proceselor de eroziune
și sedimentare. Din estimările realizatede CCDCES - Perieni 2 se pare că în ultimele două decenii rata anuală a eroziunii
de pe aceste terenuri aproape s-a triplat. De asemenea, lipsa sistemelor antierozionale face ca o mare parte din apa din
precipitații, în loc să se înfiltreze în sol pentru a fi valorificată de plante, se scurge la suprafața terenului și conduce la
accentuare afenomenului de secetă iar pe termen lung, la aridizarea zonei, fenomen care deja se manifestă din ce în ce mai
pregnant. Înultimii 15 ani, terenul a fost preluat în arendăde către CCDCES Perieni iar în aceste condiții exploatarea
agricolă s-a efectuat cu respectarea tehnologiilor agricole moderne precum și cu reintroducerea unor măsuri și lucrări cu
caracter antierozional. În perimetru predomină solurile cenușiu de pădure șierodisolul, acesta din urmă întalnindu-se , de
regulă, pe sectoarele de versant cu pante mai mari de 20%.

1
dr. ing. Ion Ioniţă „Geomorfologie aplicată-procese de degradare a regiunilor deluroase”
2
http://www.madr.ro/attachments/article/140/CCDCES-Perieni-ADER-112.pdf

1
 Fig. 1. Harta Podişului Bârladului
( Martiniuc C., 1955)
2. SCOPUL LUCRĂRII. MOTIVAȚIA ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI
Apartenența noastră la zona respectivă a fost unul dintre motivele care ne-au făcut să alegem această temă , dar mai
ales interesul privind evaluarea unor factori de risc care privesc accelerarea proceselor de eroziune atât în context
antropic direct, dar și ca o consecință a unor fenomene climatice ce au început să apară cu o frecvență îngrijorătoare
(inundații, modificări ale climei, alunecări de teren, vânturi de intensitate extremă, etc.) În acest scop obiectivele
urmărite au fost: investigarea geomorfologică a arealului; modul de formare a solului (geologia şi evoluţia
paleogeografică); caracteristicile acestuia (principalele tipuri de sol); formele şi tipurile de relief (structural,
sculptural şi de acumulare), evoluţia lui (factori externi care au dus la modificarea acestuia –climatici, hidrici,
biotici); procesele geomorfologice care au contribuit la formarea reliefului actual (eroziunea de suprafaţă, eroziunea
de adâncime - liniară, deplasările de teren - surpări, alunecări, alte procese- antropice). Aprofundarea
cunoştinţeleor teoretice (a fenomenelor și proceselor prin exemplificarea cazurilor concrete întâlnite pe teren);
evaluarea din punct de vedere chimic a porțiunilor de sol supuse eroziunii hidrice; evaluarea zonei ; dar şi
propunerea unor soluţii fezabile pentru aplicarea unor măsuri şi lucrări antierozionale.
3. TEMA LUCRĂRII. ISTORICUL CERECETĂRILOR
În mod convenţional, se apreciază că perioada investigaţiilor sistematice a reliefului, începe cu anul
1944, odată cu înfiinţarea Institutului de Geografie al Academiei (1944), cu filiale la Iaşi şi Cluj.
Trecerea la cercetarea sistematică a reliefului prin elaborarea in serie a unor monografii geomorfologice de mare
importanţă, pe unităţi de relief, vai sau bazine hidrografice este făcută însă odată cu lucrările lui I. Hârjoabă 3,
V. Băcăuanu45, Alexandru Roşu6
Geomorfologia dinamică s-a dezvoltat în paralel cu latura aplicativă a geomorfologiei, remarcându-se o preocupare
foarte activă în sprijinul ameliorării terenurilor degradate. In acest sens sunt de interes lucrările prof. Ion Ioniţă 7.
Zona studiată, face parte din Colinele Tutovei, o unitate construită pe un fundament ce aparţine
flancului sudic al Platformei Moldoveneşti şi părţii de nord-vest a depresiunii Bârladului, puternic compartimentată
şi faliată. Cuvertura sedimentară (sarmaţiană şi pliocenă) este groasă şi uniformă şi ea este aceea care dă unitate
teritoriului. În formaţiunile pliocenului s-a modelat cea mai mare parte a reliefului Colinelor Tutovei (depozite
meoţiene, ponţiene şi daciene).
În cadrul depozitelor meoţiene se separă trei orizonturi;
- orizontul inferior, ce cuprinde nisipuri, nisipuri argiloase şi argile (cu o grosime totala de 80-100 m)
- orizontul mijlociu, cineritic, (cu cea mai redusă grosime 30-40 m , constituit din bancuri de cinerite
andezitice în care se găsesc concreţiuni grezoase, separate prin argile şi argile nisipoase)
3
I. Hârjoabă ,,Relieful Colinelor Tutovei,, 1968
44
V.Băcăuanu ,,Câmpia Moldovei .Studiu geomorfologic,, 1968
5
V.Băcăuanu ,,Podişul Moldovei. Natură, om ecologie,, 1980
6
Alexandru Roşu ,,Geografia fizică a României,,
7
Ion Ioniţă,, Geomorfologie aplicată (Procese de degradare a regiunilor deluroase,, ,,Relieful de cueste din Podişul
Moldovei,, ,,Formarea şi evoluţia ravenelor din Podişul Bârladului,,

2
 - orizontul superior, ( cu cea mai mare grosime 150-180 m) care cuprinde o succesiune de nisipuri, nisipuri
argiloase, argile şi intercalaţii subţiri de gresie. Aceste depozite, au în componenţa lor predominant nisipuri, care
sunt dispuse adesea în structură încrucişată8.
Colinele Tutovei sunt numite astfel după pârâul Tutova, au astfel un aspect caracteristic al reliefului, cu interfluvii
înguste şi prelungi, paralele, monoclinale,foarte asemănătoare între ele şi cu versanţi abrupţi. Aceşti versanţi au fost
denumiţi de geografi coline, termen care nu este însă folosit uzual, localnicii folosind termenul de ,,zare,, sau ,,pe
zare,,- prin aceasta se înţelege partea superioară, înaltă, cu aspect de platformă îngustă, al unei coline. Caracteristici
pentru zona studiată sunt torenţii ce o străbat, şi care au o putere mare de eroziune.
Factori externi, fizico-geografici ce au contribuit la formarea reliefului actual sunt în primul rând factori fizico-
chimici. Rocile de la partea superioară a scoarţei terestre intră în contact direct cu aerul, apa din diferite tipuri de
precipitaţii, vieţuitoarele ( de la bacterii la plante şi animale superioare). Acestea exercită asupra lor acţiuni multiple
izolate şi repetabile în timp. Ca urmare, rezultatele sunt mărunte şi nu sunt vizibile imediat, ci în intervale
importante de timp. Producerea lor are însă o importanţă deosebită pentru că ele nu numai că realizează o primă
dezagregare a rocilor, dar facilitează atacul celorlalţi agenţi (apa curgătoare,gravitaţia, vântul, etc.) care dislocă
produsele meteorizării şi acţiunii biochimice, dar pe care totodată le folosesc în procesele dinamice ce le generează.
Dezagregarea – reprezintă un process fizic şi constă în sfărâmarea părţii superioare a rocilor aflate în contact cu
aerul. Condiţiile de producere sunt mai multe, dar cele esenţiale sunt câteva - rocile să fie expuse direct acţiunii
termice şi variaţiilor de umiditate, să aibă o compoziţie mineralogică heterogenă, să fie fisurate, climatul să fie
favorabil. Dezagregarea poate fi prin insolaţie, prin îngheţ-dezgheţ, prin cristalizare, prin variaţii de umiditate.
Alterarea chimicăeste o acţiune complex pe care apa în amestec sau nu cu diverse substanţe ( frecvent cu caracter
acid) o exercită asupra rocilor producând transformarea profundă a acestora ( nu numai fărâmiţarea ci şi
modificareachimică a mineralelor ce le compun.
Alterareachimică are loc prin intermediul mai multor procese - oxidarea, carbonatarea, hidratarea, hidroliza,
dizolvarea. Clima Colinelor Tutovei este temperat continentală, proprie Europei răsaritene. O caracteristică este dată
de masele de are rece ale anticiclonului Siberian iarna,iarvara – aeruluscat continental sau tropical. Continentalismul
se pune în evidenţă, în primul rand, prin oscilaţiile mari de temperatură şi precipitaţii de la un an la altul.
Dintre factorii climatogeni, deosebit de important este radiaţiasolară, sub formă globală, deoarece constituie sursa
energetic ce stă la baza tuturor proceselor şi fenomenelor climatice. Ea are o valoare medie de 112 kcal/cm².
În ceea ce priveşte temperatura, verile sunt calde şi iernile sunt reci. Amplitudinile termice absolute variază, de
regulă, între 65-70° C iar cele medii anuale se situează între 24-25° C, temperature medie anuală a a erului este de
9,8°C la Bârlad, aflat la o altitudine de 172 m şi 8,5-9,0°C la latitudini de peste 300 m.
Pluviodenundarea este acţiunea direct pe care o exercită apa provenită din ploi şi topirea zăpezii asupra elementelor
de la suprafaţa solului sau a rocilor cu care intra în contact.
Regimul anual al umezelii relative are valori în jur de 74-75%. (decembrie si iunie) cu valori medii lunare maxime
(între 80 şi 90%), (aprilie -mai şi iulie) cu scăderi de pâna la 60-65% ,(în ultimii ani chiar mai scăzute).
Precipitaţiile sunt elementul generator al eroziunii prin apă. În funcţie de intensitate, cele mai agresive ploi asupra
reliefului din partea de est a ţării, deci şi din zona studiată, sunt ploile torenţiale, specifice climatului temperat-
continental cu nuanţe excesive. Deşi nu sunt semnificative cantitativ, precipitaţiile ce cad în zonă au o repartiţie
neregulată ceea ce impune ritmul şi intensitatea proceselor de versant. În condiţiile în care terenurile nu sunt bine
acoperite de vegetaţie, ploile torenţiale prin puterea de dislocare şi de deplasare a particulelor de sol, de a forma
pânze sau şuvoaie cu remarcabilă forţă de rupere şi transport, au un rol determinant în eroziunea areolară şi cea de
adâncime.
În arealul studiat,reţeaua hidrografică este formată de pârâul Ghelţag, cu caracter semipermanent, în bazinul
acestuia sunt favorizate procesele de eroziune, astfel încât albia lui transportă cantităţi mari de material erodat.
Dacă ne referim strict la eroziunea produsă de apa din precipitaţii putem separa trei componente:
- Etoziunea picăturilor de ploaie ,,splasherosion,, - importanţa procesului constă în faptul că, prin
acţiunea sa de dislocare , pregăteşte materialul care poate fi preluat apoi de scurgerea de suprafaţă.

8
P . Jeanrenaud

3
 - Eroziunea de apa dispersată , cunoscută sub numele de eroziune de suprafaţă, ablaţie (spălare) şi
eroziune laminară, care este corespunzătoare termenului francez de ,,Érosionaréolare,, şi aproximativ sinonim cu
termenul englez de sheet-erosion ( eroziune în pânză) care include şi pluviodenudarea.
-Eoziunea produsă de apa concentrată cunoscută sub numele de eroziune de adâncime, eroziune liniară şi eroziune
prin rigole şi ravene, pentru care se folosesc termenii francezi de ,, érosion en rigole,, respectiv ,, érosion par
ravinement,, şi termenii englezi ,,rillerosion, respectiv ,,gullyerosion,,.
4. MATERIAL ŞI METODĂ - TEHNICI ŞI PROCEDURI EXPERIMENTALE FOLOSITE ÎN
STUDIU
MATERIALUL studiului pe care l-am efectuat a fost constituit din aria de interes - perimetrulGhelţag.
Prima fază a demersului a constat în documentarea pe teren pentru selectarea unui micro bazin hidrografic, care în
final s-a constituit în respectivul perimetru.
A doua fază a fost alcătuirea sistemului informaţional geographic ( scanarea planurilor şi hărţilor de diferite scări şi
mărimi, ce conţin informaţii de relief, cadastrale, pedologice, hidrografie, etc. , procurarea de ortofotoplanuri din
aria de interes.
A treia fază a fost documentarea pe teren, realizarea de fotografii care să surprindă fenomenul erozional în
diverse faze (am primit ajutor în ultima lună din partea precipitaţiilor abundente).
În a patra fază studiul pe teren a avut drept scop recoltarea de probe de sol, de la suprafaţa terenurilor ,,spălate,, de
torenţi, iar mai apoi de la o adâncime de circa 60 cm.
Probeleorde sol prelevate din teren le-am aplicat apoi, în laborator, o serie de PROCEDURI EXPERIMENTALE.
Am realizat trei eșantioane de sol, pe care le-am supus examinării cu microscopul optic.Pentru aceasta probele de
sol au fost mojarate fin şi astfel pregătite au fost etalate pe o lamă de microscop.
Aceleaşi probe de sol recoltatea le-am supus apoi unei analize în vederea determinării pH ului.
Ca urmare a observaţiilor din teren, am realizat în laborator o machetă cu ajotorul căreia să ilustrăm
fenomenul erozional şiconsecinţe leacestuia.
5. REZULTATE EXPERIMENTALE
Rezultatele documentării, alcătuirea sistemului informaţional geographic, concretizat prin localizarea pe hartă a
perimetrului precum şi a imaginilor satelitare ale acestuia.

Fig.2. Localizarea perimetrului pe harta județului Vaslui Fig.3. Localizarea perimetrului față de municipiul Bârlad

4
 Fig.4. Perimetrul Ghelțag
Ca urmare a observaţiilor din teren am putut concluziona şi surprinde în acelaşi timp în imagini faptul că o formă
avansată a eroziunii în suprafaţă o constituie rigolele mici, şănţuleţe cu adâncimi de 3-20 cm, ce apar în urma ploilor
torenţiale sau la topirea zăpezii. Aceste rigole sunt formaţiuni efemere cu o configuraţie diferită la fiecare ploaie, cu
aspect ramificat sau liniar iar uneori cu praguri sau inflexiuni.

Fig. 5. Eroziune de suprafaţă

Astuparea rigolelor de suprafaţă este posibilă şi prin procesul de anastomozare, la sfârşitul ploilor, când apa scade ca
debit şi depune materialul cărat chiar în corpul rigolei, astupând-o. Datorită caracteristicilor amintite rigolele sunt
considerate forme de tranziţie între eroziunea de suprafaţă şi cea liniară.
Eroziunea de adâncime şi în special ravenarea, reprezintă un alt proces specific zonei studiate. Acesta
caracterizează tot bazinul Bârladului unde ajunge la dimensiuni ce nu se mai întâlnesc în alte regiuni ale ţării.
Procesul de ,, eroziune liniară,, - apare în momentul în care scurgerea de suprafaţă (reprezentată prin şuvoaie sau
şiroaie mari) se concentrează ,, în contextul creşterii energiei cinetice a scurgerii lichide şi micşorării rezistenţei
substratului sau învelişului vegetal protector,, 9 .
Eroziunea în adâncime este unul dintre cele mai importante procese geomorfologice prezente, (prin suprafaţa
ocupată, dar mai ales prin scăderea rapidă a fertilităţii solului, fragmentarea terenurilor prin apariţia ravenelor şi
împiedicarea folosirii raţionale a acestuia, dar şi prin afectarea căilor de comunicaţii şi a aşezărilor omeneşti.
După formele de dezvoltare ( criteriu morfometric - dimensional) se deosebesc următoarele forme10
- rigola mare, cu adâncimea de 0,2-0,5 m
- ogaşul, cu adâncimea ăntre 0,5 şi 2-3 m
- ravena, cu o adâncime mai mare de 2-3 m

9
I. Ioniţă 2000
10
M. Moţoc (1933, 1975) şi V.Băloiu (1968 şi 1975)

5
 Fig. 6. Rigolă mare Fig. 7. Ogaş Fig. 8. Ravenă
Rezultatele prelucrării probelor de sol prelevate şi examinării acestora în laborator cu ajutorul microscopului
optic le-am sistematizat într-un portofoliu digital.

Fig. 10.. Pregătirea probelor de sol în vederea realizării

Fig. 9. Recoltarea probelor de sol observaţiilor microscopic

Fig. 11. Tipuri de sol (de suprafaţă) Fig. 12. Tipuri de sol ( de adâncime)

Cu aceleaşi probe de sol am realizat soluţii în apă distilată şi cu ajutoru lhârtiei indicatoare am determinat pHul

Fig. 7. Solubilizare aprobelor de sol în vederea determinării pH ului

6
 Fig. 8. pH ul solului de suprafaţă Fig. 9. pH ul solului de adâncime

În urma observațiilor de pe teren, am realizat o machetă cu ajutorul căreia să demonstrăm efectele scurgerii de sol pe
versanți, atât în cazul suprafețelor cu vegetație, cât și în cazul celor lipsite de vegetație. Ca urmare a documentării la
CCECES Perieni și a celor observate privind măsurarea pierderilor de sol atât a suprafețelor cultivate cât și a celor
lipsite de culture am realizat ți o simulare în acest sens.

Fig. 10. Machetă simulare eroziune Fig. 11 Simulare eroziune suprafețe aride versus suprafețe cultivate

Tot ca urmare a documentării am identificat măsurile de amenajări funciare ce au fost folosite în cazul arealului
studiat.

Fig. 12. Amenajări de terase Fig. 13. Alternarea culturilor în vederea fixării solului
6. CONCLUZII
1.Rigolele mari sunt canale slab ramificate, izolate unele de altele, cu lăţimi de câteva zeci de centimetri şi lungimi
de zeci de metri. Ele sunt orientate pe linia de cea mai mare pantă sau chiar oblic pe direcţia brazdelor de plug.
Ogaşele sunt canale cu lungimi de zeci şi chiar sute de metri, cu adâncimi de 0,5-2 m şi secţiune neregulată, de
obicei în formă de ,,V,,. Prezintă un traseu liniar sau ramificat în funcţie de agresivitatea eroziunii.
Ravenele sunt considerate cele mai avansate formaţiuni ale eroziunii în adâncime. Adâncimea depăşeşte 2 metri iar
lăţimea poate atinge zeci de metri. Aspectul ravenelor este de obicei ramificat, iar la partea inferioară prezintă conuri

7
de dejecţie ,,ravena este o formă de relief cu aspect de şanţ care ia naştere pe suprafeţe înclinate, formate din roci
friabile în urma scurgerii torenţiale...,, 11
Majoritatea specialiştilor, definesc ravena ca pe o formă de de eroziune torenţială, mai avansată decât ogaşele,
caracterizată prin apariția de mici trepte, repezişuri sau marmite. Ravenele au următoarele însuşiri: - reprezintă un
canal cu maluri povârnite şi cu abrupt în punctul de obârşie, - au scurgere efemeră, - prezintă numeroase praguri în
talveg, - manifestă o extindere rapidă în zona de obârşie, - secţiunile transversale sunt în formă de V, când
depozitele sunt mai rezistente şi în formă de U , când depozitele sunt erodabile, - nu pot fi îndepărtate prin lucrări
agricole obişnuite.12
Ravenele au fost clasificate după criterii morfometrice, cantitative şi calitative;
A .După mărime ( adâncime) : - ravene mici, sub 1 m adâncime, - ravene medii, între 1-5 m adâncime,
- ravene adânci, peste 5 m adâncime13
B . După ciclul de evoluţie ravenele sunt împărțite în: - efemere, cu ciclu de evoluţie scurt, de obicei anual,
- permanente.14
2. În ceea ce privește structura solului studiat acesta este bine structurat în adâncime iar la suprafaţă este slab
structurat deoarece majoritatea agregatele se desfac în părți mici și mai puține în părți mari.
3. În urma analizei pH ului probelor de sol am tras concluzia că solul provenit din adâncime are un pH de
aproximativ 7 (neutru). Solul de suprafaţă – supus ,,spălării,, şi expus eroziunii are un Ph de 5,5 (acid)
4. Datorită cultivării plantelor, solul supus factorilor erozionali de suprafață poate fi consolidat, iar pierderile
diminuate
7. BIBLIOGRAFIE
[1]dr. ing. Ion Ioniţă „Geomorfologie aplicată-procese de degradare a regiunilor deluroase”
[2]http://www.madr.ro/attachments/article/140/CCDCES-Perieni-ADER-112.pdf
[3] I. Hârjoabă,,Relieful Colinelor Tutovei,, 1968
[4] V. Băcăuanu,,Câmpia Moldovei.Studiu geomorfologic,, 1968
[5] V. Băcăuanu,,Podişul Moldovei. Natură, om ecologie,, 1980
[6] Alexandru Roşu,,Geografia fizică a României,,
[7] Ion Ioniţă,, Geomorfologie aplicată (Procese de degradare a regiunilor deluroase),,
[8] Ion Ioniţă,,Relieful de cueste din Podişul Moldovei,,
[9] Ion Ioniţă,,Formarea şievoluţia ravenelor din Podişul Bârladului,,
[10] M. Moţoc (1933, 1975) şi V. Băloiu (1968 şi 1975)
[11] Băcăuanu (1974),
[12] Rădoane ( 1999)
[13] Bennet H.H. (1939
[14] Posen şi Grov
[15] Brăescu Radu - Lucrare de licenţă ,,Caracterizarea geomorfologică a bazinelor pâraielor: Iaura,
Roşcani, Crâng Nou, Ghelţag Îndrumător ştiintific: Prof. univ. dr. ing. Ion Ioniţa (2008)
Mulţumiri colectivului CCDCES-Perieni pentru sprijinul acordat în documentarea lucrării

11
Băcăuanu (1974)
12
Rădoane ( 1999)
13
Bennet H.H. (1939
14
PosenşiGrovers (1990)

8
9