Studiu fizico-geografic asupra Municipiului Barlad

Cuprins:
Aezare geografica a orasului Barlad .................. 1 Alcatuire si evolutie geologica .3 Caracteristici geomorfologice...5 Elemente de pedologie ... .6 Caracteristici climatice..8 Vegetatia aderenta orasului Barlad si zonelor limitrofe ...9 Concluzii..12 Bibliografie..13

Studiu fizico-geografic asupra Municipiului Barlad

Aezare geografic:
Municipiul Brlad se situeaz, din punct de vedere geografic, aproape de intersecia paralelei de 46 grade latitudine nordic cu meridianul de 27 grade longitudine estic. n cadrul rii ocup o poziie estic. n unitatea fizicogeografic a Podiului Moldovei, se situeaz n zona de contact dintre dealurile Flciului la est i colinele Tutovei la vest. Este aezat pe valea consecvent a rului Brlad (de unde a mprumutat i denumirea).

Harta fizic si politic a judeului Vaslui (Sursa www.googlemaps.ro)

n zon sunt mai multe vi n confluen: dinspre est valea Popeni, a Trestianei i a Jravului; dinspre nord vile Horoiata i Simila; din nord-vest rul Tutova i ali aflueni. De-a lungul vilor, din totdeauna, s-au organizat drumuri, permind oraului bune legturi cu aezrile din preajm i de la distane apreciabile: din valea Prutului, a Dunrii de Jos, a rul Siretului. Analiznd geneza localitii, geograful Vintil Mihilescu apreciaz Brladul ca trg de vale tipic. Altitudinea maxim din aria urban este de 172 m, iar cea minim de 89 m.

Harta municipiului Brlad (Sursa www.googleearth.com)

Municipiul Brlad ocup o parte a albiei majore a rului cu acelai nume, pe o suprafa de 1456 de hectare, din care 1028 ha este teren intravilan. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea orasului se nregistreaz n Dealul Crngului, 311 m (la vest) i Dealul Mare, 264 m (la est). Mult vreme regiunea a fost socotit ca lipsit de resurse capabile s dezvolte i s ntrein o via economic relevant, ns cercetrile geologice efectuate n 2

zon au pus n eviden asemenea resurse: hidrocarburi (predominant gazeifere) ce se gsesc n dealurile Tutovei, n preajma localitii Glvneti, pietriuri (ca material de construcii) de Blbneti (Cndeti) ce se gsesc n platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea crmizilor de construcii), straturi aquifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile n tratamente terapeutice), ape de adncime (excelente surse potabile).

Alcatuire si evolutie geologic:

Din punct de vedere geologic si geomorfologic Municipiul Barlad se suprapune Vii Barladului care la randul ei face parte din Sectorul-Depresiunea Barlad a Platformei Moldovenesti. Platforma Moldoveneasca, una dintre cele mai vechi unitati ale vorlandului carpatic, este constituit dintr-un soclu cristalin precambrian, de natura podolic i dintr-o cuvertur sedimentar cutat, cu grosimi ce cresc spre partea sudic a regiunii. Din profilele naturale i forajele existente s-a constatat c formaiunile geologice de la suprafaa sunt alctuite din depozite pliocene i cuaternare. Meoianul i dacianul, care apar la suprafa sunt formate din nisipuri, argile i marne, "avnd peste tot la baza un orizont de cinerite andezitice, care constituie un reper important n stratigrafia acestei regiuni"(P. Jeanrenaud,1971). Levantinul este constituit din pietrisuri si nisipuri, iar cuaternarul, din loessuri (luturi loessoidale), deluvii de pant, aluviuni.

Harta litologic a Vii Brladului din www.googleearth.com; www.earth.unibuc.ro)

regiunea

Municipiului

Brlad

(Sursa:

Pe de alta parte ins, fundamentul nu a fost interceptat n nici un punct n forajele executate, cel mai adnc oprindu-se n depozitele paleozoice (Devonian). Pe baza datelor de cunoastere geofizic i prin analogie cu unitaile de platform limitrofe s-au formulat trei ipoteze privind natura soclului care spun c acesta ar fi de natur podolic; de tip dobrogean sau c ar avea o alcatuire mixt de tip podolic i dobrogean. (Doru Juravle, Cursuri de geologie a Romaniei). Finalmente, regiunea rului Brlad este alcatuit dintr-o succesiune de roci argilo-nisipoase, cu intercalaii de pietriuri i gresii. Astfel, ncercarea de gsire a unor tipuri clasice litologice - cu exceptia celui argilos - se poate face numai pentru areale reduse .

Caracteristici geomorfologice:
Relieful pe care este suprapus oraul Brlad coincide cu relieful Depresiunii sau Vii Barladului i reprezint caracteristici geomorfologice bine definite. Formele de relief predominate sunt dealurile, colinele, platourile, toate cu o nclinare S-SE. Aceast succesiune este rezultatul alctuirii geologice care a determinat o selectare a proceselor de modelare a reliefului. Particularitaile morfologice se refer la aspectul pe care-l mbrac relieful unei regiuni deci nfiarea general a reliefului deriv din alctuirea geologic a acestei regiuni, care a deteminat o difereniere a activitilor modelatoare a factorilor externi. Astfel, relieful creat sub aciunea agenilor externi, poate fi considerat ca un relief morfosculptural, in timp ce relieful generat de agenii internirelief morfostructural. Mai mult dect factorii menionai, omul, prin utilizarea agricol, a declanat procese de pant, care afecteaz aici mari suprafee. Defriarea i prelucrarea pmntului au dus la apariia unor alunecri i splri de mare amploare. Regiunea n care se desfasoar suprafata orasului Brlad, se prezint ca un ansamblu de dealuri cu nalimi mici, care au aspectul unor plaiuri uor ondulate la partea superioar. Apartinand sau suprapunandu-se cu Valea Brladului, relieful caracteristic municipiului Barlad aparine sistemului de modelare fluviatil i deluvial astfel ncat relieful sculptural prezint contururi domoale i altitudini relativ coborate fiind rezultatul structurii petrografice (alcatuit din roci moi cu stabilitate redus n prezena apei). Orice unitate de relief: culmi, platouri interfluviale, fiecare versant poart amprenta unei modelari externe deosebit de active. Dei elementul geologic influeneaz vizibil orientarea i aspectul acestora, cele mai numeroase trsturi se datoreaz proceselor geomorfologice. Dintre formele de relief cu o mare rspndire n aceasta regiune, care sunt rezultate n urma desfurrii proceselor geomorfologice enumerm: alunecri de strate, rpe de diverse mrimi, rigole formate de iroire i din aciunea torenial a apelor provenite din ploi sau primvara din topirea zpezilor.

Elemente de pedologie:
Ca elemente ale cadrului natural, solurile au importan, major, legat n primul rnd de structura produciei agricole astfel diverse tipuri de soluri ce contribuie la alcatuirea unui strat superficial a regiunii pe care se suprapune Municipiul Barlad, au o distributie relativ neuniforma si variata datorata evolutiei paleografice a teritoriului si naturii sau dimensiunilor formelor principale si secundare de relief.

Principala trstur a nveliului de sol o constituie, n zona studiat, structura zonal-etajat, conditiona de dispunerea altitudinii a principalilor factori pedogenetici (relief, clima, vegetaie). nveliul pedologic este format att din soluri specific provinciei central-europene, ct i ale celei est-europene, ntrucat ambele provincii fito-pedoclimatice se interfereaz n actualul spaiu geografic. In acest sens, se remarca: *zona solurilor argilo-iluviale, corespunzatoare etajului forestier i * zona solurilor molice (cernoziomice), concordana stepei i silvostepei sarmato-pontice.

Aceast zonalitate i etajare de ansamblu a solurilor este completat de influena factorilor locali (litologie, condiii hidrologice, microclimate, relief), de prezena solurilor intrazonale, care fragmenteaz dar nu desfiineaz zonalitatea pedologic.

Harta solurilor din municipiul Brlad i zonele limitrofe (Sursawww.unibuc.ro)

Datorit pretabilitii litologice, geomorfologice, climatice, i antropice, la declanarea proceselor de degradare a versanilor, multe din solurile fondului pedologic al zonei se afl n diferite stadii de degradare erozional la care se adaug complexul pedologic din arealele afectate de alunecri.

Caracteristici climatice:
Temperatura aerului. Temperatura aerului constituie un parametru climatic important, nregistrnd un grad ridicat de variabilitate n timp si n spatiu, prezentnd variatii anuale, sezoniere, diurne, lunare, ct si diferentieri latitudinnale si altitudinale. Temperatura aerului este influentata semnificativ de un complex de factori: de energia calorica primita de la soare, de circulatia maselor de aer, de factorii fizico-geografici. Factorii fizico-geografici sunt reprezentai de: relief, factorul biotic, hidric, alcatuirea geologica, solul. Repartitia geografica a valorilor medii anuale ale temperaturii aerului n cadrul bazinului hidrografic Brlad este relativ organizata cu tendinte de uniformitate ce influenteaza in mod direct,totodata, clima orasului Barlad.

Temperatura medie anuala scade constant de la sud spre nord si n altitudine.Municipiul Barlad, aflandu-se, intr-o zona relative sudica, inregistreaza la statia meteorological temperature relative ridicate. Pe baza datelor strnse n perioada 1896-2008 (la statia meteorological a municipiului), temperatura medie multianuala nregistrata n regiunea Brladului a fost de 9,8 C. Precipitaiile atmosferice: Precipitatiile atmosferice reprezinta principala sursa de alimentare a suprafetelor acvatice de suprafata si subterane din bazinul hidrografic al rului Brlad.Distributia spatiala a precipitatiilor n cadrul bazinului Brlad este influentata de caracteristicile reliefului. Caracteristicile reliefului se impun prin diferentele de altitudine, dispunerea n trepte a reliefului, acestea determinnd o zonalitate verticala a precipitatiilor evidentiata att la nivelul cantitatilor medii anuale, ct si n regimul lunar si anotimpual. Valorile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice tind sa creasca n general n luna ianuarie sau februarie pna n luna iunie, dupa care descresc pna-n ianuarie. 8

n perioada calda a anului, respectiv n lunile aprilie-septembrie, se nregistreaza cele mai ridicate valori ale precipitatiilor, acestea totaliznd din cantitatea medie anuala (430,4mm). Surplusul de precipitatii se datoreaza fie advectiei maselor de aer umed si instabil ce vin dinspre Oc.Atlantic, fie convectiei termice locale sau celei frontale, care tine de ciclonii dezvoltati deasupra Marii Mediterane.n sezonul rece, respectiv n intervalul octombrie-martie se nregistreaza cele mai reduse valori ale precipitatiilor sub din cantitatea medie anuala (128,5mm) din cantitatea medie anuala, pe fondul intensificarii maselor de aer de origine continentala (estice si polare, dar si pe fondul reducerii proceselor convective).

Vegetatia aderenta orasului Barlad si zonelor limitrofe:

Flora caracteristica orasului Barlad si a zonelor limitrofe corespunde cu vegetatie caracteristica Vaii Barladului in cea mai mare parte, aceasta fiind impartita in zona de silvostepa si zona specifica padurilor. 1.Zona de silvostep Zona de silvostep este dezvoltat sub forma unei benzi continue n partea estic i sudic a Podisului Moldovei, n conditiile unui climat cu continentalism ridicat. Aceasta zona patrunde sub forma unei benzi continue, intrnd adnc pe valea Brladului.(Larion , 2004) Peisajul natural al silvostepei a fost afectat ca urmare a inteventiei antropice, o mare parte din teritoriul ei devenind terenuri arabile, plcurile de padure fiind nlocuite de vegetatia forestiera. Silvostepa regiunii rului Brlad este rezultatul interferentei elementelor sudice (submediteraneene), S/E (pontice), E (sarmatice) si central europeene. n regiunea bazinului Brlad speciile silvostepice caracteristice fac parte din unitatea de "stepe danubiene cu graminee si dicotiledoate": Stipa lessingiana, Festuca vaesiaca, Campanula macrostahya, Delphinium valesiaca )(N. Donita) Speciile sivostepice se prezinta sub forma unui complex cu paduri de stejar brumariu cu artar tatarasc, artar pufos, gorun (Quercus pedunculiflora, Acer tataricum, Quercus pubescens, Jurineo arahoidaea).Stratul de arbusti este

reprezentat n special de urmatoarele specii: Lingustrum vulgare, Cornus sanguinea, Crategus monagyna, Cornus mas, Prunus spinosa. Stratul ierbos este constituit din speciile xeroterme: Paeonia peregrina, Carex michelii, C. tometoza, etc) 2.Zona specific pdurilor Pdurile ocup regiuni reduse i discontinui, nu numai ca o consecinta a condiiilor de relief i clim, dar mai ales a interventiei antropice materalizate prin defriri masive (Larion, 2004). Zona pdurilor este constituit din doua subetaje : - subetajul gorunului/ carpenului/ teiului (Querus petraea /Quercus dalechampii, Carpinus betulus ).

Specie de Carpinus betulus din Barlad (zona limitrofa)

- subetajul fagetelor, care domina pe culmile mai nalte n jur de 400m. Padurile sunt alcatuite din fag (Fagus sylvatica) cu carpen, cu gorun, cu stejar sau chiar 10

cu tei argintiu. n cadrul bazinului Brlad, vegetatia forestiera are o importanta deosebita, mai ales n regiunile mai nalte din partea N/V a Pod central Moldovenesc, de unde izvoraste rul Brlad. Vegetatia forestiera influenteaza indirect procesul de scurgere si bilant hidric, acestea se concretizaza n procesul de infiltratie, evapotranspiratie, scurgere. Vegetatia intrazonala este reprezentata prin vegetatia de lunca, n functie de conditiile fizico-geografice strict locale. Vegetatia de lunca se regaseste n lungul luncii rului Brlad, dar si pe sesurile principalilor sai afluenti. Vegetatia de lunca de aici ar putea fi inclusa n unitatea padurilor de lunca danubianpontice (Quercus robur, Q. pedunculiflora, Feaxinus angustifolia, Fraxinus pallisae) n complex cu zavoaie de plop si salcie ( Populus alba, Salix alba )(N Donita , 1992)Vegetatia halofila este caracteristica solurilor salinizate n zona de silvostepa datorata " intercalatiilor de marne salinizate n sedimentele sarmatiene". Cele mai caracteristice elemente floristice care populeaza biotopurile saline sunt: Aster tripolium, Puccinellia distans, Limonium gmelini, Juncus gerardi, Matricaria recutita, Carex pseudocyperus (rogozul ), Salsoda soda (saracica).

Specie de Salsola Soda caracteristica regiunii orasului Barlad

Pajistile de lunca sunt alcatuite n special din specii mezofile si mezohigrofile: pinul trtor (Agropyrum repens), iarba cmpului ( Agrostis stolonifera), firuta de cmp (Poa pratensis). n cea mai mare parte a suprafetei bazinului Brlad, vegetatia naturala a fost nlocuita cu serii de culturi agricole n special cu cereale. Vegetatia constituie un factor important n formarea, evolutia procesului de scurgere din bazinul hidrografic Brlad. (Daniela Larion, 2004).

Concluzii:
Acest referat poate fi conchis prin evidentierea unor anumite aspecte care au o important relativ mai mare precum caracteristicile geomorfologice ale regiunii, evoluia geologic a acesteia ct i elemente de climatologie. Pe scurt, oraul Brlad s-a format suprapunandu-se pe Valea Rului Brlad, aceasta la randul formandu-se pe depozite pliocene i cuaternare suferind modificari evolutive n urma transgresiunii marine. Relieful din zona orasului Barlad si a regiunii limitrofe s-a format, influentat de anumiti factori (climatici) rezultand astfel zonele de campie si dealuri cu altitudini relative reduse . Climatologic, orasul Barlad este incadrat in clima temperat continentala (excesiva) cu temperature scazute pe durata iernii si temperature ridicate vara, dar si precipitatii medii anuale (relative) de 500 milimetri.

12

BIBLIOGRAFIE:
Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu Al., Chiriac D., (1980) Podisul Moldovei-Natura, om, economie, Edit. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti. Ionita, I., (2000) - Relieful de cueste din Podisul Moldovei, Edit. Corson, Iasi. Larion, D.,(2004) - Clima municipiului Vaslui, Editura Terra Nostra,Iasi. Minea, I., Stanga, I.C., Vasiliniuc, I., (2005) - Consideratii privind fenomenul de seceta in Podisul Moldovei, Comunicari de Geografie, Edit. Univ. Bucuresti. http://opengis.unibuc.ro http://earth.unibuc.ro/ http://playground.mbogdan.com

13