Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Monitorizarea Alunecarilor de Teren

Student: Ionascu Andreea-Denisa


Master IG, an I

Bucuresti, 2016

Cuprins
1.

Generalitati.......................................................................................................... 2
1.2. Conditii de teren............................................................................................... 5

Monitorizarea Alunecarilor de teren


2.

Identificarea si cercetarea zonelor alunecate.......................................................6

3.

Identificarea si cercetarea zonelor cu potential de alunecare..............................7

4.

Monitorizarea alunecarilor de teren.....................................................................8

4.1.

Modalitati de monitorizare a alunecarilor de teren...........................................8

4.1.1.

Urmarirea evolutiei alunecarilor prin masuratori topografice.....................8

4.1.2.

Masuratori cu tubulatura flexibila...............................................................8

4.1.3. Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi in versanti si a


evolutiei alunecarilor de teren.......................................................9
5.

Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de teren............................10


5.1.

nclinometre................................................................................................. 10

5.2.

Operaii i Componente...............................................................................11

5.3.

Corecia datelor........................................................................................... 11

5.4.

Instructiuni de citire..................................................................................... 13

5.5.

Calibrarea Datelor........................................................................................ 13

6. Senzori electromecanici utilizati in monitorizarea deplasarilor si directiilor de


deplasare alunecarilor de teren................................................................................13
6.1.

Senzori de masurare a deplasarii:................................................................14

6.2.

Senzori de masurare a directiei:..................................................................14

6.3.

Criterii si analize referitoare la alegerea senzorilor optimi...........................14

6.4.

Piezometre................................................................................................... 15

6.5.

Extensometre............................................................................................... 17

7.

Dispozitive de masurare a temperaturii.............................................................19

8.

Studiu de caz..................................................................................................... 21

9.

Bibliografie......................................................................................................... 25

1. Generalitati
Alunecarile de teren sunt o urmare a perturbarii starii de echilibru dinamic in
care se afla versantii, echilibru mentinut, pe de o parte de actiunea factorilor
de mediu (forte active), iar pe de alta parte, de opozitia masivului la aceasta
IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

actiune (forte rezistive). Echilibrul intre fortele active si rezistive asigura


versantului o stare de repaus sau de miscare uniforma. Daca fortele active
depasesc pe cele rezistive, miscarea versantului devine accelerata, pana la
atingerea unei noi stari de echilibru relativ.
Alaturi de cutremure si inundatii, alunecarile de teren se situeaza in topul
dezastrelor naturale ale caror consecinte, uneori se manifesta sub forma de
importante distrugeri de bunuri materiale si pierderi de vieti omenesti. Cele
mai importante alunecari se produc in zone geografice cu relief viguros,
clima tropicala sau temperata, ploi abundente, zone caracterizate prin
seismicitate ridicata, prezenta unor depozite de argile senzitive s.a.
Cateva exemple de alunecari de teren se considera suficiente pentru a
sustine importanta majora ce trebuie acordata cercetarii acestor fenomene.

Fig1.1: Alunecare de teren Chile, 1992.

In anul 1962 in Chile s-au produs mai multe alunecari de teren care au
curmat viata a peste 4000 de persoane.

IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Fig 1.2: Alunecare de teren Peru, 1970

In urma cutremurului din 31 mai 1970, alunecarile din Peru au acoperit


practic doua orase de la baza unui versant.
Importanta care se acorda pe plan international cercetarii alunecarilor de
teren, se reflecta in numeroase manifestari stiintifice (congrese, conferinte,
simpozioane s.a.) precum si in organizarea unor forme de colaborare menite
sa directioneze cercetarile in acest domeniu.
In cadrul cercetarilor, cele mai valoroase date cu privire la parametrii fizicomecanici ai rocilor afectate de instabilitate, de conditiile hidrologice si
climatice in care se desfasoara fenomenul, mecanismul producerii
alunecarilor, se obtin in urma cercetarilor efectuate pe alunecari deja
produse. Datele care se obtin, insa, sunt prea putin folositoare pentru a
putea diminua efectele alunecarii respective dar sunt foarte utile pentru
cercetarea altor zone predispuse la alunecare.
Alunecarile de teren sunt fenomene geodinamice de restabilire a echilibrului
natural al versantilor prin deplasarea lenta uneori rapida, a unei parti din
versant, ca rezultat al unor procese fizico mecanice de durata.

IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Factorii cauzali ai alunecarilor de teren variaza in actiunea lor in timp si este


de subliniat ca influenta diferiltilor factori (agenti) asupra starii de echilibru a
pantelor, se exercita in mod combinat si nu izolat.
Schema principalilor factori cauzali care favorizeava alunecarile de teren
conform UNESCO este prezentata in cele ce urmeaza.

1.2. Conditii de teren

Pamanturi plastic moi;


Pamanturi sensibile;
Pamanturi macroporice (colapsibile);
Roci alterate;
Roci forficate;
Roci crapate sau fisurate;
Discontinuitati in masivul de roca;
Contraste de permeabilitate si efectul acestora asupra apei subterane;
Contraste de tarie a rocilor (roci tari dispuse peste roci moi);
Procese geomorfologice;
Ridicari tectonice;
Ridicari vulcanice;
Impingeri glaciale;
Eroziunea fluviala la baza versantului;
Eroziunea valurilor la baza versantului;
Eroziunea glaciara la baza versantului;
Eroziunea malurilor (eroziune laterala);
Eroziune subterana (dizolvare);
Supraincarcarea versantilor la partea superioara;
Modificarea vegetatiei (prin eroziune, incendii, seceta);
Procese fizice;
Ploi torentiale (de scurta durata);
Topirea rapida a zapezii;
Precipitatii de lunga durata;
Inundatii, maree, viituri produse de ruperea barajelor natural;
Cutremure;
Eruptii vulcanice;
Brese in cratere si revarsarea lacurilor vulcanice;
Dezghetarea pamanturilor inghetate permanent;
Fenomenede inghet- dezghet;
Umflarea si contractia pamanturilor expansive;
Procese antropice;
Excavatii pe versant sau la baza acestuia;

IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Suprasarcini aplicate pe versant sau la partea superioara a acesteia;


Golirea rapida a lacurilor de acumulare;
Irigatii;
Intretinerea defectuasa a sistemelor de drenaj;
Pierderi de apa in retele de alimentare cu apa, canalizare, retele de
drenare a apelor pluviale;
Modificari ale vegetatiei;
Exploatari miniere subterane si in cariere;
Vibratii artificiale (trafic, batere, funtionarea masinilor grele .

2. Identificarea si cercetarea zonelor alunecate


Identificarea si cercetarea zonelor sunt cu atat mai greu de identificat
cu cat sunt mai vechi. In timp, alunecarile trec din stare activa (de miscare)
in stare stabila. Procesele ulterioare de eroziune si transport precum si
evolutia vegetatiei de la suprafata versantilor, in general, au drept afect
mascarea din ce in ce mai accentuata a vechilor alunecari, fapt ce
ingreuneaza identificarea acestora.
Indicii asupra prezentei unor alunecari de teren pot fi obtinuti prin
observarea directa la suprafata versantilor a unor elemente specifice acestor
fenomene:
prezenta unor trepte de denivelare de forma circulara sau paralele cu
curbele de nivel
delimitarea pe suprafata versantilor a unor zone in care terenul se
prezinta sub forma unor valuri orientate paralel cu curbele de nivel;
existenta unor suprafete, sub forma de limba. Cu axa mare orientata
paralel cu linia de cea mai mare panta a suprafetei versantilor,
delimitate lateral si la partea superioara de zone mai coborate;
prezenta in interiorul suprafetelor considerate ca fiind afectate de
alunecari aunor zone cu exces de umiditate in care se dezvolta plante
hidrofile;
existenta unor izvoare in permanenta sau emergente difuze de apa in
special in jumatatea inferioara si la baza zonelor considerate ca fiind
alunecate;
prezenta copacilor cu trunchiurile aplecate in directii diferite, in
principal catre baza versantilor si redresarea la verticala daca
alunecarea a devenit stabila.
Identificarea la suprafata versantilor, cu diverse grade de certitudine, a unor
zone alunecate, este urmata de cercetarea acestor zone prin mijloace

IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

specifice: cartari geologice, prospectiuni prin metode geofizice, foraje, lucrari


miniere, teste de penetrare si forfecari rotationale (Vane Test) s.a.
Toate investigatiile au drept scop delimitarea spatiala a masei de roci
alunecate, natura litologica, caracteristicile fizico-mecanice si hidrogeologice
ale rocilor alunecate precum si ale rocilor de sub alunecare.
Cunoasterea acestor elemente este necesara pentru prognozarea evolutiei
alunecarii si intocmirea programelor de masuri in vederea diminuarii
efectelor produse de alunecare.

3. Identificarea si cercetarea zonelor cu potential de


alunecare
Zonarea versantilor din punct de vedere al potentialului de alunecare
este mult mai importanta decat cercetarea alunecarilor existente.
Amplasarea unor obiective economice sau sociale pe alunecari de teren, sau
in zonele de influenta a acestora,este putin probabila avand in vedere ca
alunecarile respective sunt relativ usor identificabile, iar efectul acestora
asupra zonelor construite poate fi evaluat in mod corespunzator.
Pentru proiectarea si executia oricarui obiectiv economic sau social
important, este necesar sa se identifice atat zonele potential alunecatoare,
cu influenta directa asupra constructiilor, cat si zonele mai indepartate in
care, indirect, eventualele alunecari pot afecta constructiile respective.
Identificarea zonelor potential alunecatoare este dificila, dar posibila, si
necesita o succesiune de etape in care trebuie sa se realizeze:
harta topografica, cu redarea reliefului prin curbe de nivel, la scara
convenabila;
harta geologica-structurala la aceeasi scara cu harta topografica;
harta cu izobate la contactul deluviu-roca de baza;
harta cu izopahite a deluziului;
hartile de zonare a versantului la contactul deluviu-roca de baza si la
nivelul rocii de baza in functie de valoarea indicelui de alunecare;
construirea modelului geologic- structural pentru efectuarea calculelor
de verificare a stabilitatii versantului pentru sectiuni caracteristice;
obtinerea valorilor caracteristicilor geotehnice ale rocilor potential
alunecatoare, necesare efectuarii calculelor de verificare a stabilitatii
versantului;
construirea graficelor de variatie a impingerii active, in sectiunile de
calcul in diverse ipoteze de solicitare adoptate;
determinarea factorului de stabilitate pentru fiecare sectiune de calcul.
O asemenea analiza complexa, al carui obiectiv este zonarea versantilor din
punct de vedere al starii de eforturi si intocmirea hartilor de risc la alunecare,
IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

necesita personal tehnic-ingineresc cu pregatire complexa in domeniul


geologiei ingineresti, geotehnicii si tehnicii de calcul automat.

4. Monitorizarea alunecarilor de teren


4.1.

Modalitati de monitorizare a alunecarilor de teren

4.1.1.

Urmarirea evolutiei alunecarilor prin masuratori topografice

Daca din lucrarile de cartare si prospectiune geologica rezulta prezenta


unei alunecari intr-un anumit stadiu de dezvoltare, urmarirea in continuare a
evolutiei acesteia se poate face prin masuratori topografice clasice.
Metoda consta in montarea unor serii de reperi pe suprafata mesei alunecate
si a unei alte serii de reperi in zone stabile limitrofe alunecarii. Reperii din
zonele stabile trebuie incastrati astfel incat sa existe certitudinea ca acestia
nu sufera deplasari.
Amplasarea reperilor se face dupa o schema stabilita in prealabil. Urmarirea
incepe prin stabilirea coordonatelor si cotelor tuturor reperilor si marcarea
acestora pe planul de situatie. In continuare se fac masuratori periodice dupa
un program prestabilit.
Masuratorile care se fac ulterior permit determinarea deplasarii reperilor de
pe alunecare, in plan vertical si orizontal fata de pozitia initiala (de zero).
Prin aceste masuratori se pot determina directiile si viteza de deplasare a
masei alunecate in zona superficiala, in punctele marcate prin reperii
plantati.

4.1.2.

Masuratori cu tubulatura flexibila

Pentru determinarea vitezei de alunecare si adancimii de contact dintre


masa de pamant care aluneca si roca stabila se folosesc masuratori
inclinometrice in tuburi flexibile cunoscute sub numele de masuratori Slope.
Metoda consta in executarea pe masa alunecata a unor foraje cu adancimi
care trebuie sa depaseasca nivelul presupusei suprafete de alunecare,
incastrandu-se in roca stabila cel putin 3-4 metri . Aceste foraje se
amplaseaza in punctele caracteristice orientate pe cat posibil de profile
dirijate pe linia de cea mai mare panta a versantului si pe profile paralele cu
curbele de nivel.
In gura de foraj executata se introduce un tub din material plastic care in
interior este prevazut cu santuri de ghidaj pentru sonda inclinometrica in
care se masoara inclinarea gaurii.

IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Intre tubul de material plastic si peretele gaurii de foraj se introduce un


material de matare cu rezistenta la taiere si deformabilitate apropiate de
cele ale pamantului in masa alunecarii. Matarea spatiului dintre tubulatura si
peretele forajului este necesara pentru a nu permite miscarea libera a
tubului in spatiul gaurii forajului, aceasta putand constitui o mare sursa de
erori de masurare si interpretare a datelor.
Programul de urmarire incepe cu efectuarea unei masuratori de referinta in
fiecare foraj, la intervale de adancimi de ordinul 0.5-1 m de la suprafata
terenului pana la talpa forajului.
Devierea forajului in fiecare punct se calculeaza si se reprezinta in plan
zenital si azimutal, determinandu-se in felul acesta digramele de referinta
corespunzatoare datei cand s-au efectuat masuratorile.
Urmatoarele seri de masuratori se efectueaza la intervale de timp conform
unui program prestabilit.
Pentru fiecare serie de masuratori se intocmesc diagramele de deviere si se
compara cu cele anterioare.
Reprezentarea devierilor in plan zenital se face prin proiectia acestora pe
plan vertical, paralel cu directia de deviere maxima in plan orizontal.
Deplasarile pot fi sensibile, in cazul alunecarilor active putand ajunge pana la
ruperea tubulaturii in drepul suprafetei de alunecare.

4.1.3. Alte echipamente de inregistrare a starii de eforturi in


versanti si a evolutiei alunecarilor de teren
In cazul unor alunecari importante, atat prin dimensiuni cat mai ales
prin natura si importanta obiectivelor economico-sociale pe care le pot
afecta, programul de urmarire a evolutiei acestora trebuie sa includa
aparatura de masura si control, care sa permita sesizarea modificarii starii de
eforturi din versanti cat si deformatiile si deplasarile maselor de roci
potential alunecatoare sau care deja au intra in stadiul de deplasare.
Intre echipamentele de masura si control frecvent utilizate in acest scop se
mentioneaza pendulii inversi, extensometrele cu corzi vibrante,
tasometrele, captorii pentru masurarea presiunii interstitiale,
piezometrele deschise s.a.
Amplasarea echipamentelor de masura si control, efectuarea si inregistrarea
masuratorilor precum si prelucrarea si interpretarea datelor se realizeaza cu
personal specializat, conform unui program prestabilit.
Factori monitorizati
A. Deplasarea, u
B. Directia
IONASCU ANDREEA-DENISA

Monitorizarea Alunecarilor de teren

C. Viteza
D. Temperatura, T
E. Nivelul apei subterane,h
F. Presiuni (ale materialului solid, presiuni de filtrare, presiuni interstitiale
s.a.)

5. Instrumentarea necesara monitorizarii alunecarilor de


teren
In cazul alunecarilor de teren instrumentarea este necesara pentru
monitorizarea deplasarilor, pentru localizarea suprafetei de cedare si a
deviatiilor acesteia, pentru urmarirea conditiilor hidrogeologice (presiunea
apei din pori, fluctuatia apei subterane).
Instrumentarea completa necesara monitorizarii alunecarilor de teren
include:
retele de monitorizare topografice;
fotografii terestre;
dispozitiv de madusare a deformatiilor;
inclinometru;
piezometru;
deflectometru;
extensometru in foraj;
indicator de forfecare;
emisii acustice;

5.1.

nclinometre

nclinometrele sunt definite drept niste dispozitive de monitorizare a


deformatiilor normale pe axele ce trec prin mijlocul unei sonde ce
traverseaza tubajul inclinometric. Sonda prezinta un traductor sensorial
gravitational menit sa masoare inclinatia fata de verticala. Tubajul se
instaleaza intr-o gaura de foraj si in majoritatea aplicatiilor este instalat in
vecinatatea unui aliniament vertical, asa ca inclinometrul furnizeaza date
utile pentru determinarea deformatiilor zoneloor orizontale.
Masuratorile inclinometrice coraborate cu cele de presiometrie sunt utilizate
la evaluarea starii de eforturi si deformatii in structure cum ar fi culei, ziduri
de sprijin, lucrari de sustinere permanente, etc. Celulele de presiune utilizate
pot fi dispuse n amonte de lucrrile de monitorizat (pentru deplasri pe
IONASCU ANDREEA-DENISA

10

Monitorizarea Alunecarilor de teren

orizontal) sau la baza pernelor, rambleelor, etc. n scopul obinerii de date


cu privire la tasri. Inclinometrele sunt de asemenea mentionate ca
inclinometre de panta, inclinometre cu sonda sau indicatori de panta.
Motivele instalrii nclinometrelor includ:

Determinarea deplasarilor din zonele cu alunecari de teren,


determinarea suprafetelor de cedare ale alunecarilor de teren,
monitorizarea alunecarilor de teren;
Monitorizarea deplasarilor/deformatiilor laterale, monitorizarea
excavatiilor si a tunelelor;
Monitorizarea devierii peretilor de sustinere, pilotilor supusi la incarcari
laterale etc.
Unele sonde pot functiona cu tubulatura orizontala, in cazul stabilitatii
terasamentelor, rezervoarelor petroliere si a altor structuri pe pamanturi moi.
Masuratorile cu conducta inclinata sunt deasemenea posibile pentru
monitorizarea deformatiilor a fetei amonte a barajelor de beton si
anrocamente. In plus, inclinometrele pot fi utilizate pentru determinarea
absoluta a pozitiei, in foraje de studii, si pentru determinarea aliniamentului
pilotilor si a transeelor. Inclinometrele sunt utilizate de asemenea pentru
estimarea momentelor de incovoiere.

5.2.

Operaii i Componente

nveliul nclinometrului are un scop special. Este alctuit din eav de


plastic cu caneluri si are trei funcii: (1) asigur accesul sondei
nclinometrului, permindu-i s obin msurtori de adncime; (2) se
deformeaz cu structura sau pmntul de alturi, n aa msur nct
msurarea nclinrii nveliului s reflecte cu acuratee micrile pmntului,
i (3) canelurile interioare controleaz rotiele sondei nclinometrului.
Sonda cu rotie a nclinometrului urmrete canelurile longitudinale din
tubaj. Conine dou accelerometre. Un accelerometru msoar nclinarea n
planul roilor nclinometrului. Acest plan este cunoscut drept axa A. Cellalt
accelerometru msoar nclinarea n planul perpendicular pe rotie. Acest
plan este cunoscut ca axa B. Citirile nclinrii sunt obinute tipic la interval de
doi metri pe msur ce sonda este ridicat de la baz spre vrful tubajului.
Cablul de control este folosit in controlul adncimii la care se afl sonda
nclinometrului. De asemeni, mai transmite i energia i semnalul ntre prob
i aparatul care face citirile. Cablurile de control metrice sunt gradate la un
interval de 0,5m.

IONASCU ANDREEA-DENISA

11

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Aparatul de msur digital afieaz msurtorile nclinrii obinute de la


sonda nclinometrului. Aparate sofisticate de msur, cum ar fi Digitilt Data
Mate, nregistreaz citirile n memoria proprie, eliminnd inconvenientul
nregistrrii valorilor, manual, pe hrtie.

5.3.

Corecia datelor

Msurarea nclinrii tubajului se face cu ajutorul sondei nclinometricesi


prespune msurarea nclinrii la interval de 0,5m de la baz spre vrf.
Deviaia Lateral Cnd sunt procesate citirile nclinometrului, nclinarea
este convertit ntr-o distan lateral, aa cum este prezentat mai jos.
Deviaia la fiecare interval este denumit deviaie incremental. Suma
deviaiilor incrementale este denumit deviaie cumulativ. Deviaiile
reprezint poziia tubajului. Un grafic al deviaiilor cumulative arat profilul
tubajului. Deplasarea Lateral reprezint o schimbare a poziiei tubajului, de
exemplu o schimbare a deviaiei. Deplasarea este calculat prin scderea
deviaiei iniiale din deviaia curent. Deplasarea incremental este
schimbarea la un singur interval. Deplasarea cumulativ este suma
deplasrilor incrementale.

IONASCU ANDREEA-DENISA

12

Monitorizarea Alunecarilor de teren

5.4.

Instructiuni de citire

Verificare sondei se verifica daca rotitele se misca liber. Dupa verificare


se conecteaza sonda la aparatul de masura. Conectam la sursa de curent.
Citirile ar trebui sa fie pozitive daca sonda este inclinata in directia A0 si B0.

IONASCU ANDREEA-DENISA

13

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Fig2.1: Orientarea sondei inclinometrului

5.5.

Calibrarea Datelor

Sonda nclinometrului msoar mai mult nclinarea, dect micrile


laterale. Cum este translat rotirea la o micare lateral? Principiul de baz
implic funcia sinus cunoscand ipotenuza unui unghi drept si unghiul de
inclinare.
Deviaia n desen, ipotenuza triunghiului drept este suma intervalelor de
msurare. Intervalul msurii este de 0.50m.Cateta opus unghiului de
nclinare este deviaia. Este calculat nmulind sinusul unghiului de nclinare
cu intervalul de msur. Acest calcul translateaz msurtoarea unghiular
ntr-o distan lateral i este primul pas n calculul deplasrii laterale.
Deplasrile Schimbrile n deviaie sunt denumite deplasri, din moment
ce schimbarea arata c tubajul s-a micat de la poziia original. Cnd
deplasrile sunt sumate i desenate, rezultatul este o reprezentare a
micrilor de mare rezoluie.Deplasarea este schimbarea de deviaie i arat
c tubajul s-a micat de la poziia iniial.

6. Senzori electromecanici utilizati in monitorizarea


deplasarilor si directiilor de deplasare alunecarilor de
teren
Senzorii utilizati in masurarea deplasarilor si fortelor pot fi grupati in trei mari
categorii:
senzori rezistivi
senzori inductivi
IONASCU ANDREEA-DENISA

14

Monitorizarea Alunecarilor de teren

senzori capacitivi

6.1.

Senzor
Senzor
Senzor
Senzor
Senzor
Senzor
Senzor

6.2.

Senzori de masurare a deplasarii:


(traductor)
(traductor)
(traductor)
(traductor)
(traductor)
(traductor)
(traductor)

pe baza de rezistor liniar


potentiometric
capacitiv
inductiv cu intrefier variabil
inductiv diferential
inductiv tip transformator
inductiv cu miez mobil

Senzori de masurare a directiei:

Senzor (traductor) pe baza de rezistor roatativ


Senzor (traductor) potentiometric
Senzor (traductor) capacitiv
Traductor rotativ tip transformator fara contacte
Traductor inductiv rotativ cu reluctanta variabila
Selsin
Resolver

6.3.

Criterii si analize referitoare la alegerea senzorilor optimi

Criterii metrologice:
A. Domeniul de masurare
B. Sensibilitatea
C. Rezolutia
D. Liniaritatea
E. Histerezis
F. Timp de raspuns
G. Fiabilitate
H. Gabarit si masa
Criterii specifice conditiilor de monitorizaree a alunecarilor de teren:
A. Cost
B. Comportarea la solicitarile mediului
C. Temperatura
D. Umiditate
E. Coroziune
F. Solicitari mecanice
G. Conditii de montaj
H. Mod de exploatare

IONASCU ANDREEA-DENISA

15

Monitorizarea Alunecarilor de teren

6.4.

Piezometre

In cadrul acestui referat termenul de piezometru este folosit pentru a


indica un dispozitiv etans introdus in pamant, cu ajutorul caruia se masoara
presiunea apei subterane din jurul lui. Piezometrele sunt utilizate pentru
masurarea presiunii apei din pori si a nivelului apei subterane.
Termenul de celula de masurare a presiunii din pori este utilizat in unele
cazuri drept sinonim pentru piezometru. O observatie interesanta este ca
acest dispozitiv nu are capsule subterane si creaza conexiune verticala intre
straturi.
Aplicatiile utilizarii piezometrelor se impart in doua categorii generale. Prima,
pentru monitorizarea modelului debitului de apa si cel de-al doilea, pentru a
furniza un indice corespunzator rezistentei pamantului sau masei de roca.
Cateva exemple incluse in prima categorie sunt: monitorizarea modelului
debitului de apa in decursul testelor de pomapare la scara larga pentru
determinarea permeabilitatii in situ, monitorizarea pe termen lung a
infiltratiilor subterane in terasamente si pante naturale si monitorizarea
presiunilor de ridicare sub barajele de beton. In categoria a doua,
monitorizarea presiunii apei din pori permite determinarea eforturilor
efective si astfel efectuarea unei evaluari a rezistentei. Exemplele includ
evaluarea eforturilor in lungul unui posibil plan de cedare al unui masiv de
pamant sau roca si monitorizarea si controlul presiunii apei din pori pentru
constructiile fundate pe argile moi.
Aplicatiile privind puturile de observatie sunt foarte limitate. In practica
curenta piezometrele sunt frecvent instalate in foraje in timpul fazei de
investigatie a proiectului, aparent pentru determinarea nivelului initial al apei
subterane si a fluctuatilor sezoniere. Deoarece puturile de observatie creeaza
o legatura intre straturi,pe directie verticala, singura lor utilizare este in
pamanturile permeabile continue in care presiunea apei subterane creste
uniform cu inaltimea. Aceasta conditie poate fi rar asumata. Multi practicieni
nu iau in considerare necesitatea masurarii presiunii apei din pori pentru
diferite adancimi, mai bine decat masurarea in doua sau trei puncte si
asumarea unei relatii liniare presiune-adancime. Rezultatele detaliate privind
masuratorile presiunii apei subterane furnizate de noile piezometre cu sonde
mobile (multipoint piezometers) au aratat ca diagramele presiune-adancime
pot fi complet neregulate si foarte diferite, fata de ceea ce putem deduce din
diagramele rezulate pentru masuratorile in unul sau doua puncte.
Poate ca motivul major pentru frecventa si continua utilizarea a puturilor de
observatie este ca acestea pot fi instalate de catre un sondor fara asistenta
unui personal geotehnic specializat.
IONASCU ANDREEA-DENISA

16

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Prin urmare puturile de observatii sunt ieftine, dar sunt inselatoare si ar


trebui utilizate doar cand regimul apei subterane este bine cunoscut.
Piezometrele pot fi grupate in cele care au o diafragma intre traductor si pori
si cele care nu au. Instrumentele din primul caz sunt piezometrele cu pneu,
fire vibrante si traductori cu rezistenta electrica. Instrumentele din a doua
categorie sunt piezometrele cu conducta cu nivel liber si piezometrele
hidraulice cu conducta dubla. In general, piezometrele de masurare a
presiunii apei din pori in pamant nu sunt diferite de piezometrele utilizate
pentru masurarea nivelului apei subterane in masele de roci: diferenta
constand in aranjarea instalatiei.

Fig 6.1: Piezometru hidraulic cu conducta


dubla Bishop

Fig6.2: Piezometru cu conducta cu nivel


liber

Timpul hidrodinamic de intarziere


Cand un piezometru este instalat si presiunea apei subterane se
schimba, echilibrarea debitului de apa care intra si care iese din piezometru
se realizeaza intr-un anumit interval de timp numit timp hidrodinamic de
intarziere. Este dependent, in primul rand, de tipul si dimensiunea
IONASCU ANDREEA-DENISA

17

Monitorizarea Alunecarilor de teren

piezometrului si de permeabilitatea pamantului. Piezometrele cu conducte cu


nivel liber au un timp mult mai bun decat piezometrele cu diafragma.
Timpul hidrodinamic de intarziere se poate determina cu relatia (piezometre
cu conducta cu nivel liber):

unde: t=timpul necesar unui raspuns de 90% in zile (obtinut din diagrame
standard)
d=diametrul interior al conductei in centimetrii
L=lungimea interioara a filtrului (sau a stratului de nisip din jurul filtrului) in
centimetrii
D=diametrul interior al filtrului (sau a starului de nisip) in centimetrii
k=permeabilitatea pamantului in centimetrii pe secunda
Filtrele piezometrelor
Toate piezometrele cuprind filtre interioare. Filtrul separa fluidul din
pori de scheletul solid al pamantului in care este instalat piezometrul si
trebuie sa fie suficient de solid pentru a evita avarierea lui pe durata
instalarii si pentru a rezista la actiunea efoturilor totale fara deformatii
excesive. Filtrele pot fi impartite in doua categorii: filtre care permit accesul
unei cantitati mari de aer si filtre care permit accesul unei cantatitati mici de
aer.
Filtrele care permit accesul unei cantitati mari de aer sunt filtre fine care pot
fi utilizate cand piezometrele sunt instalate in pamanturi nesaturate cu
scopul masurarii presiunii apei din pori opusa presiunii gazului din pori, in
incercarea de a mentine gazul afara din sistemul de masurare. Filtrele
utilizate in acest scop au un diametru al porilor de 0.001 mm , o
permeabilitate de 3x10 cm/sec si o presiune de intrare a aerului de 100
kPa.
Filtrele care permit accesul unei cantitati mici de aer sunt filtre dure care
permit trecerea foarte usoara atat a gazului cat si a apei. Filtrele utilizate in
acest scop au un diametru al porilor de 0.02-0.08 mm.

6.5.

Extensometre

Extensometrele cu sonda mobila sunt definite ca dispozitive de


monitorizare a modificarii distantei dintre doua sau mai multe puncte aflate
pe o axa comuna, monitorizarea realizata prin trecerea unei sonde printr-o
IONASCU ANDREEA-DENISA

18

Monitorizarea Alunecarilor de teren

conducta. Punctele de masurare in lungul conductei sunt identificate


mecanic sau electric iar distanta dintre puncte se determina prin masurarea
pozitiei sondei. Conducta poate fi verticala, realizand masuratori pentru
amplasament sau alunecari de teren sau poate fi orizontala, furnizand
masuratori ale deformatiilor laterale, sau poate fi inclinat.
Aplicatiile tipice in cadrul carora se utilizeaza extensometrele cu sonda sunt:
monitorizarea compresiunii verticale in interiorul terasamentelor sau
fundatiilor terasamentelor,
amplasamentelor alaturate excavatiilor, ridicari ale bazelor excavatiilor si
deformatii laterale ale terasamentelor. In general, ele sunt alternative pentru
fixarea extensometrelor in foraj, permitand marirea punctelor de
monitorizare si minimizarea costului, dar in general masuratorile permitand
marirea punctelor de monitorizare si minimizarea costului, dar in general
masuratorile sunt mai putin precise decat masuratorile axtensometrelor fixe
in foraj.
Extensometrele fixe in masiv sunt definite ca dispozitive montate in
terasamente, pentru monitorizarea modificarii distantei intre doua sau mai
multe puncte, in lungul unei axe comune fara a utiliza o sonda mobila.
Aceste tipuri de extensometre sunt utilizate pentru monitorizarea masivelor,
a deformatiilor orizontale si a eforturilor.

Fig 6.3: Extensometru fixat in masiv

IONASCU ANDREEA-DENISA

19

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Extensometrele fixe in foraje sunt dispozitive instalate in foraje executate


in pamant sau roca, utilizate pentru monitorizarea modificarii distantei dintre
doua sau mai multe puncte aflate
in lungul axei forajului, fara a utiliza o sonda mobile. Cand localizarea unui
punct de masurare este determinata in functie de o data de referinta,
dispozitivele furnizeaza valori absolute ale deformatiei.

Fig6.4: Extensometru fixat in foraj

7. Dispozitive de masurare a temperaturii


Masurarea temperaturii in ingineria geotehnica incadreaza trei
categorii: prima,cand temperatura in sine este un parametru principal de
interes, a doua, cand este cauza unor deformatii si eforturi semnificative
produse in pamant sau structura si al treilea, cand traductorul in sine este
sensibil la modificarile de temperature.
Termometrele cu mercur sunt utile pentru masuratori la fata locului in
locatii acesibile. Aceste tipuri de instrumente sunt fragile ,nu sunt potrivite
pentru citiri indepartate si sunt limitate la temperaturi sub -30C. Sunt astfel
o alegere slaba atunci cand este necesara o citire rapida a modificarii
temperaturii.
IONASCU ANDREEA-DENISA

20

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Termometrul bimetalic este un element bimetalic in care doua benzi din


materiale metalice diferite sunt lipite impreuna. Diferitii coeficienti de
dilatare termica a celor doua metale sunt responsabili de indoirea benzii la
racire sau incalzire.
Termistorul este dintr-un material semiconductor care isi schimba
rezistenta semnificativ, cu temperatura.Capetele firelor sunt utilizate pentru
conectarea acestuia la un instrument de masura. Citirile pot fi in unitati de
rezistenta (ohm) necesitand un multimetru digital si tabele rezistentatemperatura sau direct in unitati de temperatura utilizand un termistor
potrivit si un instrument de citire. Termistorul este capabil de a asigura o
precizie buna.
Termocuplul este realizat din doua fire din materiale metalice diferite, cu
cate un capat al fiecare sarme unite formand un nod de masurare. La orice
temperatura deasupra valorii zero absolut (-273C), o mica tensiune este
generata intre fire la capatul celalalt. Aceasta tensiune este proportionala cu
temperatura nodului de masurare. Citirile se realizeaza cu ajutorul unui
instrument de masurare iar precizia acestora este modesta.
Dispozitivul rezistent la temperatura (RTD) functioneaza in baza
principiului de schimbare a rezistentei electrice dintr-o sarma proportional cu
modificarea temperaturii. Materialul sarmei este de obicei platina, cupru,
nichel sau un aliaj cupru-nichel. RTD-urile nu au mai fost utilizate in
masurarea temperaturii in domeniul geotehnicii.
Instalarea traductorilor pentru masurarea temperaturii
Cand este planuita montarea instalatiilor cu traductori pentru masurarea
temperaturii, trebuie acordata o atentie deosebita pentru a asigura un
contact termic bun intre traductor si materialul cu care va veni in contact.
Cand se instaleaza traductori de acest tip in foraje, pentru a masura
temperatura apei subterane,forajele trebuie rambleiate complet iar
procedura ar trebui sa depinda de precizia necesara a masuratorii. Cand este
ceruta o precizie maxima, de exemplu, cand se masoara adancimea de inget
sau cand masuratorile sunt utilizate pentru luarea deciziilor privind limitarea
traficului pe carosabil, o mare atentie trebuie avuta asupra variatiei
regimului termic si asupra variatiei umiditatii. In aceste cazuri precizia se
preteaza la un interval de 0.1C iar rambleierea forajului trebuie facuta cu
material indepartat din foraj. Materialul poate fi fie depozitat si compactat in
straturi, fie amestecat cu apa si turnat in foraj. Cand se accepta o precizie
mai mica rambleierea se face cu mortar de ciment sau alt material care
asigura aceleasi conditii de functionare. Cand traductorii sunt atasati unei

IONASCU ANDREEA-DENISA

21

Monitorizarea Alunecarilor de teren

suprafete structurale, constactul termic se obtine uneori prin simpla


interceptare a suprafetei.

8. Studiu de caz
Alunecare de teren in Valea Lacurilor, comuna Alunu,
judetul Valcea
Descrierea zonei
Comuna Alunu este situata in partea de vest a judetului Valcea, la 80 km
distanta de municipiul Ramnicu Valcea si la 60 km distanta de Targu Jiu, pe
valea Oltetului, afluent de dreapta al raului Olt, si la 20 km de Muntii
Capatanii (Carpatii Meridionali). Relieful este deluros.

IONASCU ANDREEA-DENISA

22

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Fig 8.1: Amplasament

Caracterizarea geologica si geomorfologica a zonei de producere a


alunecarii
Localitatea Alunu Valcea se afla in zona Platformei Getice. Platforma Getica
constituie o ampla zona deluroasa din sudul tarii, care prezinta (nu peste
tot) caractere piemontale. Limita perimetrala meridionala: de la Plenita,
Radovanu, Craiova, continua spre Bals, la nord de Slatina, pana la Pitesti,
apoi pe un povarnis pus in evidenta si de lunca Argesului, pana la Gaesti.
Pentru limita de nord se afla pe linia de contact cu Carpatii Meridionali, in
cadrul acestuia individualizandu-se, prin miscari tectonice specifice,
Subcarpatii Getici (V. Mihailescu, 1969). Depunerea piemontala lipseste in
apropiere de munti, pe o fasie relativ larga, de depuneri deltaice.

IONASCU ANDREEA-DENISA

23

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Miscarile de inaltare ale Carpatilor Meridionali si ale Subcarpatilor au


antrenat si aripa nordica a acestei platforme, care depaseste 500 m la vest
de Olt, 600 m intre Olt si Arges si peste 700 m intre Argesel si Dambovita
(776 m in Dealul Perilor). Spre sud se apleaca treptat ajungand la 200 m la
limita Campiei Oltene.
Este alcatuita din formatiuni foarte tinere (pliocene si cuaternare). Platforma
Getica se diferentiaza ca altitudine, ca prezenta ori lipsa a cuverturii
piemontane, ca grad de impadurire etc.

Stratificatia litologica specifica Platformei Getice este urmatoarea:


La suprafata, in apropierea muntilor, depozite de pietrisuri grosiere, in zona
indepartata de lantul muntos (20-30 km), pietrisuri mijlocii, apoi mai la sud,
nisipuri grosiere si medii, iar in partea finala, in apropierea contactului cu
zona de campie, nisipuri medii si fine. Grosimea depozitelor este descrescatoare incepand cu limita de nord (50-60 m) a Platformei, apoi (40-50 m) la
partea mediana si (10-40 m) la partea finala a Platformei Getice, spre
campie. Depozitul grosier al Platformei Getice sta pe depozite vechi argiloase
stratificate tari, care sunt cutate inclinat spre sud-est. In depozitul grosier se
acumuleaza ape din precipitatii, care sunt cedate la baza depozitului pe
suprafata argilelor, in zona de versanti ai vailor.
Aceste panze de apa, infiltrate prin cuvertura formata pe versantii vailor,
produc alunecari gravitationale ale cuverturilor. Astfel de alunecari sunt
vizibile in judetul Valcea pe versantii vaii Topolog, la partea mediana a
versantilor de est si vest ai raului Olt, de la munte pana la Piatra Olt, pe
versantii vaii raurilor Otasau si Bistrita, pe versantii raului Luncavat, de la
Vaideeni la Babeni, pe versantii raului Cerna si versantii afluentilor acesteia,
Cernisoara (in comunele Cernisoara, Roesti si Ladesti), Aninoasa (in comuna
Stroesti), pe versantii raului Taraia intre Milostea si Slavesti, pe versantii
raului Oltetu, intre cheiul Oltetului si comuna Lalosu, la iesirea din judetul
Valcea.
Raurile au sectionat Platoul Getic creand vaile descrise. In interfluviile
raurilor exista resturi ale Platformei Getice care acumuleaza ape din
precipitatii si le cedeaza ca panze sau izvoare concentrate.

IONASCU ANDREEA-DENISA

24

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Alunecarea din Valea Lacurilor Alunu s-a produs pe versantul creat prin
eroziunea depozitului grosier de Platforma, sub actiunea apei scursa de sub
platou, cuvertura nisipoasa curgand gravitational.

Descrierea zonei studiate


Zona numita Valea Lacurilor, comuna Alunu, jud Valcea se schiteaza de la
confluenta cu raul Oltet, spre vest, catre cariera de exploatare la zi a
carbunelui Alunu. Axul vaii se afla in panta, iar valea, dupa ce merge pe
primii 500 m pe directia nord-vest, se indreapta spre vest si se termina la
marginea platoului rest al Podisului Getic, interfluviu Oltet Amaradia. De
sub Platoul Getic iese o panza de apa care se scurge catre Oltet prin
cuvertura existenta in Valea Lacurilor. De-a lungul timpului, panza amintita a
creat in vale ochiuri de apa, prin declansarea unor deplasari de teren locale,
de unde si denumirea Valea Lacurilor.
In anul 2004, in urma precipitatiilor abundente cazute in zona, Valea
Lacurilor a fost cuprinsa de o alunecare ce a distrus drumul de acces in
cariera si gospodariile din zona.

IONASCU ANDREEA-DENISA

25

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Amplasamentul studiat din punct de vedere geotehnic


In zona au fost executate mai multe foraje geotehnice (cu recoltare de probe
netulburate, analizate in laborator). In continuare prezentam stratificatia in
forajul F1 executat pe alunecare in zona fostei cariere, la halda si forajul F2
executat aval de F1 la cca 150 m.
In forajele 1 si 2 au fost executate penetrari dinamice cu PDU. In diagramele
de penetrare se observa o variatie a rezistentei stratelor in functie de
adancime si umiditate. Diagrama indica rezistente mai mici in F1 pana la
4,30 m, iar in F2 in orizonturile (6) argila moale si (8) nisip moale, unde
rezistenta este slaba, fiind influentata de starea de umiditate a stratului.
Planul de alunecare este situat pe fata marnei, care inclina spre vale.
In foraje, apa a fost intalnita in stratul de praf argilos (3). Apa provine de sub
Platoul Getic, depozitul grosier, imbiba materialul de halda de unde se
infiltreaza usor catre vale prin cuvertura. In F2 apa se afla in stratul de nisip.

CONCLUZII

IONASCU ANDREEA-DENISA

26

Monitorizarea Alunecarilor de teren

Cercetarile geotehnice sunt importante pentru determinarea cauzelor


alunecarilor.
Din datele obtinute in teren, din cele detinute in arhiva si cele existente in
literatura de specialitate a rezultat ca alunecarea din Valea Lacurilor s-a
datorat urmatorilor factori:

constitutia litologica a terenului. Stratele sunt alcatuite litologic, in


preponderenta, din pamanturi active (NE0001/96). La seceta se impanzesc de fisuri. Prin crapaturi patrunde apa adanc in teren. In pachetul
cuverturii spre baza este intercalat un strat de nisip prin care se
infiltreaza apa subterana;

stratele de la suprafata sunt dispunse in panta;

scurgerea incorecta a apelor de suprafata. Apele de pe platou vin in


zona cu umpluturi de cariera, le imbiba si acestea devin curgatoare
gravitational;

existenta semihaldei fostei cariere de carbuni care exercita presiuni


asupra stratelor din aval. Halda fiind permanent umeda a exercitat
presiune asupra cuverturii din Valea Lacurilor;

suprafata terenului ravasita retine apele de suprafata si le obliga sa


patrunda in teren neavand posibilitati de scurgere;

stratele de la suprafata sunt dispunse in panta.

Pentru stoparea fenomenului s-au propus o serie de masuri asfel incat zona
sa fie refacuta, drumul sa fie redat accesului catre cariera:

asigurarea scurgerii corecte a apelor de suprafata, drenarea apelor


provenite de sub platou si a celor infiltrare in teren din precipitatii;

modelarea suprafetei terenului in vederea scurgerii rapide a apelor


catre paraul din apropiere;

construirea de santuri pereeate pentru scurgerea apelor de suprafata;

IONASCU ANDREEA-DENISA

27

Monitorizarea Alunecarilor de teren

dren perpendicular pe alunecare (intre obarsia alunecarii si frontul cel


mai avansat) pentru preluarea infiltratiilor din teren pana la adancimea
de 4,50 m. In zona fostei cariere unde alunecarea s-a desfasurat in
evantai, drenul va fi ramificat;

pe alunecare vor fi plantati arbori stabilizatori de teren, usor


crescatori (salcam, salcie, pluta etc). Plantarea de arbori vizeaza si
zonele laterale neafectate de alunecare pe ambele parti ale alunecarii.

9. Bibliografie
1. Evaluarea riscului de alunecare a versantilor, Sanda Manea,
Conspress,1998;
2. Geotehnica mediului inconjurator, Sanda Manea, Conspress, 2009;
3. http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2013/09/10/studiul-uneialunecari-de-teren/#.V3I7_vl97cs.

IONASCU ANDREEA-DENISA

28