Sunteți pe pagina 1din 39

ry.

,2

,'2ADASTPU AapJCdt

I CAD. PEIETEmR NU.NBT

. cAMST:Fttl ittoo'ujp

1) Cadastrul

fondului agricol 2) Cadastrdl imobiliar

1 Generalitati

Cadastrul general constitue sistemul unitar si obligatorill de evidenta tehnica, econonrica si jucliciara a tuturor bunurilor imobile de pe intreg teritoriu al tarii si are drepl scop fumizarea, in oricare moment, de date reale privind suprafata, categoriilor de folosinta si proprietarii tururor terenurilor care insnmate alcatuiesc fondul funciar al tarii. Se intelege, deci, ca obiectul cadastrului general il constitue intregul fond funciar al tarii, ca principal mijloc de productie in agriculfura, silvicultura, etc. sau ca fundament pentm toate genurile de constructii. Evidenta este abordata la nivel general, sub aspectele suprafetelor bunurilor imobile, al valorilor econoieice si al actelor si faptelor juridice referitoare la bunurile imobile din cuprinsul fiecarui teritoriu administrativ. Penku diversele ramuri de activitate economica sunt necesare evidente mai aprofundate, in scopul administrarii eficiente a bunurilor imobile. In acest scop se realizeaza cadostre de spccialitate. Cadastrele de specialitate nrnt subsistemele de evidenta si inventariere sistematica din punct de y'eclere tehnic si econornic a bunurilor imobile, specifice imor domenii de activitate, cu scopti urlmi nis trurii Ior raiionale. Dintre acestea se disting: a) cadastrul fondului agricol; b) cadastrul fondului imobiliar (in localitatii); c) cadastrul retelelor edilitare (apa, canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefonice) d) cadastrul fondului forestier; e) cadastrul fondului apelor; f)cadastrul terenurilor cu destinatii speciale (cadastrele cailor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor, ale exploatatiilor miniere ji petroliere etc.)

Cadastrul fondului

aqricol I--(0--j

Cadastrul fondului agricol: evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe ctitegorii si subcategorii defolosinta specificandu-se natura solului, panta, pretabtlitatea Io onumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. Cadastrul fondului agricol porneste obligatoriu de la baza informationala a cadastrului general, constituita din datele cantitative, calitative si juridice cuprinse in registreJe, f,rsele si materialeie cartograhce (planuri si harli) cadastrale.
2.1. Etapele introducerii si intretinerii cadastrqlci fondului agricol La introducerea si intretinerea cadastrului fondului funciar agricol in unitate administrativ teritoriala se parclrrg urmatoarele etape:

delimitarea teitoriilor administrative; pt realizarea delimitarilor se executa operatiile: o constituirea comisiei de delimitare si aprobarea acesteia prin ordinul prefectului; parcurgerea pe teren a traseului hotarului si stabilirea punctelor hotarului administrativ, cu precizarea punctelor care vor fi materializate; materializare.a punctelor de hotar cu borne (de suprafata si subterane) si marci standard iza te,' ivizate sau omologate pt c adastru; executarea operatiilor de teren bomarea pt determinarea coordonatelor punctelor
de hotar;

intocmirea actelor de confirmare a delimitariicu acordul comisiei de delimitare si al delegatilor teritoriilor administrative invecinate; intocmirea dosarului de delimitare si marcare a hotarelor administrative;

rt) delimitares intruvilanului (:parte a teritoriului administrativ destinata construirii

si

habitatiei)'|iilffi

:ri,"Jt'J.1'::',*lir,H:lii#"lii:ffi:,ll;,o;l?J,':',;')isticgenera,

:[*:L?fi:f"ln*3,'::Ti:r:l;:"ffi

caracteristice ale limitei ; intocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului cu acordul si semnaturile membrilor comisiei ; intocmirea dosarului de delimitare cadastrala a intravilanului'
iii) Identificare(r si nmterializ(trea pe terett a

ffi ;:;."i":"-'J""",.'",

Intarelor exploatatiilor agricole cu cupital

majoritar de stat, al statiunilor agricole experimentale, precum-si delimitarea terenurilor din domeniul privat ol unitatilor administrutiv- teritoriale (comunoU orasenesc), a terenurilor fondultti silvic, altor terenuri din domeniul privat al statului si din proprietatea privata a persosnelor iuridiceDelimitarile se fac in prezenta delegatului cadastral, a delegatilor unitatilor interesate si a proprietarilor vecini acestora. Daca dupa stabilirea hotarelor nu se ridica obiectii si nu apar litigii intre proprietarii terenurilor invecinate se procedeazalamateializareape teren a acestora (cu tip cadastral si brazde) si se incheie procesele verbale care insotesc documentatiile de delimitare. IOBSI : Daca inainte de decembrie 1989 cadastrul fondului agricol se referea in special la terenurile ce apartineau unitatilor agricole socialiste (intreprinderi agricole de stat, cooperative agricole de productie, institute de cercetari agricole, etc.), in prezent cca.80%o din suprafata agricola apartine seciomlui particular, principalele moduri de organizare fiind urmatoarele: o Societati agricole cu personalitate juritlicc: in numar total de 3578, cu suprafata agricola de 1.550.000 ha si o suprafata medie de 435 ha (date la nivelul lui 31 decembrie 1998); o Asociatiifamiliale: in numar total de 7175, arc suprafata agricola de 950.000 ha si o suprafata medie de l32ha(3i decembrie 1998); o Gospodarii individuale: in numar total de 3.946.121, cu suprafata agricola de 9'182.000 ha si o suprafata medie de2.33 ha (31 decembrie 1998); in aceste conditii modul de abordare a castrului fondului agricol difera de cel anterior prin faptul ca suprafetele de teren agricol inregistrate pe proprietar sunt mult mai mici decat in cele detinute de

C.A.P.-urile si chiar in situatiile de asociere raman tot mici, provenind din asocierea a catorva zeci sau sute de mici proprietati individuale. Introducerea cadastrului fondului agricol apartinand unei comune/ oras nu poate ocoli micile parcele chiar daca acestea sunt incluse in organizarile interioare asolamente ale formelor de asociere (societati agricole, asociatii familiale). O rezolvare la nivel de asociatie presupune o evidenta a ''terenurilor pe cote- parti din bunul imobil/ teren, privit ca o totalitate nedivizata, adica in individual. Aceasta varianta, tehnic mai usor de abordat, nu satisface totusi cerintele normale actuale de introducere a cadastrului general, care prevad luarea in evidenta sub aspectele cantitativ, calitativ sijuridic a fiecarui bun imobil in parte; iv) identificarea limitelor corpurilor de proprietate, a proprietarilor si a situatiilor juridice a imobilelor, executorea masttrilor pentnt deterntinarea coordonatelor punctelor caracteristice ale limitelor ;
irztocntirea cloonnentatiilor penlrtt obtirterea nuntarulti'ca:dasn"al provizorittpentru fiecare bun irnobil- teren cu destinatie agricola (cod TDA) din intravilanul teritoriului administrativ; !OBS! pana la introducerea cadastrului general pe un teritoriu administrativ sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrieriile cu caracter nedefirritiv pebaza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane hzice si juridice autorizate si receptionate de oficiile judetene de cadastru, geodezie si

v)

cartografie; vi) Stobilirea categoriilor si a subcategoriilor defolosinta a tererurilor;

vii)Infocnireaplanultti cactastralla scar6, cu contiirutul precis si prin metodele impuse de nonnativele in vigoare; !OBS! : la introducerea cadastrului general intr-un teritoriu adm., OJCGC pune la dispozitie executantului intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta, se confrunta materialele cartografice (planuri, harti), terenul, se dermina procentajul modificarilor (medii pe zone) si in functie de acestea se stabileste solutia pentru asigurarea bazei cartografice: actualizareaplanurilor si hartilor existente sau realizarea de planuri si harti. Pentru realizarea sau actualizarea planului cadastral se parcurg obligatoriu fiecare bun imobil din extravilan (si din inhavilan), realizandu-se operatiile de teren si birou pt determinarea elementelor modificatoare si redactarea acestora pe planurile cadastrale. In urma analizei procentajului modificarile OJCPI, propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizare de lucrari noi, dar solutiile sunt stabilite de ONCGC, pebaza propunerilor de la judet. viii) Numerotarea cadastrala a unitatilor teritoriale cadastrale - face conform normelor tehnice pt introducerea cadastrului general (pe bunurile imobile, separat pe extravilan si intravilan);

ix) Calailal suprafetelor corpurilor


limitelor imobiliare).

de

proprietate (din coordonatele punctelor caracteristice ale

x)

Bonitarea cadastrala (cadastru calitativ) a terenurilor aceeasi metodologie prin care se stabileste valoarea economica a acestora pebaza unor elemente pedologice, hidrologice si a iucrarilor cie ameriojo'o .,.,.i"tcure (irigatii, desecari, inciiguiri, aliieruzionale),

xi) Intocmirea registrelor cadastrale (regcadastrala al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor, reg cadastral al proprietarilor , reg corpurilor de proprietate, fisa
centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta). cadastrul fondului agricol are si o parte cu continut specific, care completeaza elementele inventariate prin lucrarile de cadastru general, realizandu-se:

!OBS!

xll)lntretinerea cadastruluifondului agricol - este un ansamblu de operatii tehnice, economice sijuridice prin care se tin la zi datele cadastrale generale (de cadastru general) si cele cu specific agricol. Modificarile mai frecvente se datoteaza in primul rand dinamicii fondului funciar, prin schimbari ale destinatiilor terenurilor, a potentialului de productie, prin circulatia terenurilor, schimbarea formelor si dimensiunilor parcelelor, etc. In activitatea de intretinere a cadashului agricol, determinarea noilor terenuri pe categorii de folosinta rezultate in urma modificarilor, stabilirea noilor limite ale parcelelor si inregistrarea eventualelor schimbari ale elementelor calitative ale terenurilor, reprezinta obiective de specificitate. De asemenea, in cazul calamitatilor naturale se inregistreaza scimbarile aparute in structura categoriilor de folosinta, precum si terenurile scoase temporar din circuitul agricol (se inregistreazala folosinta neagricola), urmand si sa revina asupra inregistrarilor dupa reluarea acestora in cultura. Determinarea noilor categorii de folosinta se recomanda sa se faca de un colectiv de specialisti care, pe cat posibil, sa acopere toate specialitatile, astfel incat lucrarile de intretinere a cadastrulrygricol sa reflecte realitatea din teren.

z'}.

XII. 1. Intretinerea planului cadastral

/'------r'^

O -.'i---.--

Pentru actualizareaplanului cadastral se parcurge obligatoriu fiecare bun imobil, realizandu-se operatiile de teren si de birou pt determinarea elementelor modificatoare si redactarea acestora pe

planurile cadastrale. Inainte de operarea modificarilor pt actualizareaplanurilor cadastrale existente, acestea se trec din forma analoga in forma digitala prin digitizarea sau scanarea/ vectoizarea si modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe plan digital Achralizarile planului cadastral sunt necesare in urma schimbarilor categoriei de folosinta a parcelei. dezmembrarile unei parcele sau comasarii a doua sau mai multe parcele, impartirea in tronsoane a unui drum de exploatare (de canal de irigatii) etc., la care se pot adauga schimbarile de nume de locuri si localiati, a valorilor datelor caliative (latimile drumurilor, raurilor, inaltimile medii ale arborilor din padure, etc.) si altele. * Cand parcela a fost divizata in doua sau mai multe subparcele (dezmembrare), cu proprietari diferiti, fiecare parte primeste un numar nou cadastral, de tip fractionar, la numarator avand numarul initial, iar la numitor numarul de ordine al subparcelei (exemplu: initial A47; dupa dezmembrare in 3 sub parcele se noteaza ct A47ll, A4712, A4713 * fig I a); pe planul de tinere la zi, vechiul numar cadastral se anuleaza cu o linie orizontala rosie,

-4-

iar noile numere se inscriu in centrele noilor parcele, tot cu culoare rosie, ca si liniile de
separatie.

L,-T/z

vn\4 -sJs

A26/2

b.

Fig.

1 Eezmemebrarea

unui bun imobil (a- A47;b- M6); pastrarea folosintei; b. Cu transformari de folosinta. a.cu

eorpur:i d. Pt?f;';"*)Xaturate se comasea zaintr-osingura parcela; se anuleaz5 liniile de separatie prin taiere cu 2 liniule paralele, iar noua notatie cadastrala se scrie in centrul parcelei rezultate, fiind alcatuit din simbolul folosintei pastrate si numaml cadastral cel mai mare din grupul parcelelor comasate (figZa); interventiile se
C6nd mai rgulte

fac tot cu culoare rosie); Daca folosinta parcelei rezultate prin comasarea nu coincide cu nici una dintre folosintele parcelelor componente, atunci notatia se face tot in centrul parcelei, fiind constituita din simbolul noii categorii de folosinta si numarul cel mai mare dinhe cele ale parcelelor comasate (fig 2b).

_9.+
---,f'-va32 fthe+r-Vnzg
A46 fl-#-

Ae3

De 9lr

Dc28

Fig 2 Comasarea parcelelor: a. Se pastreaza una dintre categoriile de folosinta; b. Cu o categorie de folosinta noua.

-5-

Cand parcela isi schimba numai categoria de folosinta (ptastreazaconturul), se anuleaza (se taie cu linie rosie) notatia cadastrala (simbol folosinta + nu-u, cadastral) si se scrie (cu rosu) simbolul noii categorii de folosinta, pastrandu-se vechiul numar cadastral. Daca.se modifica suprafata uneiparcele in contul uneiparcele vecine (preluarea un.i purtfiu vecin), se anuleaza linia despartitoare veche si se traseaza noua limita iu culoare rosie (fig 3); pastrandu-se numerele cadastrale. Cand apar.canale noi (irigati, desecari)care intersecteaza un drum de exploatare impartindu-l in mai muite honsoane, fiecare dintre acestea primind un numar cadastral vechi, iar la numitor numerele de ordine ale tronsoanelor (hg 4 noile numere inscrise cu rosu: De 7l/1, -

DeTl/2,De7l/3).

Leq

Fig.

3 Modificarea
parcele

suprafetei unei

Fig. 4 Numerotarea cadashala a noilor tronsoane de drum

Pentru urmatoarele lucrari de intretinere a cadastrului fondului agricol se lucreaza in acelasi mod, nlodificandu-se elementele care nu au fost modificate, dar si elementJle care au mai suferit modificari, in acest ultim caz procedandu-se astfel:

:-v xll.z. rrfiretirterea i- Cy-Pebaza masuratorilor registrelor cadastrale ' din teren se calculeazacoordonatele r-ir{
s

.e4\

Limitele trasate in rosu la ultima intretinere se acopera cu rosu si se anulea za(taie at 2 liniute scurte), dupa care se traseaza cu rosu nouu ii*itu; 0 ! Purcela cate aprovenit dintr-o divizare anterioara si care are deja numar cadastral fractionar, poate fi din nou divizatasi va primi numar cadastral AuUtu fractionat; Fvcnrnlrr',.or. L'\vrrlPr LL ;'are 12 A4713 - fiS 1 b - daca se imparte in continuare la doi proprietari, l'a primi numerele cadasfraleA4T13/l si47/3/2. Aceasta numerotare prezintaavantajul ca iata-caparcela initiala A47 a suf-erit 2 rlodificari de la data introducerii cadastrale pana in momentul ultimei intretineri. ,,T ,
\ -,

^-^'1--.limitelor parcelelor modificate, apoi

upraf-etele acestora.

-6-

Cu suprafetele parcelelor si cu datele referitoare la proprietari, la actele care au determinat rnodificarile la categoriile de folosinta a terenurilor etc, se peocedeaza la intretinerea registrelor
cadastrale. Cand ,,Registrul cadastral al parcelelor" se completeaza se intocmeste un registru de intretinere anual in care se inscrie atat datele vechi ale parcelelor modificate cat si datele noi. Astfel, va exista o prima parte nunrita ,,situatia inainte de intretinere", (titlu scris in registru cu iregru sau albastru); are par-celele vechi care se modifica in anul'respectiv (cu toate datele si caracteristicile initiale) si a doua parte cu,.Situatia cu intretinerea din anul ......", in care se inscriu (cu rosu) actualele parcele cu

caracteristicile lor. Daca parcelele care se modifica au mai suferit o intretinere in ,,Situatia inainte de intretinere" se inscriu datele de la intretinerea anterioara celei curente. In paralel cu transcrierea dateloi parcelelor modificate, in registrul cadastral al parcelelor se inscriu cu rosu numerele cadastrale ale parcelelor , iar in dreptul fiecareia, la rubrica ,,mentiuni" se fac referiri la anul intretinerii si paginile unde se gasesc inregistrarile (vezi intretinerea din anul......., pagina.......). Dupa inclieierea transcrierilor parcelelor rnodificate din teritoriul comunei, se face bilantul suprafetelor, pe categorii de folosinta si totalul pe teritoriu.

Intretinerea',''Sefacenumaidacaesteintocmitmanual:

intr-o fascicola noua se desc partide cadastrale pentru proprietarii ale caror parcele au suferit modificari. o Partida cadastrala de intretinere va Qontine transcrierea (in negru sau albastru) situatiei terenurilor inainte de intretinere, apoi, in ordine inscrierea (in rosu) parcelelor vechi modificate , urmate de cele nou aparute , cu datele specifice. Pentru modificare se face o recapitulatie a suprafetelor pe proprietar. Concomitant cu operatiile din registrul de intretinere, se incercuiesc cu rosu in ,,Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora", numarul fiecarei partide cadastrale intretinute, cu notarea la rLrbrica ,,mentiuni" - vezi intretinerea din anul......, pagina.........

rn

--.--

Y J---.-'.

Cadastrul fondului imobiliar in localitati

3.1 Generalitati

;-G1
de operatii tehnice, economice si

juridice indeplinite in vederea cunosterii fondului locativ, inventariindu-se terenurile, constructiile si dotarile teluice edilitare de care beneficiaza parcelele si cladirile. Scopul lucrarilor de cadastru imobiliar decurge din obiectivele care LLrmeaza a fi atinse: o Constnirea bazelor de date pentru cadastntl innbiliar si gestiunea localitatilor; o Culegerea datelor si in-formatiilor privind actualizarea datelor tehnice. economice si-iuriclice pleluate rlin cadastrul general si cotnpletarea acestorct, astfel: ---+ Delimitarea (conform Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare n-r. 7l)996) teritoriului ce urmeaza a fi cadastrat si marcarea limitei intravilanului localitatilor; -> Actualizarea sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui suportul de baza a lucrarilor de cadastru; --- Identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiri;

Cadastrulfondului imobiliar constitue unansamblu

Completarea datelor continute in,,Fisa Bunului Imobil" (anexa 2), cu urmatoarele categorii de date: caracteristicile functionale ale cladirilor, dotarile la nivel de parcela, dotarile edilitare si tipul lor in interiorul corpului de cladire, alte date (care necesita lucrari de teren sau inscrierea de date declarative) la solicitarea beneficiarului; o Culegerea anumitor date si iryforntatii asupra caracteristicilor constructive ale cladirilor si la cerere, elementele suplimentare priviitt caracteristicile geotehnice ale terenului, in scopul evaluarii pe critefii tehnice a terenurilor si cladirilor. precum sifurnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului ninim de concesionare a terenurilor, in conformitate cu prevederile lesale. Corelarea lucrarilor de cadastru imobiliar cu cele ale cadastrului general si ale ctlorlalte cadastre de specialitate (in special cu cadstrul retelelor edilitare si cadastrul geotehnic); este evidenta, dat fiind ca se ttilizeaza ca, elemente de baza datele cadastrului general privind parcela, proprietaml si constructia (adica suprafata parcelei, suprafata construita la sol, categbriile de folosinta, proprietarul), date care se preiau si se mentin ca atare, daca nu se constata erori sau schimbari. Daca se constata discordante intre datele cadastrului general si realitatea din teren, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se inscriu in cadastrul imobiliar cu caracter nedefinitiv, urmand ca ohciile judetene de cadastry, geodezie si cartografie sa hotareasca, conform instructiunilor proprii, ce date si informatii definitive se vor inregistra in cadastrul imobiliar sau va dispune corectarea datelor'in cadastrul general.

---

{l"l

,__*-___l.-_
3.2 Definirea continutului specific cadastrului imobiliar
F+Jl

3. 2.1. Definirea

ter

-u'J,/i
cu care se opereazl

/r;\_

Pentru evitarea posibilitatilor confuziei de interpretare la incadrarea pe categorii ale constructiilor (cladirile , corp de cladire, constructie, anexe), precum si la descrierile caracteristicilor constmctive ale acestora, se impune definirea termenilor utilizati in dcadstru imobiliar:

constructie inaltata la suprafata pamantului care deserveste la adapostirea unor oameni, unor animale, unor obiecte si instalalii etc. (DEX al limbii Romane - 1998)

1. Cladire

2. Corp de cladire -

parte componenta a unei cladiri dlimitata dupa urmatoarele;riterii: sistemul arhitectonic si constructiv determinat de;fata materialeloi de constructie

peretilor exteriori; - intrare separata in cladire; - independenta si regimul diferit de inaltime fata de cel al cladirilor alaturate; Conform STAS 4908179, se incadreaza,trateazasinumeroteazacu denumire de,,CORP", cladirile de locuit, dependintele (bucatarii,garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.), au inaltimea la cornise de pereti de gosime normala, plansee,u,gi,ferertrede dimensiuni nrininrum 230 m, pardoseli, acoperisuri, etc. ; normale, sunt reabzatedin caramida , paianta, chirpici, b6rne saualte materiale din recuperari, cu pereti subtiririnaltimea la cornisa si incaperi sub 2.00 m, acoperis simplu (de regula din carton asfaltat, finisaje de slbb calitate).
anexe

3. Constructii

-8-

In categoria constructiilor anexe pot fi incadrate urmatoarele: grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate, pivnite situate in curte ^ugutii, constructii din caramida cu sarpante din lemn si invelitoare din carton asfaltat; - magazii, grajduri, garaje cu pereti din lemn sau cu schelet de rezistente din lemn cu umplutura de
pamant. .:''soproane din scanduri sau alte materiale; - pXtule cu pereti din sipci sau din nuiele; - marchize din scanduri sau tablh (se asimileazamagazllle), etc.;

4. Nivel (cat, palier)

' '
''

' . .

spatiul din cladire cuprins intre doua plansee succesive; se cohsidera nivel: SUBSOL - nivelul care are.mai mult de jumatate din inaltimea libera a incaperilor sub nivelul terestm, inaltimea subsolului de la pardoseala la elementele proeminente ale tavanului (grinzi, conducte) este de minimum 1.80 m. Subsolul poate fi lociubil, amenajat cu instalatii (centrale termice, hidrofoare), comparativ in boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.); DEMISOL - nivelul care are cel mult jumatate din inaltimea libera a incaperilor sub nivelul terenului; inaltimea demisolului de la pardoseala pana la elementele proeminente ale tavanului (grimzi, conducte) este de minimum 1.80 m. De cele mai multe ori subsolul si demisolul se gur"r. sub intreaga cladire sau sub cea mai mare parte a acesteia; PARTER - nivel al carui planseu inferior se gaseste la nivelul terenurilor sau cu putin deasupra a..rt"i. (0.8 - 1.0 m); uneori parterul se afla la o inaltime mai mare fata de teren (1.5 - 1.8 m); ETAJ nivel avand in general aceeasi distributie in plan, cuprins intre parter si mansarda, pod

sau terasa, cu inaltimea libera de minimum 1.80 m;

MEZANIN - nivelul intercalat intre parter si primul etaj, carc se deosebeste de celelalte etaje fie prin inaltimea libera mai mica, fie prin lipsa balconului sau a altor , ori prin destinatie (spatiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de marftrri, ateliere, birouri, etc.; mezaninul se
considera etaj);

'

Mansarda - nivel construit in gabaritul acoperisului (sub invelitoarea acestuia); mansarda primeste lumina prin lucarne (lucama = fereastra mica, amenajata in acoperisul cu panta mare al unei construstii; in scopul luminarii si aerisirii podului sau a incaperilor aflate la nivelul podului) si are o parte din plafon orizontal, iar alta inclinata cu panta acoperisului. Serveste pentru lociut (camere de serviciu), ca dependinta sau pentru exercitarea unor activitati de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.) si in general, inaltimea libera este sub i.80 m; Pivnita (beci) - spatiu construit, alcatuit din una sau mai multe incaperi situate sub cota 0 a cladirii (pardoseala parterului), destinata pastrarii unor materiale (lemn, carbuni, etc.) sau a unor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita sub toata intinderea cladirii, are pamant pe jos si intrarea din curte sau prin deschideri improvizate (chepenguri).

5. Starea tehnica de intretinere a unei constructii - are sase trepte de evaluare,pebaza urmatoarelor criterii de apreciere: Stare foarte buna - pentru cladirile construite din materiale durabile (caramida, beton amlat, metal), cu o vechime mai rnica de 20 de ani, cu finisaje; instalatii complete si care

nu necesita reparatii curente sau capitale la principalele elemente constructive; Stue buna- pentru cladirile construite din materiale durabile, cu planse din beton armat sau lemn, finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii;necesitand unele lucrari de imbunatatire curenta in proportie de 10 % (din valoarea acesteia); in aceasta

-9-

categori se pot incadra unele cladiri cu planseu din beton armat, o vechime intre 20 ani, precum si cele cu planseu din lemn, indiferent de vechime;

50

Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile construite din materiale durabile, cu instalatii incomplete, care pre2inta inceputuri de deteriorare al stuctura si finisaje, cu vechime de exploatare de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje ingrijite, instalatii partiale, cu aspect bun,din paianta sau cu planseu din lemn si vechime mai mare de 20 ani; constructia necesita lucrari de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele constructive in proportie de 10 - 30% (din valoarea acesteia); Stare rea- pentru cladiri rcalizate din materiale dure sau nu, avand {eteriorari importante in structura si finisaj, fundatiile si zidurile fisurate sau crapat, inclinate, tencuieli, desprinse, plansee crapate sau incovoiate, constructia necesita lucrari de reparatii curente si reparatii capitale in proportie de 30 - 50% (din valoarea acesteia); Stare insalubra -pentru cladirile care nu mai corespund folosintei, ca urmare a degradarilor si care preiinta pericol pentru viata si sanatatea celor care o folosesc; Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor;

declaratiilor: autorizatia de construire, actul de proprietate, certificat de la circumscriptia financiara cu anul impuneri marturiei scrise a proprietarului, inarturiile verbale alechiriasilor si ale vbcinilor. Anul construirii se socoteste de la data cand cladirea arercalizata fundatia, peretii si acoperisul. Pentru corpul de cladire in care anumite incaperi au fost realizate la date diferite se va mentiona anul construiri si starea acestora pe portiuni sau incaperi.
se stabileste pe baza actelor sau a

6. Anul construirii -

7. Structura de rezistenta - se exprima prin indici de cartare (anexa 1 - punctul 1 si anexa 3 - puncful 1), astfel: A. - pentru rezistenta de zidarie durabila, structura de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee din beton v B. - pentru cladirile din zidarie partanta, fara structura de rezistenta si plansee din beton armat sau lemn; C. - pentru cladirile din lemn, avand fundatia din beton armat sau piatra; D. - pentru cladirile din paianta, pamant sau din chirpici; M. - pentru cladirile din metal; Constructiile anexe permanente (stabile) situate in interiorul parcelei, izolate sau alipite cladirilor de locuit si care nu pot servi drept locuinta, se particulanzeaza (indica), astfel: m - pentru magazie de caramida, paianta sau tabla, cu fundatia din beton; (2.j gj - pentru garaj din zidaiesau tabla, cu fundatia din gi - p.nt* gu.ui aitt \'/ lv - pentnr latrine din

armat;

zidane; zidarie;

beton;

'i

3.2.2, Date si informatii specifice cadastrului imobiliar


6are se inregistreaza datele si informatiile specifice cadastrului imobiliar ' (anexa 2); datele si informatiile specifice, corelate cu cele provenite din este,,Figa cadastrul general, trebuie sa se refere (respectand codificarea) la urmatoarele:

10-

2. 3.

identiJicarea corpului de cladire; identiftcarea proprietarului / detinatorului corpului de cladire; suprafatt (aria) construitu la sol (Ac) si suprafata (aria) construita desfasurata (Acd)

(anexal-pct.4);

4. date coflstructive
(4.1) (4.2)

- destinatie numai daca difera de folosinta actuala predominanta; - folosinta - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, in functie de

despre cladiri si anexe (vezi anexa 2): se consemneaza destinatia initiala a imobilului (daca este cunoscuta),

(4.3)

(4.4)

ponderea in suprafata desfasurata a corpului de cladire a fiecarui tip d9 folosinta (la iuprafete egale se opteazapentru una dintre folosinte, de obicei cea superioara calitativ) la data i num[r nivele(regimul de inattime) - se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza cu cifre (se exclude subsolul); ca exponent la indicele de cartare; indicii de cartare A, B, C si D reprezentand implicit parterul; pe teren, nivelele se determina si se delimiteaza prin masuratori pe exteriorul sau interiorul cladirilor, a contururilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala a parterului; - numar de subsoluri se consemneaza numai daca nu au destinatie tehnica(dotari cu instalatii care servesc cladirea - centrale termice, hidrofor, etc. - si folosesc ca locuinta); se delimiteazapeplanin urma masuratorilor si se noteazacu litera,,s" (caracter minuscul) ca indice la indicele de cdrtare. Daca cladirea este prevazuta cu doua sau mai multe subsoluri, acestea se evidentiazapinindicii ns (unde n = n subsoluri - 2, 3,4, ....).

cartarii;

Demisolul se asimileaza ca subsol. lExemplu! - Ann, ; un bloc de categoria A, cu parter, 10 etaje si 2 subsoluri,
adica cu 13 nivele, se noteaza cu

Alorr;

(4.5) - structura (de rezistenta) - se consefilneaza conform anexei 3; (4.6) - fundatia - se consernneazafara exceptia prin simbolurile urmatoare:.

(4.7) - peretii - se noteaza

(4.8) -

in fisa bunului imobil astfel: cadre din beton armat - CP; diafragma mixta - D; lemn - L; pianta si chirpici - P; panouri mari - PM; zidarie partanta - ZP; altele -A (anexa 3); acoperisul - invelitoarea/ acoperisul poate fi din urmatoarele materiale: . Azbociment- AZ;

i ;$i;n:

"

: iiii;'l".'-,'"'
- 11-

(4.9) -

: l?,?,1_l%,.",,,
. o Termificare-T;

incalzirea - se consenmeaza tipul de incalzire pentru fiecare corp de cladire, diferentierile fiind dupa tipul de combustibil folosit sau dupa sursa: o Lemne - L;

o o

Produse petroliere

P;

Energie electrica

(4.10)

- dotari edilitare cladire:

tipurile de dotari edilitare se consemneaza pentru fiecare corp de

E (anexa 3);

, Apa-A; ' Canalizare - C; ' Termohcare - T;


."

' (4.11) -

energie electrica - E; Retea telefonica - T (anexa 3); starea constructiei - se consemneaza cu simbolurile:

: iifi;,:;"
.
Buna

./ ./ {

Foarte buna*- F;

B;

/.Rea-R;

Satisfacatoare

S;

Insalubra - I; Ruina - X (anexa 3); (4.12) - anul construirii - se stabileste in modul prezentat (pct 6); (4.13) - tipul de proprietate - se stabileste in raport cu titularul dreptului de proprietate, in temeiul documentului / inscrisului pe care il poseda; consemnarea se face separat pentru fiecare corp de cladire. Se inregistreaza urmatoarele date referitoare la proprietari: Tipul proprietatii (anexa 3 - pct 8); Modul de detinere; Numele proprietarului; .!. Adresa proprietarului; t'. Codul numeric personal (extras din actul de identitate) - pentru persoana fizica sau codul SIRUES - pentru persoane juridice, Cota parte indiviza (unde este cazul); .i. Etc. (4.14) - modul de administrare - se consemneaza conform anexei 3 - pct. 9; (4.15) - tipul de capacitate - capacitatea se defineste in functie de categoria in care se incadreaza cladirea (locuinte, dotari sociale, dotari sanitare, dotari culturale, dotari invatamant, dotari comerciale, etc.) infonnatiile obtinandu-se la fata locului. Astfel, spre exenrplu, pentru categoria,,locuinte" se identifica numarul de apartamente pe numere de camere si numarul de familii si de persoane cu domiliul stabil, pentru fiecare corp de cladire; pentru alte categorii de dotari (camine, case, cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), capaciatea se caracteizeaza prin numarul de locuri disponibile, pentru spitale prin numarul de paturi disponibile, etc. (anexa 4);

'/ '/

* * * *

-t2-

numar de familii / numar de persoane - se refera la familiile si persoanele care locuiesc permanent in corpul de cladire; (4.17) - zone protejate - codificate in anexa 5; (4.18) - zone seismice - incadrarea se face in sase zone, notate A, B, C, D, E, F, conform normativul pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social - culturale, agrozootehnice si industriale P - 100 - 92; a. Inconformitatecuart.46dinLegeaw.Tl1996,acadastruluisipublicitatiiimobiliare, 1OBSIpentru proprietatile imobiliare comune sau in indiviziune, in,,Fisa bunului imobil", se inscriu toti proprietarii , in cazul indiviziunii indicandu-se cota fiecarui proprietar; b. Potrivit art.47 al aceleasi legi, pentm o constructie care face obiectul proprietatii pe etaje salr pe apaftamente, se va intocmi Q ,,Fisa a bunul imobil" colectiva pentru intreaga constructie. G

(4.16)

lucrarilor si materialelor existente pentru zon& de u/ -fnn t 33 Docrtfttentsre& osuprfl a cadastrului imobiliar V ifiroducere
'Beneficiarul, care elaboreazatemalucrarilor este dator sa delimiteze 6xact zonadelucru si sa precizezenecesarul de lucrari pentru cadastrul imobiliar, cu formularea clara a solicitarilor (vezi 3.5). Lucrarile pot incepe numai dupa obtinerea avizului din partea Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie Judetean. Executantul lucrarilor are obligatia ca anterior executarii anteproiectului / proiectului sa se documentez e, analizandmaterialele geodezice si cartografice existente pentru zona in studiu, precum si documentatia de cadastru general, pentru a se putea stabili stadiul de realizarc a acestuia. Pornind de la aceste considerente, executanful lucrarilor trebuie sa cunoasca si sa procure date si materiale privind urmatoarele: a. retelble de spriiin planimetrica si altimetrica: r> inventarea de coordonate si cote pentru punctele de sprijir. existente in zona, apartinand de retelele locale de ridicare (insotite de descrierile topogafice); -> informatii privind elipsoidul de referinta, sistemul de proiectie, sistemul de referinta altimetric, preciziade determinare a coordonatelor X, Y si Z; + Schita zonei de lucru (la scara convenabila) cu dispunerea punctelor din reteaua de sprijin planimetrica si altimetrica; b. materiale cartografice: + situatia planurilor topografice. cadastrale si a altor materiale cartografice, din care sa rezulte sistemul de proiectie, scara. Sistemele de referinta pentru nivelment, etc.; precum si gradul de acoperire a zonei cu planuri; -+ planurile topografice necesare lucrarilor de cadastru imobiliar; -+ planurile cadastrale (cadastru general si cadastre de specialitate) existente pentru zona in lucru; -+ alte materiale cartografice (schita, planuri topografice si cadastrale la diverse scari, harti la scarile i: 25.000 si 1: 50.000, etc.); c. lucrari de cadastru general sau de specialitate existente in zona: . planurile cadastrale realizate prin introducerea sau intretinerea cadastrului general, cu delimitarea teritoriului cadastrat, cu sectoarele, parcelele si numerotarea cadastrala;

'

registrelecadastrale;

13

copii dupa cartea funciara; planurile cadastrale si documentatia aferenta pentru diverse cadastre de specialitate existente inzona de cadastrat; documente privind delimitarea teritoriului cadastrat; Alte materiale si informatii considerate necesare; !Nota! Daca aceste date si materiale nu pot fi'procurate, dar exista informatii, existenta lor se va intocmi o nota in care se va preciza materialele existente, caracteristicile lor principale, inclusiv institurtia care le detine. 61

' ' . .

3.4. Reatnoasteres terenului


Recunoasterea terenului , in zona in care se preconizeaza introducerea cadastrului imobiliar ptemergatoare executarii proiectului definitv al lucrarilor, avand drept scop obtinerea r*pt.rintu "tupa informatiilo. ..""rur" frnalizarii ac estuia. Recunoasterea se executa dupa un plan care contine obiectivele de urmarit sitermenele de executie, culegandu-se date si informatii riguroasg, privind: o Delimit arca zonei care face obiectul lucrarilor de cadastru imobiliar; I Marcarea pe planul totpografic sau cadastril a zonelor in care sunt necesare volume mari de ridicari topografice impuse de schimbarile importante produse in teren de la data realizarli planului; r Situatia punctelor din reteaua de triangulatie si nivelment de stat, ca si a punctelor din reteaua de ridicare; r Limitele sectoarelor cadastrale din cadastrul general, pentru zona in care se va executa cadastrul imobiliar (se parcurg Pe teren); I Marcarea in urma recunoasterii - pe planultopografic sau cadastral a zonelor acoperite de alte
cadastre de specialitate. Zona instudiu se delimiteaza pe planul topogafic sau cadastral, care constitue bazalucrarilor de cadstru imobiliar, pe detalii fixe existente pe teren (vezi3.6. Delimitarea intravilanului). Daca in zona existenta suprafete lipsite de detalii marcate pe planul topografic sau cadastral, se stabilesc puncte ce Lrmeaza sa he materi alizate (marcate) pe teren cu borne, care vor primi coordonatele X si Y, pebaza masuratorilor topo grafice. Limita ,on.i de cadastrat, definitivata prin recunoasterea terenului, se marcheazape planul topografic sau cadastral cu o linie verde, avandu-se grija sa nu acopere detaliile. ^ p-e plan se mai evidentiaza partile limitei zonei de cadastrat comune cu alte zone din cadastrul executat anterior; se recunosc detaliile care vor delimita zone in lucru de lucrarile vecine, evitandu-se

suprapuneriile si golurile. Se acorda multa atentie limitata intravilanului, care trebuie sa fie identica cu cea din cadastrul geleral; oricare nepotrivire se inregistreaza pentru justificarea suprafetelor adaugate sau scoase intravilanului fata de cele din cadastrul general. pentru portiunile de teren cu schimbari majore ale aspectului topografic dupa cum s-a precizat se impune delimitarea ihn acest sens in codul actiunii de recunoastere procedandu-se la: Parcurgerea contururilor sectoarelor cadastrale verificandu-se daca au aceeasi configuratie cu cele de pe planul cadastral; zonele cu schimbari de conturi (operatia de strazi sau ulite noi,lini de

-14

cale ferata, canale, etc.) se contureaza cu culoare rosie; mentinandu-se separat (intr-o nota) natura schimbarilor; Obseruarea interioarelor sectoarelor comparativ cu planul cadastral, indicandu-se zonele in care se impun ridicari topografice importante ca volum, in vederea actualizarii planului cadastral;

Recunoast<jhea punctelor geodezice are drept scop stabilirea locurilor unde se vor construi noi

semnale geodezice, precum si obtinereainformatiilor privind existenta in starea bornelor punctelor pe baza careia se va dezvolta triangulatia si nivelmentul. In finalul recunoasterii; pe harta sau schema cu punctele si configuratia geometrica a retelelor de triangulatie, se vor vota dimensiunile sau numerotarea punctelor precum si a retelelor 3au a punctelor de

nivelment din zona. Proiectul final al retelelor vor contine: * Locul in dimensiunea Punctelor; * Directiile de masurat din fiecare punct; * Tipul de semnal proiectat; * Bazele (eventul) care ufineaza afr masurate; * Modul de transmitere a nivelmentului in zona, s.a-; * 'O caracterizare a modului in care s-a executat recunoasterea, in care se vapreciza numarul punctelorrecunoscute, durata recunoasterii, etc., propuneri privind organizarea lucrarilor de 'f) materializare si constructie a semnalelor precum si a observatiilor.
T
1/

t\-/l

146

r*iS.S. Proiectarea

luuarilor

de cadastru

imobiliar

Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar arelabaza solicitarile formulate de beneficiari. Aceste solicitarii de introducere sau intretinere a cadastrului imobiliar trebuie formulate cu claritate si trebuie sa contina urmatoarele: Conturul zonei in care se solicita ca se executa lucrari de cadastru imobiliar; Sistemul de proiectie si de referinta in care sa se execute lucrarile cadastrale; Palnurile topografice sau cadastrale care ufineaza sa constitue bazalucrailor de

x x x

cadastru imobiliar;

x x x .

Adresele imobiliare (lista) pentru care se solicita inventarierea tehnica imobiliara; Eventualele racordari a lucrarilor de cadastru imobiliar care se vor executa cu lucrari existente inzona; Alte cerinte ale beneficiarilor (cum ar fi modurile de redactare si multiplicare, de

pilda);
pe parcursul proiectarii lucrarilor de cadastru imobiliar, urnare a solicitarilor beneficianrlui si in baza documentarii asupra lucrarilor si materialelor existente in zona, proiectantul urmareste: Daca zona indicata de beneficiar este bine delimitata (centrata) in planurile topografice
sau cadastrale, Pe detaliile

fixe;

' '

Daca

in zonaretelele geodezice planimetrice si altimetrice exista in conformitate cu

solicitarile benefi ciarului; Daca planurile topografice sau cadastrale indicate de beneficiar acopera integral zona de cadastrat si sunt in sistemele de proiectie si referinta indicate de beneficiar, daca sunt la o

15-

' '

scara convenabilapentru a servi ca suport cadastrului imobiliar, suficient de actuale si cu un continut si o precizare care sa garanteze corectifudinea lucrarilor ce ur:rrreaza; Daca in zona s-a introdus cadastrul general si in acest caz interese aza: anulintroducerii; baza topografica (sistemul de proiectie, scarile) pe eare s-a executat cadastrarea si

deosebirile in raport cubaza care va fi folosita la inhoducerea cadastrului imob-iliar; zonele cu modificari planimetrice de peste 30Yo fatade cadastrul general; Dacain zona exista cadAstru de specialitate.pentru alte domenii (ape, silvic,cai ferate, etc.) si daca exista informatii de preluat in rucrarile de executat. In atentia proiectantilor lucrarilor de cadastru imobiliar se afla si urmatoarele aspecte: Zona indicata de beneficiar se poate contura pe planurile topografice sau cadastrale: linia de marcaje va fi inchisa, acopera detaliile de pe planul cadastral; Conturul zonei nu poate fi delimitat pe detaliile fixe, vizibile care sa poata fi usor identificate pe teren (drumuri, cai ferate, ape, garduri, fundul cartilor, etc.), in corespondenta su planurile (puncte comune planuri - teren); se proiecteaza ptmcte pe conturul zonei, care se un.sc pe plan cu segmente de dreapta; alcatuiesc o limita poligonala; punctele se materializeazape teren cu borne si se ridica topografic (capata coordonatele X,Y); Localitatea nu are obaza geodezicaplanimetrica si altimetrica corespunzatoare; se proiecteaza noi retele (conform instructiunilor Oficiului National de Cadastru, Geodezic si Cartografic) si se executa baza de puncte de sprijin 0 necesare realizarli sau actualizarii de planuri topografice sau cadastrale; proiectarea retelei de ridicare se face in sistemele de proiectie si de referinta de stat, iar daca beneficiarul solicita un alt sistem de proiectie sau de referinta, datele vor fi transcalculate in sistemul solicitat. In acest fel se asigura un singur sistem de proiectie pentru lucrarile cadastrelor general si imobiliar, permitand compararea suprafetelor obtinute in urma
i ntroducerii acestor cadastre; Planurile topografice sau cadastrale, care acopera zona si vrrlrreaza a fi utilizate in lucrarile cadastrului imobiliar nu sunt la scara solicitata de beneficiar: ' Daca planurile sunt la scara mai mare decat cea solicitata, atunci se face trecerea la scara dorita prin procedee analogice (reducere fotografica) sau prin digqtizarea (si reducerea planurilor la noua scara), cu asigurareapreciziei necesare; ' Daca planurile sunt la o scara mai mica decat cea solicitata, atunci se impune proiectarea si executarea unui plan topografic sau cadastral la scara dorita, cand nu exista posibilitatea realizat'ri de planuri noi, afunci, pebazaunei aprobari speciale, se poate proceda la marirea planului existent, in urmatoarele conditii: din coordonatele X, y obtinute prin digitizare, cu un coeficient de marire de maximum},S ori; se proiecteaza si executa masuratori pe contururile sectoarelor cadastrale, determinand-se coordonatele punctelor caracteristice (de schimbare a aliniamentelor de contur), puncte se folosesc obligatoriu la redactarea noilor planuri; Planurile topografice sau cadastrale pe care urmeaza sa se execute cadastrul+aob-iliar, au o vechime de peste 10 ani; se face verificarea continutului si a preciziei planurilor, iar in zonele in care se constata discordante in raport cu terenul, se proiecteaza / executalucrari d,e actualizare, sau, daca este cazul, se refac planurile; verificarea continutului se face parcurgand in mod obligatoriu contururile sectoarelor cadastrale; frama stradala, caile ferate, up"1. si alte elemente liniare care traverseaza sau contureaza intravilanul.

(',? {.;
i

-r -$-----

l6

3.6. Detimitarea intravilanului

@,
Prin delimltarea intravilanului (parte din teritoriul administrativ, legal delimitata, destinata constrr.ririi si habitatiei) se intelege o succesiune de operatii tehnice prin care se identifica, materializeaza pe teren si se determina ( prin masuratori topografice ) pu'nctele caracteristice de definire a limitelor de hotar care inchid perimetrul intravilanului; acest perimetru se reprezinta pe planurile topografice sau
cadastrale.

Delimitarea intravilanului unei localitati se face, conform legii de comisia stabilita prin ordinul prefectului; comisia este alcatuita din primarul si secretarul consiliului local, delegatul oficiuluijudetean ie cadastru, geodezie si cartografie si delegatul directiei generale de amenajarea teritoriului si urbanism (iltravilanul se delimiteaza pentru a'fr indeplinite functiile prevazute in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului), iar la finalul lucrarilor se incheie procesul - verbal, in care se descrie cu exactitate perimetrul stabilit. Limitele intravilanului nu sunt fixate o data pentru totdeauna, ele modificandu-se in functie de necesitatile dictate de evolutia localitatii. Modificarile fata de limita precedenta trebuie sa fie perfect justificate prin explicatii neindoielnice (ciare)privind suprafeteie implicate, proprietarii, categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenurilor si numai in asemenea cazuirt se procedeazalaactualizarca lucrarilor precedente. Din punct de vedere tehnic se pot intalni situatiile: cai ferate sau drumuri: din firul unei ape = limita intravilanului este constituita punctele de intrare curgatoare, din teritoriul care se si de iesire se borneaza pe ambele parti numai delimiteaza; sunt constituite din detalii naturale (telveguri, cumpene de = limitele intravilanuluiI care nu etc.)sau artificiale (drumuri, cai ferate, limite de categorii ape, limite de paduri liziere, de folosinta, canale, santuri, diguri, etc.), ci traverseaza suprafete intinse de teren;-se
materialize aza

pinpuncte bornate pe teren.

3.7. Lucrarile topografice in cadustrul imobiliar

_L-*

&

Lucrarile topografice in cadastrului imobiliare vizeaza atat reteaua planimetrica a localitatii cat si reteaua altimetrica a acesteia. Reteaua planimetrica a localitatii
a unei localitati contine totalitatea punctelor geodezicefxistente, intr-qn prin triangulatie, trilateratie, poligonometrie, G.P.S. (Gltibat Positioning sistem unitar, determinate System), ca si punctele de detaliu determinate prin oricare metoda ce asigura prdcizia de determinare in'rpusa.

Y'*R.t.uui planimetrica '

Sistemul de proiectare de stat : proiectia Stereosrafica i970. Pentru localitatile situate la distanta de cercul de deformatie nula si deformatiile sunt mai mari de 5 cm lkm, este obligatorie adaptarea unui sistem de proiectie stereografic local, care va fi propriu localitatii si totodata unic. In acest mod se reduc deformatiile lungimilor si ale suprafetelor.
Ca metoda debazapentru rcalizarcaretelei planimetrice a unei localitati, triangulatia se dezvolta prin:

I.

Triangulatia

t7

retele principale - acopera inhegul teritoriu al localitati inclusiv zonele destinate extinderii intravilanului; sunt formate din triunghiuri(cat mai apropiate de cele echilaterale), fie din patrulatere cu ambele diagonale vizate sau din poligoane cu puncte centrale, avand laturi cu lungini ce pot varia intre 3 si 7 km (fig. 5). Il2. retele iecundare - au rolul de a indesi punctele retelelor principale si sunt alcatuite din triunghiuri, poligoane'sau puncte determinate prin intersectii inainte / inapoi sau combinate, sprijinite pe puncte de triangulatie determinate anterior (din reteaua principala). Aceste retele (Vl si V2) sunt prevazute in special pentru localitatile urbane. Reteaua planimetrica a unei localitati poate fi realizataprin masuratori G.P.S. (slstemul de pozitionare globala). Indiferent de metoda adaptata pentru realizarea retelelor planimetrice de sprijin ale localitatilor, se impune legarea acestora la sistemul retelei de stat, prin minimum 3 puncte comune.

I/1.

-i ^s.: til/\i. \

. _/ -*-*'*. 1",, "i

/ 1

f-->''L*--'

".

Realizarea retelei de triangulatie parcurge etapele firesti: proiectarea lucrarilor. masurarea bazelor si a laturilor. executarea observatiilor azimutale si zenitale. calculul triangulatiei. determinarea altitudinilor punctelor de triangulatie.

Proiectarea lucrarilor: retelele de ti'iangulatie principale si secundare,se executa conform unui proiect, intocrnit pebaza urmatoarelor materiale documentare: harit si planuri ale zonei, date privind lucrarile executate anterior in zona (triangulatie, polignometrie, nivelment, scheme, date despre bome, repere de nivelment, etc.), informatii asupra conditiilor geomorfologice, elementele economice (manopera, preturi, hansport, etc.). Se cauta solutia tehnico-economica cea mai avantajoasa, care sa raspunda urmatoarelor cerinte: dispunerea punctelor, astfel incat sa se asigure dezvoltarea si indesirea retelei; prevederea transmiterilor la sol pentru punctele de triangulatie amplasate pe constructii; introducerea triangulatiei anterioare in

'

18 -

reteaua proiectata optimizarea numarului de vize prin eliminarea celor de prisos; realizarea unei conformatii de retea care sa usureze calculele specifice.

'

Masurarea bazelor si a laturilor se face fie cu insptrumente clasice, fie cu instrumente electronice, in conditiile impiise de normativele in vigoare, asigurandu-se o eroare relativa de l:400.000 la masurarea bazelor (cand acestea se dezvolta), si 1:140.000 la masurarea directa a laturilor.

Executarea observatiilor azimutale si zenitale se executa inbazaproiectului retelei de triangulatie (definitivat in umra cunoasterii terenului), in conditii de vizibilitate optima si atmosfera linistita (dimineaqa pana la ora 9.00 si dupa orele 16.00; pe timp noros si atmosfera clara, masuratorile pot fi executate pe tot parcursul zilei). De regula, observatiile se executa prin metoda turului de orizont repetata (reiteratii), numarul tururilor necesare fiind de 6 pentru punctele retelei piincipale si 3 pentru cele secundare; intervalul pentru trecerea de la o origine la alta a terenurilor de orizont este I : 400 I n, unde ,,n" este numarul reiteratiilor In afara vizelor pentru determinare, un tur de orizont trebuie sa fie orientat cu cel putin 3 vize spre puncte vechi de ordin superior sau de acelasi ordin (cu cel ce se masoara), calculate inh-o triangulatie anterioari. Modul de lucru si rezultatele masuratorilor trebuie sa se incadreze intre vederile normativelor in vigoare, destinate acestor tipuri de lucrari.

Calculul triangulatiei: retelele

de triangulatie principale si secundare din

localitati

se

compenseazapinmetode riguroase, recomandandu-se metoda masuratorilor indirecte, prin variatia coordonatelor, cu stabilirea ponderilor in functie de distanta dintre puncte. Compensarea se poate realiza intr-un plan de proiectie local Ia nivelul marii pe elipsoid sau in planul de proiectie Stereografic 7970, coordonatele definitive urmand a fi trecute in planul de proiectie Stereografic 7970, indiferent de solutia de compensare abordata.

Determinarea altitudinilor punctelor de triangulatie. Normativele prevad ca atunci cand este cazul, in special in triangulatia localitatilor rurale, calculul latitudinilor punctelor de triangulatie sa se efectueze pebaza observatiilor zenitale (prin nivelment trigonometric), in calcule tinandu-se cont de influenta refractiei atmosferice si de curbura pamantului. !OBS! : Prin executarea retelei secundare de triangulatie (de indesire), trebuie sa se asigure o densitate /i. de l-2 puncte/ km2, cu o precizie de determinare a coordonatelor de +/- 5 cm.

t Y

r-{q)il. *-r
*

PoLrcoNoMErRIA

tl

--,!-

Rotrt retelelor poligonometrice este cel de asigurare a densitatii de puncte necesare lucrarilor'de ridicare a detaliilor topo-erafice. Aceste retele pot inlocui triangulatia in urmatoarele cazuri: --- Cand se poate rcaliza in timp scurt si este mai economica; -- Cand vizibilitatea in tur de orizont este redusa; -.* Cand in zona de lucru atmosfera este insuhcient de clara pentru a asigura normalitatea necesara observatiilor de triangulatie (umiditatea ridicata, aburi in perioade lungi ale zilei, fum, gaze industriale, etc.);

t9

---' Cand triangulatia nu se justifica economic, data fiind suprafata redusa a localitatii.
Poligonometria se poate realiza sub forma de trasee izolate sau trasee mai complexe, cu puncte modale, legate de punctele de triangulatie (fig. 6), si se imparte in 2 categorii:

.t .i .;
L;

,/
' "j'

; i/ ;./ \t
il t'!

,.!' : i.! ,/

.'i,'i. \ " -- ("'tt,;)l /


',-

.'\z.t'
-..tt

r/ .4.. .. .4'. *- --

(D

(,-

,(,

/r

,:,:

.,]

./

fc

\.0

-a Jer-..,.

_n*_.--

\-

9.
"fl..* -- 9-*

\
i.i

ri

.\

'1..--

-\

t:
. 1

Fig. 6. Retea poligonometrica cu puncte modale, legata de puncte de triangulatie: retea proiectata in zona construita a localitatii; 0---0reteaproiectata in zonaneconstruitaa localitatii; A - punct de triangulatie; O - punct (poligonometric) modal; O - punct poligonometric; -O- - punct de intersectie inainte;

0-0-0

--0

-O- - punct

de retrointersectie;

'

Retele poligonometrice principale

se sprijina direct pe punctele din triangulatia

localitatii,

se

desfasoara de regula pe arterele principale ale acesteia, avand trasee cvasireciilinii si trebuie sa indepl ineasca urmatoarele conditi i : se calculeaza sistemul de proiectie stereografic de stat (stereografic 1970) sau

stereografic local;
se asigura densitatea de un punct

riguros ca drumuri cu puncte modale sau poligoane inchise; la l0 ha; laturile cu lungimi intre 300 si 500 de metri;
se compenseaza

-20 -

materializarea punctelor se face cu bome pentru punctele modale si din 3 in 3 statii si pentru punctele de traseu; restul punctelor de traseu se materializeazaarpicheti de

fier; laturile de plecare si sosire ale drumurilor sa se sprijine pe minimum 2 vize de orientare; iar in punctele modale sa se asigure minimum 2vize de orientare; observatiile azimutale qe fac cu 4 serii, iar cele zenitale cu 2 serii; erorile limita de masurare a iungirnilor si tolerantele admise la masurarea unghiurilor sunt precizate in normative; precizia de determinare a coordonatelor X, Y este de f 5 cm;

Retele poligonometrice secundare - se sprijina fie pe puncte poligonometrice principale, fie pe puncte de triangulatie si trebuie sa satisfaca conditiile: Sistem de proiectie de stat (stereografi c I970) sau stereografic local; Compensarea riguroasa ca drumuri sprijinite la ambele capete sau ca drumuri cu punct modal; l Densitatea punctelor sa fie I punct la 5 ha; Laturile cu lungimile intre 60 - 300 m; l Lungimile maxime ale drumurilor sunt de 1,5 - 3 km, inzonaconstruita si de 2 - 4 km in zona neconstruita; 1 Observatiile azimutale se fac in 2 serii, iar cele zeritalecu o serie; l Erori limita de masurare a lungimilor si tolerantele admise la masurarea unghiurilor sunt precizate in normative; Precizia de determinare a coordonatelor este de + 10 cm. Proiectul retelei poligonometrice se intocmeste pe planurile existente, completate in prealabil cu retelele si punctele existente care nu figurau pe acestea. In procesul de proiectarii se au in vedere conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca retele principale si secundare (prezentate mai inainte), la
care se adauga;

Laturile drumurilor poligonometrice se plaseazape trasee cat mai convenabile lucrului si cat mai rectilinii; - Unghiurile dintre laturi (,,unghiuri de frangere") nu pot fi mai mici de 1509 si mai mari de 250s; - Laturile se proiecteazacatmai aproape de lungimile maxime, aproximativ egal si pe cat posibil paralel cu fatadele constructiilor; - La 8 - 10 laturi se asigura o orientare de sprijin; - La alegerea amplasamentelor pentru borne si picheti se va tine seama de prevederile planurilor de sistematizare si amenajare a teritorului (descrierile topografice ale punctelor nou plantate se fac reperandu-se3 - 4 puncte fixe). Masurarea laturilor se face cu fixul de invar sau cu instrumente electronice, pentru retelele poligonometrice principale si cu panglici de otet (de 50 m) - dus - intors - sau cu instrumente electronice, pentru retelele secundare. Masurarea unghiurilor se face cu teodolite cu diviziunea minim pe micrometrul optic cuprinsa intre 2" si 10"". Rezultatele masuratorilor liniare si unghiulare trebuie sa se incadreze in tolerantele prevazute de normative tehnice. Coordonatele definitive X, Y, obtinute in urma calculelor se inscriu in catalogul de coordonate, care va face parte dintr-o documentatie mai larga (memorii justificate, inventarul de coordonate ale

-2r

punctelor geodezice ale retelei planimetrice a localitatii, carnetele de observatii si masuratori liniare, calcule de determinare a notelor, evaluarea preciziei, etc.; piese desenate: fisele cu descrierile topografice ale punctelor retelei planimetrice, proiectul retelei planimetrice a localitatii - scara l: 10.000 - 1: 25.000) care se va preda beneficiarului lucrarilor de cadastru al fondului imobiliar.

3.7.2. Reteaua altitnetrica a localitatii


Baza altinetrica a ridicarilor topografice in localitati se realizeaza prin retele dsrivelment care
trebr.rie sa asigure suporlul reprezentarii reliefului pe planurile topografice, precum si aplicarea pe teren a

proiectelor de constructii (cladiri, drumuri, poduri, retele si instalatii la zi si subterane, etc.), cotele punctelor retelei calculandu-se in sistemul Marea Neagra - 1975. Aceasta baza se compune din retele de nivelment testat de ordinele II, III si IV. Nivelmentul de Ordinul II se executa pe fiecare linie in ambele sensuri (dus - intors); reperele (fig. 7) trebuie sa acopere uniform intreaga localitate si sa fie astfel repartizate incal distantele intre ele sa nu depaseasca2 km, iar in afara perimetrului localitatii 3 km. Controlul pe sectiune intre2 repere invecinate, relativ la diferentele de nivel la dus si intors este ca ecartul sa nu depaseasca toleranta de 5mm{L, unde L este lungimea drumului exprimat in km. Nivelmentul de Ordin III se exticuta dus - intors, toleranta pe sectiune intre diferenta de nivel d's si cea intors ni"ailtoto-{r. Reperele de perete (fig.s) sau la sol (fig. 9) pentru aceste nivelmete trebuie sa fie distribuite uniform in localitate, astfel incat distantele dintre ele sa fie mai mari de 200m cu magistralele din zonele centrale si industriale, 400m in zonele intre centru si periferie si 800m in periferie sau in zonele cu constructii rare.

Seefiune printr-un repet lundamental

tie adlncime

tip I.

$ectiune piintr-un reper fnndarnental de adincime tip Il,

i\larr:ii ps'n111 un l.opcr Ittndarnental iip Il.

-22 -

Fig.7

l/
I

t,
Fig 8. a., b.-reperideperete;c.,

6 rLr

d.- fixareinsoclul cladirii: 1-mira; 2-reper;3 4 - ,,coada"; 5 -pastila; 6 - consola;7 -placa;

-perete;

Nivelmentul de Ordin IV se sprijina la ambele capete pe puncte de nivelment de ordin superior se executa prin drumuire intr-un singur sens, cu 2 orizonturi . Precizia trebuie sa asigure inchideri in drumuri ,uu in poligoane care sa nu d"pu..usca valoarea absoluta 200 mmril, (L = lungimea drumuirii si perimetrul poligonului in km). Liniile de nivelment de toate ordinile se materializeazape teren cu reper care se numeroteaza, unnarindu-se ca pe aceeasi linie sau in jurul unui punct modal sa nu existe repere cu acelasi numar. Reperele se includ in masuratori la o luna dupa plantare iar pentru fiecare se intocmeste o decriere a
pozitiei.

-23

Str: 4.

i/.

Frnlnesct

Fig. 9 Repere de nivelment fixate in pamant: a. Borna de adancime; b. Borna pe piloti; c. Descrierea reperului de nivelment aflat pe constructie;

In drumurile de nivelment de Ordinul II se includ, pe cat posibil punctele de triangulatie si cele poligonometrice. Modurile de lucru, instrumentele si nisele, conditiile de mediu si criteriile de stabilire a preciziei rea\zate, toleranta, etc., specifice fiecarui ordin de nivelment, sunt precizate prin normativele in vigoare. Dupa incheierea lucrarilor de nivelment (proiect * masuratori + calcule) se preda beneficiarului
uffnatoarea documentatie:

Piese scrise:

nremoriu justificativ (date despre lucrare, analiza sihratiei existente, proiectul tehnic); inventarul reperelor de nivelment din localitate; dosarul documentatiei de teren (cametele cu observatii altimetrice); dosarul calculelor de determinare a cotelor scopurilor de nivelmente (gruparea observatiilor in poligo si racordarile intre grupe, calculul neinchiderilor in poligoane, calculul cotelor, evaluarea preciziei, procesul verbal de verificare - receptie a lucrarii, procesul verbal de lucrare a punctelor); o Piese desenate: fisele cu descrierile topografice ale reperelor de nivelment; proiectul retelei de nivelment a localitatii (plan scara 1: 10.000 1: 25.000); schita poligoanelor de nivelment (cu diferentele de nivel, sensul de parcurgere si neinchiderile in poligoane).

3.7
i
t

.3. Ridicarea detaliilor

Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetnca In vederea ridicarii detaliilor se rcalizeaza pe teren o baza de ridicare planimetrica care indeseste reteaua de sprijin prin intersectii sidrumuri cu teodolitul sau cu statii totale; materializarea punctelor baz, de ridicare se face uniform pe cuprinsul localitatii.

I.

-24

Drumuirile cu teodolitul trebuie

Lungimea maxima a unei drumuiri va fi de maximum 3 km pentru o lucrare (plan) la scara l: 2000, 2kmpentruscara 1:1000si 1 kmpentruscara 1:500; 0 Lungirnea unei laturi de drumuire trebuie sa fie in medie de 250m pentru o lucrare (plan) la scara 1:2000, 150 mpentru scara 1:1000 si 100mpentru scara 1:500; 0 Materi4lizarea punctelor se face cu picheti de fier; 0 Fiecare latura se masoara de 2 ori, direct si invers, cu panglici de otel sau instrumente electronice; 0 Pentru laturile masurate in panta mai mare de un I s se aplica corectia de reducere la orizont; daca p aliniamentul unei laturi sunt schimbari de panta, tronsoanele cu panta mai mare de 19, se aplica corectia de reducere la orizont. Cand temperaturile mediului (se masoara din ora in ora) difera cu 5( fata de temperatura de etalonare a panglicii, se aplica corectia de temperatura. Masurarea laturilor drumuirilor se executa in conditiile prezentate si in modul cunoscut (vezi masurarea distantelor cu panglica de otel). In terenurile orizontale sau putin inclinate, precizia masurari unei lungimi cu panglica este de 1 - 3 cm la 100 m; in acest caz, admitand eroare I : 3 cm pe unitatea c lungime I : 100 nt eroareaa9flttjUilu"prr.{* o lungime oarecare L se obtine astfel: i i f;-* t fi"-, 14 -' t /'.-'-

0 0 0 0

sa indepl.ineasca conditiile: pe punctele de triangulatie sau poligonometrice; Sa se sprijine

Sa se desfasoare in zone favorabile masuratorilor (strazi, alei, sosele, drumuri pietruite, etc.); Laturile sa fie pe cat posibil egale intre ele;

t =t

r,

=.

f f '/*;; - !

clai

ikn ! ntaa.i\lL

Inbazaacestei relatii s-au calculat tolerantele la masurarea directa a distantelor, exprimate in metri, pentru laturile de drumuire de lungimi uzuale (Tab. 1).

Tabelul

Distanta (m) Pana la


50

Toleranta (m) Distanta (m)


Pana la 0.020
110

Toleranta (m) Distanta (m) Pana la

Toleranta (m)
0.039 0.040 0.041

0.032
0.033 0.034 0.036 0.037 0.038

t70
180
190

60
70

0.023 0.025
0.027

t20
130

80 90
100

t40
150 160

200

0.042

0.029
0.030

Pentru laturile sub 50 m lungime, discordanta maxima intre sensul direct si cel invers de masurare poat

fide2cm.
Pentru cazunle in care panta terenurilor pe care se masoara lungimea este mai mare de 3s, tolerantele sr majoreaza astfel: cu 20o/opentrupanta inhe 39 - 109; cu 50% pentru panta intre 109 15s; cu 100% pentru terenuri cu pante peste 159; In situatia in care se dispune de aparatura si dispozitiile corespunzatoare,lungimile pot fi masurat pe cale indirecta, cu conditia ca precizia realizata sa depaseasca 1:2000. La masurarea lungimilor pentru punctele radiate / de detaliu, cum sunt : punctele de definire a aleilor

si parcarilor, gurilor de canal din cadrul localitatilor, constructiilor provizorii, contururilor incerte, etc., accepta si procedeul cu mira verticala centimetrica.

sr

')<

Masurarea unghiurilor se executa cu aparate de 50* 100"", iar centrarea aparatului pe puncful de statie se face cu toleranta de pana la 3 mm. In punctele de triangulatie sau poligonometrice care servesc ca puncte de plecare sau sosire pentru drumuire, se vor include in turul de oizontuizele catre2puncte cunoscute. Cand punctele de pomire (sau sosire) nu este stationabil, legarea drumuirii de reteaua de sprijin se fa< printr-un punct trimis la sol. Valorile unui unghi obtinut din doua.masuratori nu trebuie sa difere cu mai mult de 50"". Toleranta de inchidbre pe orientari este in functie de numarul de statii ale drumuirii,,n" si se calculeaza cu relatia:

T":50""{n
In tabelul 2 se prezinta toleranta de inchidere pe orientad (T"), calculate pentru situatii de la statii pe drumuire. Tabelul
l\T,,,...-,1^ 1\ Ultldr uu

Ia 30 d

Toleranta de inclinare pe orientarii )nentanl


'I'^l ^*^-+^ i'^ r ululaltLd lll

statii
2
3

minute centi 0.50 0.70 0.87


1.00
1.12

Numar de statii
11

Toleranta in minute centi


1.66
1.73

Numar de statii
21

Toieranta in minute centi


2.29 2.35 2.40 2.45 2.50 2.55

l2
13

22
23

1.80
1.87
1,.94

4
5

t4
15

24
25

6
7
8

r.22 r.32
1.41

16

t7
18

2.00 2.06 2.12


2.18

26 27
28

2.60
2.64 2.69

9 10

1.50 1.s8

t9
20

2.24

29 30

2.74

Toleranta pentru inchiderea drumuirii pe coordonate (T *,y) se calculeazainfunctie de lungimea totala (desfasurarea) a drumuirii D, exprimata in metri: o pentru drumuirile principale (Tabelul 3)

^,y

:0.003 !D + D/5000

pentru drumuirile secundare (Tabelul4) T *,y = 0.003 {D +D/2600

Tabelul

Tolerante la inclinarea pe coordonate a drumurilor principale Toleranta

Lungimea Toleranta Lungimea drumuirii drumuirii (m) (m) (m) 100 0.0s0 600 200 0.082 700 300 0.1t2 800 400 0.140 900 500 0.167 1000

(m) 0.193 0.2r9 0.245 0.270 0.295

Lungimea Toleranta Lungimez Toleranta drumuirii drumuirii (m) (m) (m) ' (m)
1

100

0.320

1200
1300 1400
I

0.344
0.368

0.392

1600 1700 1800 1900

0.440 0.464
0.487
0.511

500

0.4t6

2000

0.534

-26

Tabelul

Toleranta la inclinarea pe coordonate a drumurilor secundare

(*)

Lungimea Toleranta Lungimea Toleranta Lungimea Toleranta Lungimea drumuirii drumuirii drumuirii drumuirii (m) (m) (m) ' (m) (m) (m) (m) I 700 0.61 1300 a.44 900 0.26 s00 I 800 0.65 1400 0.48 l 000 0.30 600 r900 0.69 I 500 a.52 r 100 0.35 700 2000 0.74 1600 0.57 I 200 0.39
800

Toleranta

(m)
0.78 0.82 0.86 0.90

(*)- pentru terenurile in panta (medie) valorile tolerantelor

se majoreaza astfel:

cu 25 P"ntru Panta intre 5s l0s; cu 50 % pentru panta intre 1 09 l 59; cu 100 %o pentru panta mai mare de 159;
o/o

m Y
-J+^*

II.

Reteaua de sprijin pentru ridicarea altimetrica

punctelor drumuirilor Nivelmentul geometric al bazei de ridicare se efdctueaza pentru cotarea de orice fel- Acest nivelment se planimetrice, pentru tmr"r* curbelor si obtinerea cotelor la constructiile iar conditiile tehnice de lucru sunt cele sprijina pe punctele nivelmentului geometric de ordin superior, echivalente nivelmentului de ordinul IV' La compensarea drumuirilor se au in vedere urmatoarele: l Daca drumuirea de nivelment geometric se sprijina la capete pe puncte de cote cunoscute, sau I proportional pcu inchide pe punctul de plecare, discordanta (neinchiderea) se corecteaza lungimile nivelelor; ,r. Cand drumuirile formeaza o retea de poligoane sau puncte modale, compensarea se face prin metoda aproximatiilor succesive'

trigonometric trebuie Nivelmentul trigonometric destinat crearii bazei de ridicare prin nivelment
i

sa

r-rdeplineasca urmatoarele conditi i : este mai mica de I m; Se xecuta atunci cand echidistanta curbelor de nivel nu pe puncte cu cote determinate prin Drr.rmuirea de nivelment trigonometric trebuie sa se sprijine nivelment geometric si sa nu depaseasca cca2km in lungime; scu diviziunea scalei Unghiurile vlrticale se masoara in ambele pozitii ale lunetei cu un teodolit

cercului vertical de 1c; direct si invers, discordanta Diferenta de nivel pentru fiecare latura se determin a de 2 ori, in sens exprimata in sute de metri; admisa fiind de maxim 6:0'004 D, unde D: lungimea laturei cu relatia: Neinchiderile admisibile in drumuiri si poligoane inchise se determina A adm. :0.004 D {n 'a-fu.
, unde [d] este suma laturilcr proportional cu drumuirii, iar n este numarul laturiior; compensarea neinchiderii se face

" unde D este lungimea medie a laturilor, exprimata in metri, adica ]

-n

llunlimea) lirngimile laturilor.

ru.

Masuratori topografice pentru determinarea detaliilor

i-%
r

Labazalucrarilor de cadastru imobiliar se afla planurile topografic sau cadastral; la scara adecvata, care completeaza cu datele si informatiile specifice cadastrului imobiliar. .Scarile planurilor pe care se lucreaza se aleg in functie de densitatea parcelelor din zona de cadastrat si
anume:

' . .

Scara 1:500 pentru o densitate de peste 50 parcele/ha, care de regula este intalnita in municipii, unde suprafetelb parcelelor este mai redusa; Scara 1:1000 pentru o densitate de 30 - 50 parcele/ha, situatie intalnita in unele municipii

si frecventa in majoritatea oraselor; Scara l:2000 pentru o densitate mai mica de 30 parcele/ha, cum se afla in micile orase si localitatile rurale;

Pentru realizareaacestor planuri indispensabile cadastrarii, se folosesc urmatoarele procedee de ridicare i

detaliilor:

Metoda radierii se executa masurandu-se unghiurile si distantele din acelasi conditiitehnice de precizie ca si la drumuifi. Distantele polare (masurate de 2 ori pentru fiecare punct radiat/ polar) nu trebuie sa depaseasca lungimi de 100 m pentru masuratorile destinate planurilor la scara 1:2000, 50mpentru scara 1:1000 si 30 mpentru scara 1: 500; ciselor/ ordonatelor (metoda coordonatelor rectangulare) se executa masurandu-se distantele (abcisele si ordonatele cu aceeasi precizie ca la drumuire). Lungimile ordonatelor n vor depasi 1/3 din lungimea bazei de masurare (latura drumuiri) si oricum, nu vor depasi l8 m pentru scara 1: 2000 si 8mpentru scarile 1: i000 si 1:500; la ridicarea contururilorneclare, Metoda
aceste

lungimi limita se dubleaza. Liniile contururilor cladirilor care nu sunt rectilinii se ridica daca rezolitele (rezolit: portiune de zid iesita din linia fatadei pentru aprezentao anumita structura a planului cladirii), depasesc 0,50 m pent scara 1 :2000 , 0,30 m pentru scara l: 1000 si 0,20 m pentru scara l: 500. Metoda abciselor si ordonatelor dezvoltata pe structura drumuirii, permite calcularea coordonatelor X si Y ale punctelor de detaliu ridicate. Aceasta metoda se aplica in terenuri aproximativ orizontale la ridicarea fatadelor strazilor si curtilor in localitati, la ridicarea malurilor raurilor, contururilor lacurilor, limitelor de parcele, etc.;

Metoda aliniamentelor se practica pentru determinarea punctelor situate pe aliniamet, cum sunt fatadele aliniate ale cladirilor, capetele de alei in parcuri, stalpi din sistemul de iluminare sau purtatorii de diverse retele tehnice edilitare aeriene, etc. Distantele partiale (intre punctele de detaliu succesive) se masoara direct sau indirect pentru control masurandu-se si lungimea intregului aliniament (suma distantelor partiale trebuind sa coincida cu lungimea totala). Si in cazul acestei metode pot fi determinate coordonatele X, Y ale punctelor ridicate; Metoda intersectiei de distante pentru determinarea pozitie planimetrice a unui punct, constE in masurarea pe teren a minimum 3 distante de la 3 puncte a caror pozitii in plan sunt cunoscute, la punctul de determinant. Distantele masurate nu trebuie sa depaseasca lungimea panglicii sau a ruletei (de obicei sa fie sub 20 m), iar punctele de referinta sa fie astfel alese incat unghiurile formate in punctul determinat de distantele masurate sa nu fie mai mici de 40rn-

-28 -

3.8. Numeroturea cudostrala si calculul suprafetelor


3.8. 1.

lr{umerotarea Cadastrala

Ca si in cadastrul general, numerotarea cadastrala in cadastrul imobiliar are rolul de a stabili codu unice/ individuale pentru fiecare dintre suprafetele/ parcele din zona de cadastrat. Prin numerotarea cadastrala se asigura legatura dintre elemente referitoare la suplafata, categoriil, de folosinta si proprietar, care se inscriu in registrele cadastrale. Codificarea cadastrala , ca faza initiala, are drept scop particulaizarea teritoriului de cadastrat, prin atribuirea codului SIR$UP, extras din ,,Registrul Permanent al Unitatilor Administrative Teritoriale (publicat de Comisia Nationala pentru Statistica); :urmeaza alZ-lea cod este ,,2", care identifica intravilanul in bazele de date (pentru extravilan codul este,,1"); daca teritoriul cuprinde mai multe intravilane distincte (spre exemplu, o comdna cu mai multe sate), acestea vor primi pentru identificare codurile ,,3", ,,4", etc. In.cazul Municipiului Bucuresti, fiecare sector administrativ are codul sdu SIRSi.IP I o Sectorul 1 - cod I79L41; o Sectorul2 - cod I79I50; o Sectorul3 - cod 179169; o Sectorul4 - cod 179178; o Sectorul 5 - cod 179187; o Sectorul6 - cod 179196; Etapa urmatoare consta in numerotarea sectoarelor cadastrale (sector cadastral : diviziune tehnir cadastrala a teritoriului administrativ, delimitata de detalii liniare - cai de comunicatii, ape, diguri, etc. care nu sufera modificari curente Ei care cuprinde mai multe bunuri imobiliare alipite) care se face incepand cu numarul 1 din partea de NV a teritoriului administrativ de cadastrat si se continua in sens convenabil din aproape in aproape, in ordinea fireasca a numerelor, astfel incat sa formeze o inlantuire a tuturor sectoarelor, pana la acoperirea intregului teritoriu. In localitate, sectoarele cadastrale sunt reprezentate de cvartale. Rolul sectoarelor cadastrale este de a usura numerotarea cadastrala a bunurilor imobile si de a simplifica cautarile inbaza de date. Etapa finala vizeaza numerotarea bunurilor imobile, iar in cadrul acestora, cand este cazul, numerotarea parcelelor componente: -' Numerotarea bunurilor imobile se face separat pentru intravilan si extravilan cu cifre arabe de la l la n incepand din NV spre SE teritoriului administrativ, pana la epuizarca bunurilor imobile; -* Numerotarea parcelelor componente ale bunului imobil se face tot de la 1 la n, cifrele fiind urmat de simbolul categoriei de folosinta, incepand cu categoria de folosinta curit-constructii; --- In cazul proprietatii pe etaje (blocuri de locuinte, firme, institutii, etc.) suprafata de teren pe care afla, asa cum a fost determinate prin autorizatia de constructie, primeste un numar cadastral, ca oricare bun irnobil din cadrul unui sector cadastral; * Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor pernanente din cadrul parcele| cu categoria de folosinta curti-constructii apartinatoare de bunul imobil, li se atribuie litera ,,C" urmata de un indice de la 1 la n (ex.: Cr, Cz, C:....); * O parcela componenta a unui bun imobil din intravilan, cu suprafata sub 150 m2 nu se numeroteaza si se incadreaza in suprafata si folosinta unei parcele alaturate din acelas bun imobil

-29 -

imobil, la cautarea inbaza de date a cadastrului este compus din codul SIRFUP, codul de extravilar/intravilan si numarul cadastral al acestuia. Numerele cadastrale a nu bunului imobil si ale parcelelor componente care se trec pe schitele si planurile cadastrale analogice, vor contine codul SI{SUP si codul de identihcare, acestea fiind atribute ale fiecarui teritoriu

lNota!

: codul de identificare al unui bun

administrativ in parte. In cazul detaliilor liniare care mdtfinesc sectoarele, cum sunt apele, canalele, digurile, caile feratt drunrurile clasihcate, strazrle, ulitele, etc., se atribuie numerele cadastraledupa cum uffneaza: - Detaliile liniare se numeroteazain cadrul sectorului pe care il delimiteaza, cu numar d parcela. Tronsoanele determinate de intersectiile cu alte elemente linia?e se numeroteaza separat, cu numere date in c-ontinuare; - Bulevardele si strazile principale dintr-o localitate primesc un singur numar de sector sau de parcela pe toata lungimea lor, iar strazile segmentate de acestea sau de alte detalii iiniut. mai importante (ape, caiferate, etc.) primesc numar de parcela. Suprafetele comune de la intersectii se atribuie strazii mai importante.

lNota! : in acest , ordinea de segmentare/tronsonarea detaliilor liniare

respecta urmatoarea

1 !OBS!

ierarhie: Caile ferate sunt segrqentate de ape; Drumurile nationale sunt segmentate de ape si cai ferate; Drumurile judetene sunt segmentate de ape, cai ferate si drumuri nationale; Drumurile comunale sunt segmentate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene; Drumurile de exploatare sunt segmentate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumur judetene si comunale.

: se constata deosebiri de denumire ale suprafetelor cadastrale intre ..Metodoloqia" privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar in localitati" emisa de Ministerul Lucrarilor publice si Amenajarii Teritoriale si Oficiul National de Cadastru, Geodezie

si Cartogahe (publicata in,,Buletinul Constructiilor", vol. 7 din1997) si ,,Normele tehnice pentru iitroducerea cadastrului general" emise de O.N.C.G.C. (publicat in Monitorul Oficial, partea l, w7 8125.02.1999) astfel: In ..metodologie" suprafata bunului imobil este denumita pAIgelA, spre deosebi de categorie de ,,norme"unde parcela este subdiviziunea bunului imobil pe criterii de

folosinta; In ..metodologie"subdiviziunea pe criteriu e categorie de folosinta este denumita subparcela, notiune inexistenta in,,normele" O'N' C'G'C'

emis Pentru eliminarea eventualelor confuzii vom adopta denumirile din ,,norme" O.N.C'G.C., ca parcela pentt ulterior (1999) ,,metodologi ei" (1997), si anume: suprafata bunului imobil cu subdiviziunea diversele categorii de foloiinta din componenta unui bun imobil (a se avea in vedere anexa2)'

@
--30-

--)-

d) se calculeaza suprafetele parcelelor din alcatuirea fiecarui bun imobil cu mai multe categorii de folosinta, se constrang pe suprafata acestuia, calculata si compensata anterior (pct. c). e) Suprafetele corespunzatoare proiectiile la sol ale cladirilor, constructiile anexa si ale altor constructii, se calculeaza pentru fiecare obiectiv in parte, pebazaelementelor masurate pe teren sau, dupa caz, masurate pe plan, dar fara sa se includa in supi'afetelor de curti constructii pe care sunt amplasate.

lNota!

Compensarea suprafetelor rezultate din calcul se face numai daca se incadreazain tolerantele calculate cu relatiile: I in cazul suprafetelor calculate din coordonate determinate pebazamasuratorilor pe teren:

'

T,:

{S (mp)

In care:

2.
In care:

e este eroarea uil*itu in determin arca peteren a limitelor bunurilor imobile sau corpuri de proprietate, avand valori cuprinse intre 0.1 0.3 m; S este suprafata calculata si exprimata in metri patrati; in cazul suprafetelor calculate din coordonate determinate prin digitizare: T,;0.0003 n .

rffil

numitorul scarii planului care se &gtrteaza; Repartizarea corcctiei de inchidere pe suprafete se face proportional cu marimile acestora, in raport cu suprafata totala de nivel superior care le include si care nu se. schirnba. ln cazul detaliilor liniare reprezentate pe plan prin axul lor, pentru determinarea suprafetelor de teren ce le ocupa se procedeaza astfel: {' Lungimile necesare calcului suprafetelor se masoara pe plan'cu rigla topografica; 'i: Lungimile sinoase de descompun in tronsoane, care se aproximeaza cvsegmente de dreapta, cu conditia ca sageata dintre segmentul de dreapta si curba sa nu fie mai mare de 1,0 mm; '." Latimile medii ale detaliilor topografice reprezentate pe plan prin axul lor se masoara pe teren si se inscriu pe plan pe detalii sau pe segmentele de detalii; * Suprafata detaliului topografic reprezentat pe plan prin axul sau sicane formeazalimita de sector se calculeaza in modul prezentat mai sus si se scade din suprafetele sectoarelor vecine, proportional cu lungimea pe care detaliul respectiv o are in limita fiecarui sector. lNota! i formularistica de calcul si fisele suprafetelor pe numere caadstrale sunt cele emise de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie prin instructiunile de cadastru general.

n:

'*i ;:
i

3.9

Registrele

cadastrale

Registrele cadastrale reprezinta documentatia debaza a lucrarilor de cadastru la care se ataseaza datele debaza din cadastrul imobiliar. Cadastrul imobiliar ca subsistem de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic, respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul National de Cadastm, Geodezie si Cartografie si a datelor debaza din cadastrul general (privind suprafata categoria de folosinta si proprietarul), utilizeaza structura si continutul documentatiilor elaborate pentru cadastrul
general.

Fisa bunului imobil conceputa pentru cadastrul imobiliar, difera deJisa banalui imobil specifica cadastrulai general, prin rubrici suplimentare destinate informatiilor si datelor referitoare la echiparea edilitara a bunului imobil, precum si celor privind date si informatii asupra unor elemente constructive ale cladirilor si anexelor, a datei construirii, a starii frzice, a modului de administrare, etc. (anexa2).

3.10.

Actualizarea lucrarilor tle csdastru imobiliar

3.10.1. Actualizarea Iucrarilor de inventariere imobiliara

Actualizarea inventarierii impbiliare se executa atunci cand in zona inventariata s-au produs extinderi de cartare, deschideri sau lhrgiri de cai de comunicatii, alinieri de proprietati, demolari partiale sall pe suprafete mai extinse, etc.: Actualizarea se face si in urmatoarele situatii:

imobiliar;
la lucrarile initiale este mai mic de 6 ani;

urma aparitiei da acte normative noi privind cadastrul imobilia). Cand actualizarea se face la un interval mai mic de 6 ani, se identifica numai imobilele la care s-au produs schimbari evidente (demolari, adaugiri, constructii noi, modificari de limite, etc.). actualizanduse fisele bunurilor imobile. In acest sens, dupa identificarea imobilului, se executa urmatoarele operatiuni de teren: ,/ Verificarea proprietarului; '/ Verificarea inului de constructie; ./ Reevaluarea starii tehnice si de intretinere; ,/ lnregistrarea schimbarilor survenite la corpurile de cladire si la anexe, precum si a noilor elemente aparute; ,/ Confruntarea dotarilor edilitare din vechea inventariere cu situatia din teren; ,/ Verificarea structurii familiilor pe corpurile de cladire; Elementele noi aparute se completeazape schita cu culoare rosie, iar cele disparute se anuleaza prin ,,taiere" cu2linii rosii paralele. Toate modificarile constatate se consemneaza centralizat intr-o ,,nota de constatari privind actualizarca fissei bunului imobil din str........, nr.....". Lucrarile de birou specifice actualizaii inventarierii imobiliare constau in inventarierea modificarilor consemnate pe teren in documentatia cadastrului imobiliar, astfel: o Pe planul cadastral : cladirile si constructiile anexa, categoriile de folosinta, caile de comunicatiile aferente, apele cu constructiile aferente; r Pe planul cladirilor : completarea desenului cu elementele noi aparute sau / si eliminarea celor disparute de la momentul redactarii initiale; o Desenarea anexelor pe destinatii si grupe de materiale de constructie; . Operarea in fisa bunului imobil a modificarilor ce se impun in urma culegerii din teren a elementelor noi sau de completare, in partea de jos a fisei se noteaza : ,,Actualizat ..., data....".

-33 -

3.10.2. Actu?lizarea planurilor topografice si cadastrale Planurile topografice si cadastrale trebuie sa reflecte permanent situatia reala din teren si din acest motiv pot fi actualizate periodic la 6 ani sau imediat dupa ce s-a produs modificarea. Actualizarea planurilor se face atunci cand zona construita s-a extins si au aparut cartiere noi, cand s-au deschis artere noi de circulati, dupa largirea sau alinierea arterelor existente, dupa demolari, in general cand situatia din teren s-a schimbaf afectand continutul vechiului plan. In cazul actualizariiperiodice se revizuiesc planurile pentru intreg teritoriul caadsJrat, iar in cazul actualizarii prin evidenta se inregistreazanumai schimbarile produse. Pe parcursul actualizarii periodice se cauta si se marcheazape plan toate punctele de triangulatie si de poligonometrie identificate. Daca schimbarile sunt importante (cvartale noi, extinderi de mari dimensiuni) se poate extinde reteaua de sprijin (triangulatie, poligonometrie, nivelment) pentru ridicarile topografice obisnuite.G)

-0@l .i, i,

3.11. Verificarea, receptiu si avizarea luuarilor

de cadastru

^.-+imobiliar

Verificarea lucrarilor geodezice si topografice executate pentru intocmirea planurilor cadastrale ale localita,tilor, urmareste sa constate daca au fost respectate conditiile tehnice prevazute in metodologia de introducere a cadastrului imobiliar in'localitati. - Verificarile intra in atentia beneficiarului lucrarii si se executa pe teren pe cel putin 1-10 Yo din lucrare, in functie de natura lucrarilor. La birou verificarile se executa prin sondaje asupra calculelor pentru reteaua de triangulatie si reteaua de ridicare. Constatarile se inscriu in carnete de verificare, care se anexeaza la dosarul lucrarii. Daca neregulile constatate depasesc tolerantele, lucrarile gresite se refac pe cheltuiala executantului. Dupa remedierea eventualelor deficient-e constatate in urma verificarilor, dosarul lucrarii este examinat de beneficiar, care si-l insuseste. Verificarea se produce in anumite procentaje, in functie de natura lucrarilor, astfel: * Retele de sprijin: a 10 % din totalul punctelor noi, in ceea ce priveste conditiile de determinare, amplasamentele (sa corespunda nevoilor de ridicare topografica a detaliilor) si sansele de conservare in timp; A 5o/o dintotalul punctelor matenalizate la sol si in subsol; a 5o/o dinnumarul punctelor noi determinate, in ceea ce priveste descrierile topografice, elementele de reperaj si excentricitatile; a Rezultatul calculelor tuturor punctelor, constatandu-se daca coordonatele obtinute se inc adr eaza in to lerante ; * Lucrarile de poligonometrie si nivelment - verificarile decurg dupa aceleasi principi si in aceleasi proportii ca la retelele de sprijin; * Ridicareadetaliilor: a. 5 Yo dintotalul punctelor bornate Ia sol si in subsol, din totalul punctelor care au descrieri topografice, reperaj si excentricitate masurata si din totalul punctelor determinateprin intersectii; b. 3 % dintotalul spatiilor de drumuire si din numarul total al punctelor radiate determinate prin coordonate;

-34-

3 % din totalul distantelor masurate pentru determinarea punctelor prin coordonate polare, echerice sau pe aliniament; d. Se recalculeaza coordonatele rectangulare si altitudinile (cu elementele din carnetele de observatii din teren), pentru 2%o din numarulpunctelor cu coordonate rectangulare si I 9 din numarul punctelor de detaliu cotate; e. Raportarea a 3 % din numarul punctelor determinate prin coordonate si 2 % din numarul punctelor determinate polar. Verificarea lucrarilor de teren privind inventarierea tehnica imobiliara se face prin sondaj in proportie de maxim 5 % dn lucrare si se refera la: Desenarea schitei bunului imobil, cu numerotarea corpurilor de cladire si a anexelor; Identificarea materialelor din care sunt realizate onstructiile; Incadrarea constructiilor in functie de starea tehnica de intretinere; Verificarea lucrarilor de birou privind inventarierea tehnica imobiliara se executa prin sondaj pentru 5 % din lucrare si consta in:

c.

i. ii. iii.

Rezultatele verifcarilor se consernneaza intr-o nota de verificare, intocmita de verihcator pentru intreaga lucrare si va cuprinde:

procentajulimobilelorverificate; elementele importante urmarite; constatarile pozitive si negative; corectarealipsurilor; caliticatil'ulpropus; Receptia si avizarea lucrarilor de cadastru imobiliar se realizeaza in conformitate cu prevederile Normelor Metodologice elaborate si aprobate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului; Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie si de Ministerul Finantelor (1997). lNota! : datele si informatiile din cadastrul imobiliar se structure aza sipredate beneficiarului si pe sllport magnetic, intr-un format compatibil cu sisteme de gestiune tip GIS.
t--'/-

*'r-?ry
CARTEA IMOBILIARA

Anexa

Cartea imobiliara este operatiunea prin care se obtin date si informatii tehnico-economice despre fondul construit existent cu referire la: 1. tructive ale cladirilor de ca

A. -

semnificatiile: evidenriaza cladirile din zidarie durabila, cu structura de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee din beton armat;

evidentiaza cladinle din zidat',e portanta, fara structura de rezistenta cu plansee din beton armat; C. - evidentiaza cladi.rile din lemn, avand fundatia din beton sau piatra; D. - evidetiaza cladirile din paianta, pamant, chirpici. Indicii de cartare sunt insotiti de regula de cifre care arata numarul de etaje (cifra de la exponent) si subsolul, marcat prin litera S. De exemplu, un blo'e de 8 etaje, cu parter si subsol se marcheaza cu
8

B. -

indicele A
cartare.

specificate explicit decat cele 8 etaje si subsolul, parterul fiind reprezentat prin simbolul indicelui de

. Se remarca faptul ca desi blocul are 10 nivele (spatii dintre plansee succesive), nu sunt

Constructiile anexe si stabilite se indica astfel: m - pentru magazie de caramida, paianta sau tabla, cu fundatie de beton; gj pentru garaj din zidane sau tabla, cu fundatia din beton; ' gr - pentru garaj din zidaie sau paianta, cu fundatia din beton; w - pentru closet din zidarie. Pentru cladirile cu alta folosinta decat cea de locuinta se va inscrie pe langa indicele de structura si inaltimea la cornisa si folosinta principala (ex.: hala de fabricatie, atelier de productie, magazie, scoala,
etc.).
n

Starea cladirilor se apreciaza astfel: Fb - foarte-Uu"u, pentru cladirile din beton armat sau caramida cu plansee din beton ,realizate in ultimii 20 de ani, cu finisaje complete si ingrijite, precum si cu tot confortul (lumina, apa, canal, instalatii sanitare, incalzire centrala sau gaze, etc.); B - buna, pentru cladirile din prima categorie dar cu o vechime de peste 30 - 35 de ani, precum si unele cladiri cu plansee din lemn, cu o vechime mai mica de 20 de ani, finisaje ingrijite si tot confortul; M - mediocra, pentru cele din categoriile precedente, care prezinta inceputuri de deteriorari la structura si la finisaje, cu o vechime de peste 60 de ani, precum si unele cladiri din paianta cu finisaje ingrijite, confort partial si aspect aparent bun; R - rea, pentru cladirile care prezinta deteriorari importante la structura si finisaje, fundatii sau ziduri crapate, inclinate, tencuiala si caramida macinate, plansee crapate sau curbate, invelitoarea si tamplaria degradate; I - insalubra, pentru cladirile care nu mai corespund folosintei, ca urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor ce o folosesc; Rn - ruina sunt cladirile degradate care se impune a fi demolate; Reprezentarea pe plan a starii constructiilor se,face prin specihcarea simbolurilor prezentate mai sus,
atestate dupa indicele de cartare

2.

exmplu

: A , fb.

3.

Delimitarea corpurilor de cladire - se considera corpuri distincte: . Cladirile izolate din cadrul aceleiasi parcele; . Cladirile izolate legate intre ele prin arcade, balcoane de serviciu, pasarele, portite, etc. . Cladirile lipite care au sisteme constructive si arhitecturale diferite, cu intrari seprate si pereti plini intre ele, care le separa de la fundatie pana la acoperis;
a

4.

T,i:A:jyU la sol (4"), ede ertz pracf.'c- aric 4ee.*,ifaf+-& t**a*!;,o'1..fui t (A.et,"oe
aie co,^rt'd{.dfes$pumfd

Ariile cladirilor

se refere la:

e*+ sqry.,* ariilor nwc,tJoe/silr.o1 lo*tblg,

5. N,.t,nto-ro/ .ln {-qr*tt,,' rt' ,*,;ffJ & 1*rr5.-r'e- se "*"itC'lf-S)*"p*^ Jt


.l{A)ee,, p*$.r^- pca.t+oru&-.o* -1L d",r^ro'l.i.rp 9f"Le 36-

?d*,

Q4.'afireso,iestr,"cl=t'ra

-+t-3. E
I I

eF5

E
5.

:
E

Ei-I =f,F
d

s
l+
o

l9
IB

t i: l!
2
o-

z lg

e; 9.e
'I
I
I

;
1=

r
i'l

.P P

lc lz

ts lo

3r

j:.9
llr

l:<

tc

o
-J

t
2E

a'
E

ti eO

.q3

a9

:iggiBig
T.:iF'TFF

*giH

z trt X.
3 Ft

A lj>'.
Gt. <+ <+

'</) (rl c (t It Ftrg Nlt'd fi'=x'dcrg qjl 44(!C 6: P B. =c.o li 6'P rFHIF,'5 i+g oJarFl(D 96eHrp( FFijFg$g g*-i< s( T F6 tr Bc- ma=' Ft H.E *bF H E.f ;fi tCa38 B't FHi* P cL -A) (D(DH.('' "(DFo a 8cQF9a o(D F g.? 5'E '' uB d-^a:- H F5 8Ed, E n . r' **r * >gF tr,a u J ^3 k

Fd,,,FrJ

rtl

o (.) o,'o .Fr orod H-J'0n.

,a) <+
:.,i

(D

cF
iv

=o sJ Al 3cu (r!}.

B P i+: (:

H 0)r

F sg r fi aE: f c5+ YH t --r ;H


Fu
a -r

F trt6

st5 >\)

sg

--* 5.(D -.='

W P'

ffi F

S. p. at,
r., <+

s.B p.

(D

5'g
d (D
cf

9g a3
=Ed

c)h

rd

o
J

<+ Al

SE fr
o
gt

'
'tJ

<r
AJr

*{H aiH

C)14

@.

5
cf o
U
A)
(D

'(l: t{
rl a',i HH

gc ' 'trr

A' ai

o
fr
q, 1n

<E
OX

dz

<r
c)
'l.'

5 g)

D
(D

FL

EFJ

4 tr

io
o)
UT

P,

.- ,Fj '-il

o 3

b
.9

(D .-. d O -:--'

- 8EO).

7.'

o n
o o

(,
o

!.

r :.
o c
c

I I :.
B a

c c

zqvr(1
a

:- E:F
6'
n

i!O

5Er'=A=S*iagE i3e;'as;+:: eicelei{iEiE: flE3i iE-UqE i:E Ig -* E' !.3. o x;- ;'"-5?. r,g.gi.F.X9 e!ai,i .:. i*P:t;g -=8f;: s oq= 6 a g 6'=. a fr",-i o cs o' ;'3FE tc

i*
2.

o a n o

<oas ;3<gs,PP3F
='@ tO i f.. l;4 t -: &

t-l)-==--.

(t

q A"'3 E. 9;' E'6' +9_ ; riF a "; gE JJ -t.- de cc

d
a

<3

G.5;' ca.'o o'.

;!A i3 i Z
-Jl:

:r6f -:
z'

a__ ...-- -_ ..-.-

. n I

OP

.;-

x 6
_-r

a --;ao::;'-E il goi, ; e.' d-.


ho " _!

PFKq.

F9;5 iJ1!6

c I
o n o

e.

6'

F + F
F
p

''

-q_

6
I

z l:
6-

\S

r\ o
L

d-5Sd-{{{{{ ;;:suiJ-e96{6q

J{ d'j

{{ rJ-

-l 56 O6

q {

l l

A6G6

666qqquu6 -rJOh6{OA

uUV.9rA au-O

'

\-i 9F

:!> =lt ZEz> =r-

nF

t
1

l;'e liizg 2t t: F
7
E

g-r-.r . . . . a
3P

=
;t

a2

f;n z

z c

-z-= .Z ii ;a'. E.: TA I

li?93ti;
tai9i=EE

r 7-

;> 2a a
6C ::i i1

{
z

- -[r ?ai
F.
l+

i:: i9E
=
5-

a_ai - ==E 1i'

:? i i;.
gE:

7-z z U
?

c -! FA t 1Z fi if, z

;c

=i i 'tz=e { -:7
E
?

'*iii7. It t i't ?az .:; ?-*


1: 21
1/
F.
,3

;-

7. 3i
a-t

I> z >L I a0 sl

'i

=t Y< 3l zl

=l

a;

Xr
o
a

.
.x r)

ir 9>
=a> laz?
J

:
a

aa
I

= .:.7 +3"2

:!4=
=-= ===1

rl93 *En*

o o U :32 i r; 5i vi ,1 i d ??*a'=a c=ld


:

rl 'l
.l

a =';- 2 ai-155

:
4

? 2 a !

g e

'i=
!

=l v=21 H sl
=l -l

Ei+Nl

i --1i;
',=r=>-z=-aq-!--

7u?

=l riSi zt tr_,
I

N'

=.'
-a-o== >F, -z

7:

z
Ed

:t .7,
t,-

->+:'j> =2"

.2)-= ---24'" =s.. : > !u= z2 zi4


.z=.j;inii

=;
t

z
4

2'Ji*z u==
^
?

z
ri
N

2'! lr-1

5E
S

.-o- i4
:c 2=

2e\z-Zx

iEi
*=';
z

trt>-l s +i >+v>:
= -'ri :=t +l-5t

=;i
I

'.:

;z=95 ::o c=-=

z= -b 8i c

=' =l*=i;E
=== E-

td o r:t
E.J
|R

tr

n
7.

t 4z

l: ti
z-a

z
=

>-;t g t.; -

;
i i

= E

-t
I

:i

-t

F-l

':

z
Zs=l :+!: I ..t_ -i-'l
I

,i
?.

^=.-; uiCr
;

tr,

d-d=

b
a tst

c5c5
o) (o

;9

f';-r

{ o
r{ .cn

UH tdP r,'\r " )-l t-t 1C F.E


>.O v^

o H

|llU
rrt

rH 4Z
l-l

wn rdc z FE
o6)
otrouctoou
z

td Fi-

FF;

ldo f
l+{ d H9J 4

X
F
o)

.tt.tr@r,t.)!Z

(:
o a
b

a A c o

: d e 3 3 F..e 3 1F F I :6 H S !r!j 3.$F : F $ F S 5 $ t F rt + g gFE F E g gi gf E alE FEg gE g f, fl E aiE 7 F_'E.F_'3 F":. i as r 'e9 tg !'14. tulr,ZF"EFFE F g i siE o\ iF*grE, ? Eg1;,i z? tsE 7 rc !:. 9 = 3 ;5; *: -F Bi 't5. $ ; t. .6 .?-' o
P:-Plo.!.:r9!' c x 52< IQZ c-Q Hs.r;'EiF
=.! 4-G<

FS{{{{{

ii

"

ti

b o e

tl GI

e)

J-

OAAOn 7.227-Z ?-ZZ rl n r: 1 o /) 1 a: q .l c o /') a rt r) C t^r r) - OCmOU o r: C C n C !:' t: 'tF=z<-d nnn O<> > !- + - - :.a i a v-!.= E =c}z --=-

.-*f;F 5tF, g* -\2ae -R-g F?t i3

-l lr

-rW