Carte GIS

Cartografie digitală & Mobile GIS
CUPRINS
INTRODUCERE ..................................................................................................... 7
Capitolul 1 Introducere în cartografia digitală .................................................. 9
1.1. Tipuri de hărți ............................................................................................... 10
1.1.1. Hărți tematice ........................................................................................ 11
1.2. Principii de realizare a hărților ................................................................... 17
Capitolul 2 Leica Zeno 5 ...................................................................................... 23

2.1. Zeno 5. Caracteristici tehnice ...................................................................... 24
2.2. Zeno 5. Hardware ......................................................................................... 25
2.3. Zeno Field ...................................................................................................... 27
2.3.1. Zeno Field – Unelte (Tools) ................................................................. 27
2.3.2. Zeno Field – Bara de stare ................................................................... 29
2.3.3. Zeno Field – Table of Contents ........................................................... 29
2.3.4. Zeno Field – Crearea proiectelor ........................................................ 30
2.3.5. Zeno Field – caracteristici de bază...................................................... 34
2.3.6. Achiziția datelor.................................................................................... 50
Capitolul 3 Leica Zeno 20 .................................................................................... 52

3.1. Zeno 20. Hardware. ...................................................................................... 53
3.2. Zeno Mobile. Software ................................................................................. 61
3.2.1. Pornire. Creare Proiect. Realizare setări. ........................................... 61
3.2.2. Creare și / sau adăugare straturi........................................................ 73
3.2.3. Realizarea măsurătorilor GNSS cu Zeno Mobile ............................. 80
3.3. Zeno Connect ................................................................................................ 90
5
Capitolul 4 Proiecte Zeno 20 ............................................................................... 94

4.1. Crearea proiectelor (Zeno Data Model) în Microsoft Excel .................... 95
4.2. Crearea proiectelor în ArcGIS................................................................... 105
Capitolul 5 Zeno 20 Gamtec ............................................................................. 111

5.1. Leica Zeno 20 Gamtec (GNSS – Angular – Measurement
Technology) - Zeno 20 + Disto S910......................................................... 112
Capitolul 6 ArcGIS – ArcGIS Online - Collector ............................................ 117

6.1. Descriere ArcGIS Online ........................................................................... 118
6.2. Aplicație practică - Inventarierea situației hidranților
din campusul USAMVB Timișoara pe baza șabloanelor
(template) din Arcgis Online .................................................................... 120
6.3. Aplicție practică – Inventarierea arborilor utilizând
geodatabase ArcGIS – ArcGIS Online – Collector for arcgis ............... 125
6.3.1. Descriere Geodatabase ....................................................................... 125
6.3.2. Crearea unei Geodatabase în ArcGIS pentru inventarierea
arborilor dintr-un anumit areal ........................................................ 128
6.3.3. Crearea unei hărți în ArcGIS Online și partajarea ei către un
instrument mobil de colectare a datelor din teren ......................... 147
6.3.4. Invitare membri .................................................................................. 152
6.4. Aplicație practică - Inventarierea băncilor din campusul
USAMVB Timișoara ................................................................................... 154
6.5. Realizarea unei aplicatii Story Map ......................................................... 159
6.6. Realizarea Analizelor Spațiale în Arcgis Online .................................... 167
Capitolul 7 Realizarea hărților utilizând ArcGIS Pro.................................... 197

7.1. ArcGIS Pro – Descriere .............................................................................. 198
7.2. Realizarea unei hărți GIS ........................................................................... 201
7.3. Selectarea – Schimbarea Proiecției cartografice...................................... 212
Bibliografie .......................................................................................................... 217
6
INTRODUCERE
Procesul decizional bazat pe informațiile geografice reprezintă

un lucru normal și firesc. Unde mergem, ce vom face, cum vom face
sau când vom face un anumit lucru sunt întrebări care sunt aplicate
unui anumit eveniment.
Sistemele Informatice Geografice – GIS – sunt în strânsă

legătură cu viața noastră de zi cu zi, pe baza informațiilor geospațiale
putându-se lua decizii inteligente cu privire la modul în care trăim
pe Pământ.
Pe baza unui sistem GIS datele geografice sunt organizate astfel
încât oricine citește o hartă poate selecta acele date necesare pentru o
anumită activitate.
7
O hartă tematică conține o bază de date spațială care permit

utilizatorului să adauge informații noi în acea bază de date.
Abilitatea de a combina seturi de date variate în diverse moduri
face din orice GIS un instrument util pentru aproape orice domeniu
de cunoaștere.
De la efectuarea în mod curent a sarcinilor legate de muncă la
explorarea științifică a complexității lumii noastre, GIS oferă
oamenilor avantajul geografic de a deveni cetățeni mai productivi,
mai conștienți și mai receptivi față de planeta Pământ.
Un GIS se poate defini ca un sistem conceput pentru a captura,
stoca, manipula, analiza și a vizualiza date care au o referință
geografică.
Domeniul Mobile GIS (GIS Mobil) reprezintă o extindere a
tehnologiei GIS și integrează una sau mai multe dintre următoarele
tehnologii: Dispozitive mobile cu Sisteme de Operarea care permit
posibilitatea de poziționare prin sateliți (Smartphone, Tablete, PDA
etc.), Software specific Mobile GIS, Acces la internet sau Platforme
Cloud.
Mobile GIS oferă posibilitatea utilizatorilor să utilizeze
echipamentele specifice într-un mod mult mai simplu și să
actualizeze datele geografice rapid, direct din teren.
Avantajele tehnologiei Mobile GIS sunt multiple, de la
adoptarea cât mai rapidă a unor decizii cât mai bune cu privire la o
anumită situație, colaborarea mult mai bună între mai multe divizii
ale aceleiași companii sau vizualizarea și utilizarea informațiilor din
teren direct la birou.
8
Capitolul 1 Introducere în cartografia

digitală
9
1.1. Tipuri de hărți
Toate hărțile sunt realizate pe baza unui sau a unor seturi de date.
Pentru realizarea unei hărți, aceste date trebuie a fi simbolizate într-
un anumit mod pentru a sugera fenomenul sau informațiile care
doresc a fi transmise.
Fig. 1.1. Tipuri de hărți
10
1.1.1. Hărți tematice
O hartă tematică este o reprezentare vizuală a caracteristicilor unei

locații geografice. Caracteristicile ilustrate pe hartă pot consta fie în
proprietățile calitative (ex.: informații descriptive despre tipurile de
sol sau despre UAT-urile dintr-un județ), fie în proprietățile
cantitative ale unei zone geografice (ex.: populația sau informații
demografice).
Hărți tematice calitative
Hărțile tematice calitative prezintă o distribuție spațială, calitativă, a

unui singur fenomen sau element geografic (ex.: harta pedologică,
harta uat-urilor unui județ, harta geologică etc.).
Fig. 1.2. Exemplu 1 Hartă tematică calitativă
11
Această metodă presupune colorarea sau hașurarea în mod diferit a

unor suprafețe bine delimitate și care sunt clasificate funcție de o
serie de indicatori stabiliți pentru diferențierea lor.
Fig. 1.3. Exemplu 2 Hartă tematică calitativă
Hărți tematice cantitative

Hărțile cantitative se întocmesc pentru a evidenția distribuția
spațială a unor date tabelare - numerice. Prin aceste hărți se
reprezintă variația unei singure variabile (ex.: populația, vârsta, venit
etc.).
Hărțile cantitative se realizează prin mai multe metode:
- Metoda arealelor (CHOROPLETH MAP) – se utilizează la
reprezentarea elementelor care au o răspândire continuă;
Hărțile Choropleth reprezintă metoda cea mai frecvent
utilizată în cartografierea tematică a unei zone geografice.
Hărțile Choropleth oferă o modalitate ușoară de a vizualiza
12
modul în care o măsurătoare variază într-o zonă geografică

sau arată nivelul de variabilitate într-o regiune. Această
metodă se utilizează atunci când datele sunt standardizate.
Fig. 1.4. Exemplu Hartă tematică realizată prin metoda arealelor
- Metoda punctului (DOT MAP) - se utilizează la reprezentarea

elementelor care nu au o răspândire continuă. Prin această
metodă se poate reda o anumită repartiției geografică sau
mărimea unui fenomen. Această metodă se combină adesea cu
metoda simbolurilor proporționale.
13
Fig. 1.5. Exemplu Hartă realizată prin metoda punctului
- Metoda simbolurilor proporționale (GRADUATED SYMBOL

MAP) - se utilizează la reprezentarea prin simboluri grafice
(cerc, pătrat etc.) care exprimă, funcție de mărimea simbolului,
răspândirea unui anumit fenomen;
Fig. 1.6. Exemplu Hartă realizată prin metoda punctului combinată

cu metoda simbolurilor proporționale
14
- Metoda izoliniilor – se utilizează la reprezentarea

fenomenelor care au o răspândire continuă (curbe de nivel,
izobare, etc.). Funcție de elementul de reprezentat există mai
multe tipuri de izolinii:
o Izohipsele sunt linii care unesc puncte care au aceeași
altitudine absolută;
o Izotermele sunt linii care unesc puncte unde
temperatura aerului este aceeași pentru diferite intervale de
timp;
o Izohietele sunt linii care unesc puncte care au aceeași
valoare a precipitațiilor atmosferice;
o Izobarele sunt linii care unesc puncte care au aceeași
presiune atmosferică, la un moment dat;
o Izonefele sunt linii care unesc puncte care au aceeași
valoare a nebulozităţii atmosferice;
o Izofreatele sunt linii care unesc puncte cu aceeași
adâncime a apei freatice;
o Izodensele sunt linii care unesc puncte cu valori egale
ale densității unui anumit element (ex.: densitatea populației);
o Izocronele sunt linii care unesc puncte în care se
produce un anumit fenomen în același timp;
o Izobatele sunt linii care unesc puncte cu aceeași
adâncime (ex.: adâncimea lacurilor sau oceanelor);
o Izotahele sunt linii care unesc puncte cu aceeași viteză;
o Izogonele sunt linii care unesc puncte cu aceeași
valoare a declinaţiei magnetice;
o Izohalinele sunt linii care unesc puncte cu aceeași
valoare a salinității.
15
Fig. 1.7. Exemplu Hartă a curbelor de nivel
- Metoda liniilor de mișcare – se utilizează pentru o

reprezentare dinamică a unui fenomen sau proces utilizând
linii și / sau săgeți care unesc o origine cu o destinație.
Fig. 1.8. Exemplu Hartă realizată pe baza metodei linilor de

mișcare
- Metoda cartogramei – se utilizează pentru o înțelegere mai

bună a informației spațiale. Fenomenul reprezentat are o
localizare aproximativă, ea reprezentând variația cantității sau
a valorii indicelui unui fenomen în cadrul unei unități
teritoriale (uat, cultură agricolă, bazin hidrografic etc.).
16
Indicele care se va reprezenta va fi clasificat în serii de grupe,

ordonate crescător sau descrescător. Fiecărei grupe i se
asociază o anumită hașura sau culoare .
- Metoda cartodiagramei – este similară cu cartograma, dar se
vor utiliza diagrame poziționate în interiorul unității
teritoriale.
Fig. 1.9. Exemplu Cartogramă

Populația județelor suprapusă peste suprafețele reale
1.2. Principii de realizare a hărților
Principalele elementele ale unei hărți tematice sunt:

1. Titlul / subtitlul – atrage atenția cititorului oricărei hărți și
atrage atenția asupra conținutului principal al hărții. De obicei
prin titlul hărții se poate răspunde la întrebările Unde? Ce?
Când? s-a întâmplat fenomenul reprezentat pe hartă;
17
2. Legenda – reprezintă elementul principal al unei hărți

tematice și modul prin care harta tematică este citită și
interpretată. În legendă sunt descrise toate simbolurile
utilizate într-o hartă;
3. Scara hărții – oferă informații foarte importante cu privire la
relațiile liniare dintre obiectele reprezentate pe hartă ;
4. Harta propriu-zisă este o reprezentare grafică a unor
caracteristici geografice care fac obiectul hărții tematice;
5. Hartă medalion (Inset map) – reprezintă o hartă mai mică (la o
scară mare) care este inserată pe o hartă mai mare pentru a
evidenția o anumită zonă sau porțiune din harta mare;
6. Simbolul NORD – care se regăsește pe majoritatea hărților;
7. Autorul – persoana sau compania care a realizat harta, sau
proveniența datelor utilizate;
8. Caroiaj – formată dintr-un grid de linii relativ subțiri și
discrete, de obicei sub formă de fundal care înconjoară harta și
toate elementele hărții;
9. Conturul hărții;
10. Simboluri – utilizate pentru a reda informațiile dorite;
11. Etichete – utilizate pentru denumirea datelor utilizate;
12. Text auxiliar – utilizat pentru a oferi o mai bună înțelegere a
subiectului hărții; adesea folosite pentru a indica evenimente
speciale, date lipsă etc.
18
Fig. 1.10. Elementele hărții
În vederea realizării unei hărți tematice există o serie de reguli

privind întocmirea ei, printre care putem aminti:
- Reguli generale:
o Să nu se utilizeze un font mai mic de dimensiune 6;
o Datele hidrografice (râu, fluviu, lac etc.) să fie etichetate
cu caractere înclinate (Italic) și să fie desenate cu culoarea
albastră (în cazul hărților color);
o Caracterele îngroșate (Bold) să nu se utilizeze foarte
mult, decât date este foarte necesar;
o Denumirea țărilor, a oceanelor și a continentelor să fie
scrise cu majuscule;
o Caracteristicile din aceeași clasă să fie etichetate cu
același tip de font, aceeași dimensiune sau culoare;
19
o Se utilizează același tip de font pentru elementele din

interiorul hărții și un font diferit pentru titlu, legendă, scară
etc.
o Titlul hărții este de 1,5 – 2 ori mai mare decât cel mai
mare text de pe hartă;
o Legenda hărții este egală sau de 1,5 ori mai mare decât
cel mai mare text de pe hartă;
o Sursa hărții și autorul este de dimensiunea cea mai
mică de pe hartă și este plasat în partea inferioară a hărții.
o Simbolul NORD este un simbol decorativ și nu trebuie
să distragă atenția cititorului hărții printr-un design puternic
și se recomandă a nu se utiliza simboluri îngroșate și cu litera
N în interiorul simbolului.
Fig. 1.11. Poziționarea corectă a titlului unei hărți
20
Fig. 1.12. Alegerea simbolului NORD și a metodei de reprezentare a

scării
- Reguli pentru date de tip PUNCT:

o Nu se introduce nici un spațiu între literele etichetei
unui punct;
o Eticheta (textul) unui punct se scrie orizontal;
o Eticheta se poziționează cât mai aproape de simbol;
o Etichetarea se realizează după strategia Imhof și Yoeli;
o Se evită suprapunerea etichetelor;
o Textul trebuie să fie paralel cu partea de jos;
o Nu se utilizează etichete întoarse;
21
o Textul se plasează pe același tip de date (să nu existe

etichete și pe curs de apă și pe pământ);
- Reguli pentru date de tip LINIE:

o Denumire râurilor, canalelor, fluviilor, oceanelor se
scriu cu caractere înclinate (Italic);
o Etichetele se poziționează deasupra liniei;
o Denumirea unui râu se setează de-alungul unui arc
constant
- Reguli pentru date de tip POLIGON:

o Eticheta unui poligon se poziționează (dacă se poate) în
interiorul acestuia;
o Etichetele din cadrul aceleiași clase pot fi în interiorul
unor zone mai mari, dar în afara zonelor mai mici.
22
Capitolul 2 Leica Zeno 5
23
2.1. Zeno 5. Caracteristici tehnice

Caracteristici tehnice ale instrumentului Zeno 5 sunt următoarele:
 Ecran de 3.7 inch cu touchscreen
 Procesor ultra -rapid@ 800 MHz cu 256 MB RAM
 Receptor GPS integrat
 Bluetooth si Wireless LAN
 Timp de operare al bateriilor, pana la 10 ore
 Camera de 3.2 Mega Pixel cu auto-focusare si bliț
 Modem 3.8G integrat
 Toate funcționalitățile unui telefon
 Sistem de operare Windows Embedded 6.5.3
 Protecție IP54 @ Greutate 375gr
 Receptor GPS integrat
 Receptor SirfStarIV
 48 channels
 Precizie 2-5 m
Cu SBAS (WAAS, EGNOS): 1-3 m
 Antena GNSS externă, de exemplu Antena GG03, cu
următoarele caracteristici:
 GNSS SmartAntenna cu 120 canale
 GPS și Glonass (opțional)
 Upgradabila de la GPS L1,1 Hz …. Pana la L1/L2,
GPS/GLONASS, 5 Hz
 Greutate - 800 g
 Precizie ridicata: 1 cm + 2 ppm,
 IP67, -40° -- 60°C
 Bateria asigura pana la 7 ore de lucru
24
2.2. Zeno 5. Hardware

Părțile componente ale instrumentului Zeno 5 sunt descrise în
figurile de mai jos.
a) Semnal LED
b) Reciver
c) Senzor lumina
d) Buton Volum
e) Buton Scanare
f) Buton Scroll
g) Ecran
h) Tastatură
i) Microfon
j) Doking station
Fig. 2.1. Componentele Zeno 5

(față)
a) Curea mână
b) Prindere curea
mână
c) Compartiment
baterie și SIM /
microSD card
d) Cameră foto
e) Blitz foto
f) Buton Scanare
g) Buton Volum
h) Creion
Fig. 2.2. Componentele Zeno 5 i) Buton Scroll
j) Buton eliberare
(spate)
25
baterie
k) Difuzor
l) Scanner cod bare
(opțional)
m)
a) Săgeți (sus, jos,
stânga, dreapta)
b) Buton răspundere
(telefon)
c) Buton scanare
d) Buton Windows
e) Tastatură alfa
numerică
f) Tasta SHIFT
g) Tasta ESC / CTRL
h) Tasta *
i) Taste numerice
j) Buton respingere
(telefon)
Fig. 2.3. Tastatura Zeno 5 k) Buton Pornire
(Power Key)
l) Butoane funcții
m) ENTER
n) Tasta BACKSPACE
/ DEL
o) Tasta TAB / ALT
p) BLUE / FN
q) SYM
r) Tasta Spațiu
26
Fig. 2.4. Opțiunea Zeno 5 + Antenă externă sau Zeno 5 Handheld
2.3. Zeno Field
Zeno Field reprezintă soluția mobilă utilizată pe instrumente GIS

specializate, bazat pe ArcPAD 8 și rulează pe platforma WEH. Zeno
Field oferă acces la baze de date și integrează soluțiile GIS cu precizia
GNSS.
2.3.1. Zeno Field – Unelte (Tools)
Zeno Field are în componență 3 Bare cu unelte (Tools):

1. Bara cu unelte principale care conține unelte pentru setarea
hărții, straturilor, conectarea la sistemul GNSS, reactualizare
ecran etc.
Fig. 2.5. Bara unelte principale
27
2. Bara cu unelte de căutare care conține unelte pentru Zoom,

identificare obiect, măsurători direct pe hartă, creare
interogări etc.
Fig. 2.6. Bara unelte de căutare
Fig. 2.7. Unelte de căutare
3. Bara cu unelte de editare care conține unelte pentru crearea,

măsurarea și / sau editarea unui obiect.
Fig. 2.8. Bara unelte de editare
28
2.3.2. Zeno Field – Bara de stare
Fig. 2.9. Bara de stare
2.3.3. Zeno Field – Table of Contents
Orice hartă GIS este compusă din straturi (eng: layer(s)). Fiecare strat
conține date care au aceleași caracteristici (punct, linie, poligon). O
harta (map) conține straturi (layers) și proprietățile acestora. Un strat
reprezintă o clasa de obiecte cu caracteristici similare (Ex: clădiri,
șosele, stâlpi, etc.). Atributele reprezintă proprietatea unui strat (ex.:
felul clădirii, Numărul șoselei, Materialul stâlpului etc.)
29
Fig. 2.10. Descriere Table of Contents
2.3.4. Zeno Field – Crearea proiectelor
Crearea unui Proiect în Zeno Field necesită parcurgerea

următoarelor etape:
1. Crearea unei hărți noi (1) ”New Map” ;
In bara principala cu unelte se apasa pe sageata neagra de sub
simbolul ‘Dosar’ pentru a deschide lista. Se apasa pe optiunea ”New”
pentru deschiderea submeniului. Se apasa pe optiunea ”Map”. Zeno
Field va crea o harta noua. Acum se pot adauga date in noua harta.
30
Fig. 2.11. Creare hartă nouă (New – Map)
2. Definirea sistemului de proiecție sau selectarea unui fișier

cu extensia *prj (2);
Se deschide tabela ”Table of Contents”. Se apasă pe butonul ”Map
Projection”. Se caută fișierul cu extensia *.prj corespunzător. Se
apasă OK.
Fig. 2.12. Selectare fișier care conține Sistemul de coordonate
31
3. Definirea fișierelor de tip Shapefile (*shp), care pot fi fișiere

de tip punct, linie sau poligon (3) ”New Shapefile”. Fiecare
fișier va fi creat pe un strat separat;
In bara principala cu unelte se apasă pe săgeata neagra de sub
simbolul ‘Dosar’ pentru a deschide lista. Se apasă pe opțiunea ”New”
și se deschide submeniul. Se apasă pe opțiunea ”Shapefile” .
Fig. 2.13. Creare fișier shapefile
Se selectează geometria dorita (punct, linie, poligon): Point, Polyline,

Polygon, etc. și se apasă pe butonul + pentru a adăuga atribute. Se
va specifica numele câmpului și se va defini tipul datelor: text,
numeric, data etc. apoi se apasă OK.
Pentru a stoca fotografii ca un atribut se creează un câmp text.
Denumirea câmpului va fi obligatoriu photo, image sau picture. Se
va aloca o lungime minimă de 20 de caractere.
32
Fig. 2.14. Definirea tipului atributelor
4. Definirea atributelor pentru fiecare fișier creat la pasul

anterior (4). Fiecare atribut va fi definit separat și se va ține
cont de natura informației (data, numeric, text etc.).
Daca este necesar se pot crea mai multe câmpuri cu atribute. Se
definește calea și numele fișierului de tip *.shp.
33
Fig. 2.15. Definirea atributelor
2.3.5. Zeno Field – caracteristici de bază
Salvarea proiectelor
La terminarea lucrului harta poate fi salvata si se poate părăsi
programul Zeno Field. Se apasă pe simbolul ”Save” din bara
principala cu unelte. Daca este prima data când se salvează harta se
va cere sa i se atribuie un nume.
Fig. 2.16. Butonul Salvare
Pentru părăsirea programului Zeno Field se apasă pe săgeata aflata

sub simbolul ”Open Map” pentru a deschide lista și se apasă pe
opțiunea ”Exit”.
34
Fig. 2.17. Părăsirea programului
Schimbare / Editare proprietăți Harta, Strat

Orice hartă poate fi configurată de utilizator în diverse moduri (Map
Properties) în vederea afișării unor elemente specifice (Nord, Titlu,
Scara etc.). Orice strat poate fi configurat de utilizator în diverse
moduri (Layer Properties) în vederea modificării simbolului, editării
atributelor etc.
35
Fig. 2.18. Editare proprietăți strat

Zoom
Există mai multe opțiuni cu privire la Zoom și anume:
 Zoom In/Aut
 Pan
 Rotirea hărții
 Zoom fix In/Out
 Zoom pe obiectul selectat
 Centrare pe poziția GPS
 Zoom la dimensiunea maxima
 Zoom pe strat
 Întoarcere la dimensiunea anterioara
 Spre următoarea dimensiune
36
Fig. 2.19. Meniul Zoom
Interogare
Zeno Field oferă unelte pentru interogare și obținerea informațiilor
specifice direct in teren.
Cu Zeno Field se pot obține:
 Informații despre obiecte doar prin apăsarea lor pe ecran
 Informații adiționale despre obiecte prin intermediul
imaginilor atașate sau a înregistrărilor video sau audio
 Localizarea unui obiect aflat in limitele hărții, etichetarea sa și
zoom pe acesta
 Găsirea unei locații și zoom pe aceasta
 Măsurarea distantei dintre obiecte
 Determinarea suprafeței unui obiect de tip poligon
37
 Exemple de interogări:
- Find
Se apasă pe butonul” Find” din bara de căutare, apoi se selectează
stratul în care se va realiza interogarea. Opțional se poate selecta
câmpul unde se va căuta sau se utilizează simbolul ” * ” pentru a
căuta în toate câmpurile din strat. Din lista de operatori se selectează
operatorul dorit și se definește o valoare de căutare. Opțional pot fi
mai multe câmpuri de căutare, selectând AND sau OR. Listele cu
rezultate pot fi sortate apăsând pe capul coloanei respective.
Rezultatele interogării pot fi vizualizate și selectate din Tab-ul
Results. Obiectul rezultat în urma unei interogări va fi subliniat si
setat ca destinație pentru navigare. Obiectul va fi de asemenea
etichetat utilizând valoarea câmpului care a fost căutat.
Fig. 2.20. Interogare pentru găsirea unui obiect
- Measure
Măsurarea unei distanțe sau a unei suprafețe se realizează din
meniul derulant de sub butonul ”Identify”. De asemenea poate fi
realizată și o măsurare radială.
38
Fig. 2.21. Măsurare distanță între 2 puncte
Fig. 2.22. Măsurare distanță radială
Hyperlinks
Prin aceste legături se pot vizualiza fotografii, se pot reda înregistrări
video sau accesa pagini Web. Legăturile trebuie activate pentru
fiecare strat în parte, din proprietățile acestuia.
39
Fig. 2.23. Activare Hyperlink
Odată ce legăturile au fost activate pentru un strat se apasă pe

săgeata aflata sub butonul ”Identify”. Se apasă pe opțiunea
”Hyperlinks” Se apasă pe obiectul pentru care dorim sa afișam
legătura. Zeno Field va lansa programul asociat cu legătura și o va
afișa pe ecran. Se apasă OK pentru a închide aplicația externă și a
reveni la Zeno Field.
Fig. 2.24. Deschiderea unui Hyperlink
40
Digitizare
Crearea punctelor prin digitizare se realizează parcurgând
următoarele etape:
- Se apasă butonul Start / Stop Editing și se selectează stratul de
puncte pe care va fi amplasat noul punct
Fig. 2.25. Alegerea stratului pe care se va digitiza un punct
- Se apasă butonul Point pentru a porni procesul de digitizare
Fig. 2.26. Crearea unui Punct
- Se punctează pe hartă în locul unde dorim amplasarea noului

punct
- Se introduc atributele corespunzătoare pentru noul punct
41
Fig. 2.27. Introducere atribute punctului digitizat
- Se apasă Ok
Crearea unei polilinii prin digitizare se realizează parcurgând

următoarele etape:
tip linie pe care va fi amplasat noua linie
Fig. 2.28. Alegerea stratului pe care se va digitiza o polilinie
42
- Se apasă butonul Polyline pentru a porni procesul de

digitizare
Fig. 2.29. Alegerea opțiunii de polilinie
- Se punctează pe hartă în locul unde dorim amplasarea

primului vertex al poliliniei, apoi se apasă butonul Proceed
pentru a continua / finaliza linia
Fig. 2.30. Digitizare polilinie
Fig. 2.31. Introducere atribute poliliniei digitizată

- Se apasă Ok
43
Crearea unui poligon prin digitizare se realizează parcurgând

următoarele etape:
tip poligon pe care va fi amplasat noul poligon
- Se apasă butonul Poligon pentru a porni procesul de
digitizare
Fig. 2.32. Alegerea opțiunii de poligon
- Se punctează pe hartă în locul unde dorim amplasarea

primului vertex al poligonului, apoi se apasă butonul Proceed
pentru a continua / finaliza linia
Fig. 2.33. Digitizare poligon
44
Fig. 2.34. Introducere atribute poligon digitizat

- Se apasă Ok
Ștergere
Pentru a putea șterge un element, se selectează elementul care dorim
să îl ștergem apoi se alege opțiunea Delete Feature.
Fig. 2.35. Ștergere element
Setare GNSS
Pentru a deschide meniul de setări GPS se apasă pe butonul GPS
Preferances… și se completează casetele ca în figura de mai jos.
45
Fig. 2.36. Deschidere submeniu GPS
Fig. 2.37. Meniul GPS Preferences
Modul de achiziție al datelor poate fi stabilit de la opțiunea GPS

Preferances – Capture.
46
- Opțiunea Enable Averaging se utilizează pentru utilizarea

valorii medii când se realizează mai multe observații asupra
aceluiași punct sau aceluiași vertex al unei linii sau poligon
- Opțiunea Streaming: se utilizează când dorim achiziția într-
un mod continuu vertexii unei linii sau a unui poligon la o
distanță impusă
Fig. 2.38. Caseta Capture
Indicatorii de calitate se stabilesc de la opțiunea GPS Preferances –

Quality. Utilizatorul poate seta alerte în funcție de anumiți indicatori
de calitate PDOP, VDOP etc.
Fig. 2.39. Caseta Quality
47
Înălțimea antenei se stabilește de la opțiunea GPS Preferances – GPS

Height. Dacă se folosește antena externă se va introduce înălțimea
jalonului, daca nu se va introduce înălțimea de 1,5m.
Fig. 2.40. Caseta GPS Height
Configurare RTK
Configurarea unui profil RTK se realizează din meniul GNSS
Settings. Implicit există doar profilul SBAS, fără corecții.
Fig. 2.41. Meniul GNSS Settings
48
Opțiunile pentru crearea, încărcarea, salvarea sau modificarea unui

profil RTK sunt:
 Creare profil nou - New Profile

 Încărcare profil existent - Load Profile
 Salvare profil - Save Profile

 Ștergere profile - Delete Profile
 Proprietăți profil - Profile Properties

În figurile de mai jos sunt exemplificați pașii care trebuie urmați
pentru crearea unui profil nou RTK.
Fig. 2.42. Creare serviciu Rompos
49
Fig. 2.43. Conectare la serviciu Rompos
2.3.6. Achiziția datelor

Colectarea datelor in teren cu Zeno Field
1. Selectam un punct, o linie sau un poligon
2. Măsuram obiectul respectiv
3. Introducem unul sau mai multe atribute
4. Opțional facem o fotografie care se atașează obiectului
măsurat
50
Acțiune Icon
1 Activare bară cu unelte de
editare
Drawing Tools
2 Pornire editării
Start/Stop Editing
3 Selectarea stratului pe care

dorim să achiziționăm date
4 Selectarea geometriei
(punct, linie, poligon)
5 Activarea butonului de
măsurare, distinct pentru
punct sau pentru vertex
Exemplu:
Crearea unui proiect nou în Sistemul Stereo 70 cu următoarele shapefile-
uri:
1. Clădiri, cu atributele: Denumire (tip text), Suprafața (tip
numeric), Proprietar (tip text), Data inventariere (tip data);
2. Drum, cu atributele: Tip drum (tip text), Lungime (tip
numeric), Data inventariere (tip data);
3. Arbori, cu atributele: Specia (tip text), Înălțime (tip numeric),
Data inventariere (tip data);
51
Capitolul 3 Leica Zeno 20
52
3.1. Zeno 20. Hardware.
Zeno 20 este un instrument dedicat achiziției datelor GIS din teren,

având următoarele caracteristici:
- Touch Screen
- Procesor Dual Core 1,5GHz, 1GB RAM
- Antena GNSS integrată L1, L2
- Ecran 4,7’’
- Cameră
- Bluetooth
- Wi Fi
- IP67
- Sistem de operare WEH sau Android
- Modem 3,8 G
- Micro SD Card
- Busolă
Zeno 20 poate fi utilizat atât simplu, ca un telefon (Varianta
handheld) sau pentru o precizie mai ridicată poate fi atașată o antenă
GNSS. În tabelul următor pot fi vizualizate preciziile pentru fiecare
mod de utilizare și echipare a instrumentului Zeno 20.
Tabel 3.1 Variante de utilizare Zeno 20 și preciziile caracteristice

Frec Corecții
Acuratețe Echipare
vență GNSS
2-5m L1 - Clasic
<1m L1 SBAS Clasic
DGNSS
30-50cm L1 Clasic
(Radio sau 3.5G)
53
<5cm L1/L2 RTK (Radio sau 3.5G) Clasic
Antenă externă +
Cm L1/L2 RTK (Radio sau 3.5G)
Baston
L1 & L1/L2 Antenă externă +

Cm Postprocesare
Baston
Fig. 3.1. Zeno 20 varianta portabilă și varianta pe baston cu

antenă externă
54
Componentele instrumentului Zeno 20 sunt următoarele:

a) Antena GNSS
internă
b) Conectare la
Antenă externă
AS10
c) Display
d) Keypad
Fig. 3.2. Zeno 20 vedere de sus
e) Indicatoare LED
f) Microphon
Fig. 3.3. Zeno 20 + Antenă externă AS10

a) Indicator LED
Baterie
Stins: Baterie în utilizare
Verde: Baterie încărcată
Roșu: Baterie în
Fig. 3.4. Indicator LED încărcare
Roșu intermitent:
Baterie descărcată
Galben intermitent:
Eroare
b) Indicator LED GPS
Stins: Fără conexiune
Verde: Soluție GPS fixă
55
Roșu: Fără soluție GPS

fixă
a) Suport pentru
curea
b) Camera si blitz
c) Difuzor
d) Compartiment
pentru: Baterie,
SIM Card și SD
Card
e) Buton deschidere
Fig. 3.5. Zeno 20 vedere spate
compartiment
f) Suport fixare curea
a) Port USB
b) Port Micro USB
Fig. 3.6. Vizualizare Port-uri USAB și

MicroUSB
Fig. 3.7. Zeno 20 conectare la computer
56
a) Conectori Baterie
b) Slot pentru Card
Sim
c) Slot Card
d) Clemă pentru
scoaterea bateriei
Fig. 3.8. Compartiment baterie
Zeno 20 poate fi
conectat cu un Distomat
Leica S910 pentru
măsurarea punctelor
inaccesibile.
Fig. 3.9. Zeno 20 + Disto S910
57
a) Tasta Home
(acasă) pentru a
reveni la Meniul
Principal
b) Tastă stânga –
BACK pentru a ne
întoarce un pas
înapoi
c) Direcție PAD - SUS
d) Tasta F1 – Help
e) Camera
Fig. 3.10. Zeno 20 – Taste Touchpad f) Buton Pornire /
Oprire
g) Tasta dreapta
Open Apps pentru
a deschide lista cu
aplicațiile deschise
h) Tasta F2 -
Conectare /
Deconectare RTK
i) Tasta OK
j) Tasta GNSS –
Realizează
măsurarea
punctului curent
k) Tasta F3 - Generare
fișier log
l) Direcție PAD - JOS
Tastele F1, F2 și F3 pot fi
programate de către
utilizator
58
Ca la orice telefon sau instrument care operează pe sistemul

Android, există 3 ecrane:
1. Ecranul Principal (Home)
2. Ecranul cu aplicații
3. Ecranul cu aplicațiile deschise
Fig. 3.11. Descriere ecrane de lucru
59
Principiul de navigare este similar ca la orice telefon / tabletă

cu touch screen.
Fig. 3.12. Mode de navigare
60
3.2. Zeno Mobile. Software
Zeno Mobile reprezintă soluția mobilă oferită de Leica Geosystems

pentru instrumentul GIS Leica Zeno 20 și care funcționează pe
Sistemul de operare Android.
3.2.1. Pornire. Creare Proiect. Realizare setări.
Pornirea aplicației Zeno Mobile se face de pe Ecranul principal,

punctând pe iconița corespunzătoare (1). La pornirea aplicației se
poate deschide un proiect deja existent sau se poate crea un nou
proiect (2). De asemenea poate fi importat un proiect și din Dropbox
sau de pe device sau stick (3).
Fig. 3.13. Deschidere aplicație Zeno Mobile (1), Alegere / creare

proiect (2), Importare proiect (3)
După introducerea denumirii proiectului (4) (Project Name: Mobile

GIS) se alege sistemul de coordonate (5) (Coordonate System), de
61
exemplu WGS 1984. De asemenea poate fi aleasă locația unde va fi

salvat proiectul, Memoria internă sau un stick, (Storage System) și
poate fi completată o descriere a proiectului (Describe you project)
(6).
Fig. 3.14. Introducerea denumirii proiectului (4),

Alegerea Sistemului de coordonate (5), Descriere proiect (6)
În acest moment va fi deschis proiectul Mobile GIS creat, care nu are

încă nici un strat și nici o informație.
Ecranul principal al aplicației Zeno Mobile are următoarele elemente:

1. Bara de instrumente (Sus)
2. Zona Hărții (Centru)
3. Zona de notificări (Jos)
4. Bara de status (Jos)
5. Meniu glisant (Stânga)
62
Fig. 3.15. Ecranul principal al aplicației Zeno Mobile
1. Bara de instrumente (Sus)
Fig. 3.16. Bara de instrumente Zeno Mobile
Bare de instrumente este compusă din 5 elemente:

Măsurare poziție curenta (1)
Conectare la sistemul RTK (2) sau se apasă tasta F2
Zoom la poziția curenta (3)
63
Digitizare (4)
Conectare la dispozitiv Disto S910 (5)
2. Zona Hărții (Centru)
Fig. 3.17. Zona hărții
3. Zona de notificări (Jos)
Fig. 3.18. Zona de notificări
64
4. Bara de status (Jos)
Fig. 3.19. Bara de status
Bara de status conține următoarele informații:

- Tip Soluție GNSS (1)
- Precizie (2)
- Sateliți utilizați (3)
- Antena utilizată – internă sau externă (4)
- Tip conexiune RTK (5)
5. Meniu glisant (Stânga)
Meniul glisant (Stânga) are 3 zone unde pot fi realizate diverse

operații cu privire la managementul straturilor (MAP), proiectelor
(PROJECT) și a diverselor setări ale receptorului Zeno 20 (SYSTEM).
65
Fig. 3.20. Meniu glisant
În continuare vor fi explicate principalele funcții ale acestui Meniu.

 MAP - Layers
În acest loc sunt vizibile stratul sau straturile tematice din acest
proiect. La început singurul strat tematic existent este Open Street
Map. Definirea unui strat nou se realizează în acest loc.
 PROJECT - New
Daca dorim crearea unui nou proiect se apasă pe opțiunea New.
 PROJECT - Open
Daca dorim deschiderea unui alt proiect creat anterior se apasă pe
opțiunea Open.
 PROJECT - Edit
66
Dacă dorim editarea proiectului curent (denumire, sistem de

coordonate, locație de salvare etc.) se apasă pe opțiunea Edit.
 PROJECT - More…
Dacă dorim managementul proiectelor existente (ștergerea, editarea
sau partajarea unui proiect) se apasă pe opțiunea More…
 SYSTEM – Settings
În acest meniu pot fi făcute o serie de setări importante pentru
achiziția datelor GIS cu o precizie ridicată. Acest meniu este împărțit
în următoarele zone: SENSOR, POSITION, ACCOUNT, SYSTEM,
care va fi detaliat în continuare.
 SYSTEM – Help
În acest meniu pot fi consultate informației ajutătoare despre
Zeno Mobile.
 SYSTEM – About
În acest meniu pot fi consultate informației despre Sistem.
Fig. 3.21. Meniul SYSTEM - Settings
67
SENSOR – GPS
Fig. 3.22. Meniul SENSOR cu opțiunea GPS
În acest meniu pot fi făcute setări cu privire la Antena GPS utilizată

(Antena internă Zeno 20 sau Antenă externă AS10) (1), înălțimea
aparatului (1,5 m dacă nu se utilizează antenă externă sau înălțimea
antenei daca se utilizează soluția cu antenă externă) (2), unghiul de
elevație Cut – Off (3) și setările pentru primirea corecțiilor RTK (4).
Fig. 3.23. Opțiuni Setări GPS
68
Fig. 3.24. Setări GPS (1), (2), (3)
Meniul GPS Corrections permite selectarea sistemului de primire a

corecțiilor GPS, care pot fi primite pe baza sistemului SBAS (Satellite
Based Augmentation Systems) sau sistemul național ROMPOS.
Fig. 3.25. Alegerea Sistemului SBAS sau ROMPOS
Implicit, Zeno 20 are doar opțiunea SBAS, dar utilizatorii pot să

definească propriul sistem de corecții, în cazul nostru ROMPOS.
69
Fig. 3.26. Definirea Sistemului ROMPOS
Pentru definirea parametrilor ROMPOS în Zeno Mobile se vor

introduce următoarele:
 Data server: Rompos
Address: gnss.rompos.ro
Port: 2101
User ID & Password: id și parola utilizator rompos.
Use NTRIP with server
Mountpoint: se alege din listă (de ex.: RO_VRS_2.1 GG, RO
MAC )
 Data Format: RTCM v3
 Nwtwork Type: i-MAX
 Reference Antenna: Automatic
 AutoConnect: ON
POSITION – Usage. Utilizatorul poate opta pentru ceea ce să
facă instrumentul la fiecare măsurătoare:
70
o Crearea unui nou punct

o Update la punctul activ
o Verificare punct (ex: verificare punct trasat)
POSITION – Averaging: număr de sateliți pentru realizarea
unei măsurători
POSITION – Limits: Setarea unor limitări cu privire la
acuratețe
POSITION – Streaming: crearea unui punct automat la un
anumit interval de timp sau de distanță
Fig. 3.27. Meniul POSITION cu opțiunile Usage, Averaging, Limits și

Streaming
Fig. 3.28. Opțiunile Usage și Averaging
71
Fig. 3.29. Opțiunile Limits și Streaming
ACCOUNT: definirea unui cont Dropbox
Fig. 3.30. Definirea unui cont Dropbox
SYSTEM - Unit: definirea unității de măsură (metri)

SYSTEM – License: vizualizarea licențelor existente
Fig. 3.31. Definirea unității de măsură și verificarea licențierilor de pe

Zeno 20
72
3.2.2. Creare și / sau adăugare straturi
Pentru a crea sau a adăuga un nou strat se deschide meniul glisant

din Zeno Mobile și se alege opțiunea Layers, apoi butonul + și
opțiunea New Layer.
Fig. 3.32. Crearea unui Layer (strat) nou
Se va deschide caseta New Layer care va fi completată de utilizator,

de exemplu:
- Name: (Ex.: Stâlp)
- Geometry Type: Point
- Attributes: Atribute specifice (Ex.: ID, Înălțime,
Material, Data inspecție, etc.)
- Symbology: Culoare și formă
73
Fig. 3.33. Completarea informațiilor cu privire la un strat nou
Atributele pot fi definite de utilizator astfel:

- Se deschide opțiunea de editare a atributelor
- Implicit există două câmpuri, Picture și Accuracy, în cazul unul
strat de tip Punct, Picture și Length în cazul unui strat de tip Polilinie
și Picture și Area în cazul unui strat de tip Poligon
- Se apasă butonul + din dreapta și se adaugă alte atribute, care
pot fi de tipul: Text, Number, Photo, Date, List, Auto.
Fig. 3.34. Adăugarea unui nou atribut
74
În continuare vom adăuga următoarele atribute:

- ID de tip Auto (ID unic pentru fiecare măsurătoare)
Fig. 3.35. Definirea unui Atribut (ID) de tip Auto (Auto number)
- Înălțime de tip Number
Fig. 3.36. Definirea unui Atribut (Înălțime) de tip Number (cu 3

zecimale)
75
- Material de tip List (Metal, Lemn, Beton)
Fig. 3.37. Definirea unui Atribut (Material) de tip List (Listă de 3

valori: Metal, Lemn, Beton)
- Data inspecție de tip Date
Fig. 3.38. Definirea unui Atribut (Date) de tip Date
76
Fig. 3.39. Vizualizarea atributelor definite și atașate stratului Stalp
În același mod se pot crea și alte layere (straturi) cu atribute

caracteristice, ca în tabelul de mai jos.
Tabel 3.2. Exemple de straturi tematice

Denumire Tip Atribute
strat
Stalp Punct ID (Auto number), Material (List: Beton,
Lemn, Metal), Data inspectie (Date), Inalțime
(number), Foto (Photo), Observatii (Text)
Hidrant Punct ID (Auto number), Tip (List: subteran /
suprateran), Data punere in funcțiune (Date),
Data inspecție (Auto), Foto (Photo),
Observatii (Text)
Arbori Punct ID (Auto number), Denumire (Text),
Inaltime (number), Vitalitate (numeric),
Diametru (number), Amplasament (Text),
Data inventariere, Foto (Photo), Observatii
77
(Text)
Canal Punct ID (Auto number), Tip, Diametru (number),
Foto (Photo), Observatii (Text)
Cote Punct ID (Auto number), Foto, Denumire (Text),
Diverse Punct Descriere (Text), Foto (Photo), Observatii
punct (Text)
Drum Polilinie Tip (List: A, DE, DN, DJ, DC, DE), Material
(List: Asfalt, Beton, Piatra, Pământ),
Lungime (Auto), Foto (Photo), Observatii
(Text)
Rau Polilinie Nume, Lungime, Foto (Photo), Observatii
(Text)
Cale Ferata Polilinie Tip (electrificata, neelectrificată), Lungime
(Auto), Foto (Photo), Observatii (Text)
Retea gaz Polilinie Lungime (Auto), Data inspecție (Auto Date),
Retea Polilinie Lungime (Auto), Data inspecție (Auto Date),,
electrica Foto (Photo), Observatii (Text)
Retea Polilinie Lungime (Auto), Data inspecție (Auto Date),,
canalizare Foto (Photo), Observatii (Text)
Diverse Polilinie Descriere (Text), Foto (Photo), Observatii
Polilinie (Text)
Zona Poligon ID (Auto number), Amplasament (Text),
Verde Suprafata (Auto), Foto (Photo), Observatii
(Text)
Constructii Poligon ID (Auto number), Tip (Text) , Nivele (List:
P, P+1, P+2, P+M, P+4, P+8, P+10),
Proprietar (Text), Suprafata (Auto), Foto
78
(Photo), Observatii (Text)

Parcare Poligon ID (Auto number), Numar locuri (Number),
Material (Text), Suprafata (Auto), Foto
Parcela Poligon ID (Auto number), Cultura (Text), Suprafata
(Auto), Foto (Photo), Observatii (Text)
Lac Poligon Denumire (Text), Suprafata (Auto), Foto
Diverse Poligon Descriere (Text), Foto (Photo), Observatii
Poligon (Text)
79
Fig. 3.40. Vizualizarea straturilor create în Zeno Mobile
3.2.3. Realizarea măsurătorilor GNSS cu Zeno Mobile
Pentru achiziția datelor GIS din teren se parcurg următoarele etape:

1. Crearea Straturilor (Layers) necesare
2. Conectarea la sistemul RTK
3. Realizarea măsurătoare și introducere atribute
Fig. 3.41. Achiziția corectă a datelor GIS

Măsurarea unui PUNCT
Pentru măsurarea unui punct se parcurg următoarele etape descrise
mai jos:
Fig. 3.42. Conectarea la sistemul RTK
Fig. 3.43. Realizare măsurătoare
80
PIN-ul verde simbolizează faptul

că s-a efectuat o măsurătoare a
poziției curente.
Măsurătoarea va fi plasată pe
stratul utilizat ultima oară.
Fig. 3.44. Alegerea stratului pe
care va fi plasată măsurătoarea
efectuată
Apăsând PIN-ul verde se va
deschide un meniu (Wheel Meniu)
unde se poate:
- alege stratul unde vrem să fie
obiectul măsurat (implicit este stratul
utilizat la ultima măsurătoare)
- introduce sau edita atributele
- șterge punctul măsurat
- vizualiza precizia cu care am
măsurat.
Fig. 3.45. Meniul Roată

(Wheel Meniu)
Măsurarea unei LINII sau POLIGON

Pentru măsurarea unei linii sau a unui poligon se parcurg
următoarele etape descrise mai jos:
81
Pentru măsurarea unei linii sau a

unui poligon fluxul de lucru este
același ca și la puncte.
Se realizează o măsurătoare, se
alege stratul corespunzător (linie
sau poligon) și se continuă
măsurătoarea vertexilor care vor
compune linia sau poligonul.
PIN-ul verde simbolizează ultimul
vertex măsurat.
Fig. 3.46. Măsurare linie /

poligon
Măsurarea a 2 poligoane care au o latură comună sau a

unor puncte noi de-a lungul unei linii
Zeno Mobile permite achiziția datelor multiple la un singur vertex.,
astfel dintr-o singură măsurătoare pot fi achiziționate date multiple
pentru o topologie corectă.
Fig. 3.47. Exemplu de topologie greșită
82
Fig. 3.48. Măsurarea unei linii comune

Editarea datelor
Pentru editarea unui vertex se apasă pe vertexul dorit și poate fi
mutat în noua locație dorită. Se poate adăuga un nou vertex la un
segment.
Fig. 3.49. Editarea unui vertex
83
Importul datelor din sau în Zeno Mobile
Fig. 3.50. Flux Import date în Zeno Mobile
Zeno Mobile permite importul de fișiere de tipul:

 Esri Shapefile
 KML
 ASCII (txt)
Modul de transfer a fișierelor, de pe un computer în Zeno Mobile se
poate realiza în diverse moduri:
- Încărcare fișiere în Dropbox apoi adăugare straturi în Zeno Mobile
- Copiere fișiere pe un stick USB apoi încărcare straturi în Zeno
Mobile
- Micro SD Card
Exportul datelor din Zeno Mobile
Un proiect creat în Zeno Mobile este salvat ca o arhiva ZIP care
include:
- Fișiere Shapefile pentru fiecare strat (layer) creat (ex: hidrant, copac,
canal)
- Fotografii realizate în cadrul proiectului
- Sistemul de coordonate care include fișierele CSCS și Geoid file
84
Fig. 3.51. Export date de tip shapefile
Fig. 3.52. Export date ASCII
Fig. 3.53. Export date KML / KMZ
Trasarea punctelor
Trasarea este folosită pentru localizarea cu precizie mare a anumitor
puncte din teren. Opțiunea de trasare din Zeno Mobile permite
utilizarea ca țintă (target) a unui punct sau a unui vertex, măsurat
85
anterior, pentru ca apoi aplicația să poată ghida utilizatorul spre

locația respectivă.
Ghidajul se realizează cu ajutorul unor săgețile direcționale și a
distanței până la punct.
În aplicația Zeno Mobile, fereastra de trasare (Stakeout) este
localizată în partea de jos a ecranului.
Fig. 3.54. Fereastra Stakeout – TRASARE
Pentru trasarea unui punct e parcurg următoarele etape:

Se selectează punctul care va fi
trasat, utilizând PIN-ul verde
Fig. 3.55. Selectarea punctului

care va fi trasat
86
Se calibrează Zeno 20
Fig. 3.56. Calibrarea

instrumentului Zeno 20
Utilizând indicațiile săgeților și

distanțele afișate se identifică
punctul dorit
Fig. 3.57. Identificarea punctului

care va fi trasat
Când suntem aproape de poziția

punctului de trasat cercul roșu se
mărește și se transformă în
verde.
Fig. 3.58. Trasarea cu precizie a

unui punct
87
Trasarea poate fi făcută și prin introducerea manuală a

coordonatelor unu punct care se dorește a fi localizat în teren.
Se punctează pe ecran în zona coordonatelor din fereastra Stakeout și
se introduc coordonatele punctului care va fi trasat.
Fig. 3.59. Introducerea manuală a coordonatelor unui punct care va fi

trasat
Utilizarea fișierelor CAD în Zeno Mobile
Fișierele CAD (*dxf, *dwg) sunt diferite de fișierele shapefile.
Geometria obiectelor nu se definește înainte astfel că un layer într-un
fișier CAD poate conține diverse geometrii. Pentru importul
fișierelor CAD, cu extensia DXF, se procedează similar ca la importul
fișierelor shapefile, ASCII sau kml. La import va fi afișat mesajul lipsei
sistemului de coordonate, dar va fi folosit sistemul de coordonate al
proiectului creat în Zeno Mobile. Fișierele CAD nu pot fi editate sau
șterse din meniul Wheel
88
Fig. 3.60. Import DXF în Zeno

Mobile
Fig. 3.61. Vizualizarea straturilor

DXF în Zeno Mobile
89
3.3. Zeno Connect
Fig. 3.62. Zeno Connect
Zeno Connect este o aplicație care oferă posibilitatea conectării la

sistemul RTK a instrumentului GIS Zeno 20 pentru a putea fi
utilizate și alte aplicații de culegere a datelor din teren (ex.: ESRI
Collector).
Tabel 3.3. Descriere icon-uri Zeno Connect

Icon Descriere
ACTIVARE – pentru conectarea la sistemul GNSS
CONECTARE LA RTK – pentru conectare la un

serviciu de corecții (Rompos, SBAS etc.)
DECONECTARE DE LA RTK – pentru

deconectare la un serviciu de corecții (Rompos,
SBAS etc.)
90
ÎNREGISTRARE DATE BRUTE – se utilizează

când se utilizează Zeno 5 ca bază (referință) sau
când se dorește post-procesarea datelor la birou
AFILARE / ASCUNDERE BARA DE STARE
SETĂRI – se utilizează pentru alegerea antenei,

definirea unui sistem de coordonate, configurarea
profilului RTK
Bara de stare are următoarele elemente:
Fig. 3.63 Bara de stare
a) Status poziție (navigată, soluție de cod, soluție fixă)

b) Acuratețe
c) Înregistrare date brute
d) Acuratețe estimată pentru post-procesare
e) Număr de sateliți utilizați pentru soluție
f) Status corecții RTK
g) Status antenă
h) Spațiu memorie
i) Nivel încărcare baterie
91
Tabel 3.4. Statusul poziției

ICON DESCRIERE
Soluție navigată
Soluție de cod
Soluție fixă
Tabel 3.5. Sateliți utilizați

ICON DESCRIERE
Suma sateliților utilizați
G – GPS
R – Glonass
C - BeiDou
Tabel 3.6. Status corecții RTK

ICON DESCRIERE
Internet
Dial-up
Radio
92
SBAS
Săgeata care se mișcă în jos indică primirea de

corecții.
Tabel 3.7. Status antenă

ICON DESCRIERE
Antenă GG03
Antenă GG0plus
Antenă internă
93
Capitolul 4 Proiecte Zeno 20
94
4.1. Crearea proiectelor (Zeno Data Model) în

Microsoft Excel
Zeno Data Model pentru Excel poate fi utilizat pentru definirea

claselor de caracteristici (shapefile), atributele lor, modul de
simbolizare, dar permite și crearea de domenii pentru ușurarea
achiziționării datelor în teren (de exemplu crearea unei liste de specii
de arbori).
Modelul este împărțit în 2 ferestre, una pentru crearea layer-elor și a
2-a pentru atributele corespunzătoare.
Fig. 4.1. Vizualizare Zeno Data Model
Pentru Definirea unui Layer se parcurg următoarele etape:
Fig. 4.2. Panoul Layers
2. În coloana Name se introduce numele layer-ului

3. Câmpul System Name se completează automat cu numele
definit anterior
4. Câmpul Geometry Type se completează automat, implicit
fiind Point. Această geometrie poate fi schimbată în Polilinie sau
Poligon.
95
5. Câmpul Symbol Color se completează automat cu o culoare,

care poate fi schimbată de utilizator.
6. Câmpul Symbol Size se completează automat cu o valoare,
care poate fi schimbata cu o valoare cuprinsă între 1 și 30.
Fig. 4.2. Introducerea unui Atribut în Panoul Layers
Pasul următor constă în definirea atributelor. Pot fi definite un

număr nelimitat de atribute ale unui layer. Acestea pot fi adăugate
rând pe rând.
Fig. 4.4. Panoul Attributes
Pentru Definirea Atributelor unui Layer se parcurg următoarele

etape:
1. În coloane Name se introduce denumirea atributului
care va fi creat
2. Coloana System Name va fi completată automat cu
denumirea atributului
3. În coloana Type se alege tipul atributului, implicit
acesta va fi Text, dar poate fi modificat în funcție de atribut.
96
Fig. 4.5. Exemplu de Atribut (Descriere de tip Tex)
În funcție de tipul atributului se vor activa celule pentru editare sau

selectare.
Fig. 4.6. Exemplificare Tipuri de atribut

(Text, Number, Photo, Date, List, Auto)
În următorul exemplu s-a creat un layer cu denumirea Hidrant, de

tip Punct, având culoarea portocalie, o dimensiune a simbolului de
20 și care are următoarele atribute:
- Cod de tip Number. Se va folosi un identificator numeric unic.
(1,2…)
- Tip de tip List. Se va crea o lista, ”Subteran” sau ”Suprateran”
- Descriere de tip Text. Se va face o descriere a hidrantului.
97
- Data punere în funcțiune de tip Date. Va fi o data când a fost

pus în funcțiune.
- Data inspecție de tip Auto. Va fi data măsurătorii.
- Foto de tip Photo. Se va atașa o fotografie la măsurarea
punctului.
Fig. 4.7. Layer Hidrant, de tip Punct cu atribute caracteristice
În cazul în care un atribut poate fi ales dintr-o lista predefinită se

procedează astfel:
- Se comută în foaia de lucru din Excel denumită Lists
- Se introduc atributele care se doresc în celule separate
- Se selectează valorile introduse în celule, apoi click dreapta,
Define Name…
- Se introduce un text pentru lista creată (ex: Tip_Hidrant)
- Comutăm în foaia de lucru din Excel denumită Template
- Selectăm celula unde dorim să facem referire la lista de valori
definită și introducem formula ”=domain(Tip_Hidrant)”
98
Fig. 4.8. Definirea unei liste de valori pentru atributele de tip List
Fig. 4.9. Definirea unui atribut List și selectare domeniu de valori
Pentru selectarea unui atribut dintr-o lista de domenii poate fi aleasă

opțiunea Single Select sau Multi Select în cazul în care există
posibilitatea selectării a 2 sau mai multor valori din lista.
Fig. 4.10. Opțiunea SingleSelect sau MultiSelect
99
În cazul în care un atribut are caracteristica Auto pot fi selectate

următoarele caracteristici:
- Offset
- Accuracy
- Auto Number
- Creation Date
- Modification Date
În continuare sunt exemplificate câteva layere cu atributele

caracteristice:
- Layer Arbori, culoare Verde, dimensiune simbol 10.
Fig. 4.11. Definirea unui nou Strat (Arbori)
- S-a creat o listă de domenii pentru Denumirea științifică,

Denumirea Populara si Vitalitate
Fig. 4.12. Definirea unei liste de valori
100
Atributele layer-ului Arbori sunt:

- Cod – Tip Number – 0 zecimale
- Denumire stiintifica – Tip List. S-a introdus formula
”domain(Denumire_Stiintifica)”
- Denumire populara – Tip List. S-a introdus formula
”domain(Denumire_Populara)”
- Inaltime – Tip Number – 2 zecimale
- Vitalitate – Tip List. S-a introdus formula ”domain(Vitalitate)”
- Diametru – Tip Number – 3 zecimale
- Amplasament – Tip Text
- Data inventariere – Tip Auto – Creation Date
- Precizia – Tip Auto – Accuracy
- Foto – Tip Photo
Fig. 4.12. Definirea layer-ului Arbori și a atributelor caracteristice
Asemănător au fost create layer-ele: Canal (Punct), Stalp (Punct),

Drum (Polilinie), Retea gaz (Polilinie), Retea canalizare (Polilinie),
Retea electrica (Polilinie), Zona Verde (Poligon), Constructie
(Poligon), Parcare (Poligon), Parcela (Poligon) cu listele aferente
atributelor.
101
Fig. 4.12. Straturile create: Hidrant, Arbori, Canal, Stalp, Drum, Retea
Gaz, Retea canalizare, Retea electrica, Zona Verde, Constructie,
Parcare, Parcela
102
Fig. 4.14. Liste de valori utilizate
Pentru transferul modelului în Zeno Field se procedează astfel:

- Se apasă în fișierul Excel butonul Export Data Model
- Se alege locația unde va fi salvat fișierul, cu extensia *zdm
- Fișierul cu extensia *zdm va fi transferat în Zeno 20 prin
diverse metode, fie pe un stick usb, fie prin serviciul Dropbox, email
etc.
Fig. 4.15. Exportul modelului pentru utilizarea lui în Zeno Mobile
Importul bazei de date create în Excel va fi importat într-un proiect

creat în Zeno Mobile din meniul glisant Layers – Add Layer From …
și se va selecta fișierul Zeno_Mobile_Excel.zdm transferat pe device.
103
Fig. 4.16. Importul în Zeno Mobile a straturilor tematice create în

Excel
Fig. 4.17. Vizualizarea straturilor tematice
Se observă că proiectul Zeno Mobile are toate layer-ele create în

Microsoft Excel. De asemenea atributele definite în Excel sunt
păstrate pentru fiecare strat.
104
Fig. 4.18.a Vizualizarea atributelor
Fig. 4.18.b Vizualizarea atributelor
4.2. Crearea proiectelor în ArcGIS
Pentru a crea un proiect în mediul ArcGIS. compatibil cu Zeno

Mobile se vor parcurge următoarele etape:
1. Crearea unui geodatabase
2. Definirea domeniilor care vor fi utilizate ulterior pentru
anumite layere
Exemplu:
- Tip Drum (tip Text, cu domeniul de valori: A, DE, DN, DJ, DC,
DE);
- Tip Stalp (tip Text, cu domeniul de valori: Metal, Beton, Lemn);
- Nivele (tip Short Integer, cu domeniul de valori: 1,2 4, 6, 10).
105
Fig. 4.19. Definirea domeniilor în ArcGIS
3. Crearea shapefile-urilor necesare în proiect (punct, linie,

poligon). Acest lucru se realizează în Gedatabase-ul creat anterior –
New Feature Class.
Exemplu:
a. Stalp, de tip punct, cu atributele: Tip Stalp (unde va fi utilizat
domeniul Tip Stalp), Înălțime
b. Drum, de tip polilinie, cu atributele: Tip Drum (unde va fi
utilizat domeniul Tip Drum), Lungime, Indicativ
c. Construcție, de tip poligon, cu atributele: Nivele (unde va fi
utilizat domeniul Nivele), Suprafata
106
Fig. 4.20. Definirea Straturilor Tematice și a atributelor acestora

(Stalp, Drum, Constructie)
107
În acest moment în Table of Contents vor apărea cele 3 straturi create,

și anume: Stalp, Drum, Constructie, care vor fi selectate și exportate
ca model Zeno Data Model, cu extensia *zdm.
Fig. 4.21. Vizualizarea straturilor tematice create
Fig. 4.22. Exportul straturilor pentru Zeno Mobile
108
Fișierul creat anterior, Zeno_Mobile_ArcGIS.zdm va fi copiat sau

transmis în device-ul Zeno 20. În Zeno Mobile va fi creat un nou
proiect sau va fi utilizat un proiect existent și din meniul glisant se va
alege opțiunea Layers – Add Layers From… și se va selecta locația
unde este fișierul cu extensia *zdm.
Fig. 4.23. Adăugarea în Zeno Mobile a proiectului creat în

ArcGIS
În cadrul proiectului deschis vor fi adăugate cele 3 layere create

anterior în ArcGIS cu păstrarea atributelor definite.
109
Fig. 4.24. Vizualizarea straturilor adăugate
Fig. 4.25. Vizualizarea atributelor definite în ArcGIS
110
Capitolul 5 Zeno 20 Gamtec
111
5.1. Leica Zeno 20 Gamtec (GNSS – Angular –

Measurement Technology) - Zeno 20 + Disto
S910
În vederea măsurării punctelor greu accesibile sau inaccesibile poate

fi utilizată soluția gamtec, compusă din Receptorul GNSS Leica Zeno
20 și Distomatul Leica S910.
Fig. 5.1. Exemplu de măsurare a punctelor inaccesibile
Principiul de funcționare este următorul:

- Zeno 20 măsoară coordonatele unui punct și
achiziționează atributele necesare
- Disto S910: vizează, măsoară distanța, măsoară
unghiurile verticale și orizontale și transferă informațiile în
Zeno Mobile prin Bluetooth. Precizia este de 1mm.
112
Fig. 5.2. Conectare Zeno 20 cu Disto S910
Principiul este asemănător cu cel al stațiilor totale. Sunt

necesare 2 puncte de coordonate cunoscute:
o Punctul de Stație, care poate fi măsurat cu Zeno 20
o Punctul de Orientare, care trebuie sa fie un punct măsurat
anterior sau cunoscut.
Fig. 5.3. Setarea stației
113
Se recomandă ca punctul de orientare să fie la minim 25 de metri de

punctul de stație, pentru o precizie ridicată.
Distanta dintre Punctul de Stație și Punctul
Acuratețe
de Orientare
10m 4cm
15m 5cm
20m 6cm
25m 7cm
30m 8cm
35m 10cm
40m 11cm
45m 12cm
50m 14cm
100m 28cm
Pentru realizarea unei setări între Zeno 20 și Disto S910 se

procedează după cum urmează:
Zeno 20 – Zeno Mobile
Se activează Disto Mode în
aplicația Zeno Mobile
Opțiunea WiFi trebuie să fi
oprită
Se așteaptă ca Disto să se
conecteze la Zeno 20.
Fig. 5.4. Conectarea Zeno 20 cu Disto
114
S910 în Zeno Mobile

În meniul Disto S910 se parcurg
următoarele etape:
- Se apasă tasta FUNC –
Settings
- Se apasă tasta WLAN și
butonul BT
- Se selectează opțiunea
WLAN
- Căutare rețele
- Se selectează ZenoMobile
- Se calează Disto
Fig. 5.5. Calarea Distomatului
Zeno 20 – Zeno Mobile

- Se deschide fereastra
setare Orientare
- Se măsoară punctul de
Stație
- Se selectează punctul de
orientare
- Se vizează punctul cu
Disto
Fig. 5.6. Setarea stației în Zeno Mobile - Se apasă butonul WLAN
115
Pentru măsurarea punctelor

inaccesibile, se vizează cu
Disto și se transmit în Zeno
Mobile cu butonul WLAN
Fig. 5.7. Vizarea punctului care va fi

măsurat cu Disto și transferat în Zeno
Mobile
Pentru măsurarea unei înălțimi a

unui obiect (arbore, clădire,
stâlp) poate fi utilizată funcția
P2P a Distomatului S910, apoi
aceasta poate fi trecută ca atribut
a punctului măsurat.
Fig. 5.8. Exemplu de măsuare a

înălțimii cu Disto S910
116
Capitolul 6 ArcGIS – ArcGIS Online -

Collector
117
6.1. Descriere ArcGIS Online
Implementarea eficientă a unui GIS permite înțelegerea potențialului

acestuia, oferind soluții optime de efectuare a unor operații de
memorare și distribuire a datelor în cadrul și, respectiv, între diverse
compartimente și, nu in ultimul rând, ușurează integrarea datelor
spațiale cu alte tehnologii.
Proiectul implementării unui GIS începe, ca orice activitate de
proiectare, prin înțelegerea corectă a scopurilor avute în vedere și
înaintează treptat, având grade din ce în ce mai mari de detaliere pe
măsură ce se colectează și se structurează informația spațială.
Proiectarea este un proces în cadrul căruia se definesc obiectivele, se
identifică, analizează și evaluează diferite variante de soluții și se
adoptă un plan de implementare. Proiectul permite factorilor de
decizie să aibă o vedere de ansamblu dar și un instrument de control
asupra stadiului lucrărilor în orice moment al desfășurării lor.
In timpul realizării proiectului se pot formula probleme din ce în ce
mai detaliate, pot fi definite noi tipuri și structuri de date.
Orice proiect GIS trebuie să respecte directivele INSPIRE introduse
pentru o uniformitate a culegerii și stocării de date geospațiale din
teren.
118
Fig. 6.1. GIS & INSPIRE
Fig. 6.2. Flux de lucru
119
6.2. Aplicație practică - Inventarierea situației

hidranților din campusul USAMVB Timișoara
pe baza șabloanelor (template) din Arcgis Online
Pentru realizarea unei aplicații mobile în vederea inventarierii

hidranților se vor parcurge următoarele etape:
- Se accesează contul ArcGIS Online și alege opțiunea Continut
Fig. 6.3. Acces cont ArcGIS Online
- Pe platforma ArcGIS Online, într-un anumit folder se va crea

un Strat tematic de obiecte spațiale și din lista de șabloane se
va alege șablonul dorit, ca de exemplu: Hydrant Maintance
Inspections
Fig. 6.4. Alegerea șablonului dorit
120
- În continuare alegem opțiunile care ne interesează, în acest

exemplu am ales opțiunile și cu privire la informațiile GPS
care sunt furnizate de instrumentul utilizat, iar apoi am
selectat zona de interes.
Fig. 6.5. Selectarea zonei de interes
- Stratul creat va fi salvat, cu o anumită denumire și anumite

caracteristici.
Fig. 6.6. Salvare strat tematic
121
- Pentru a putea atașa și fotografii ca și atribute trebuie selectată

opțiunea Activare fișiere atașate
Fig. 6.7. Activare colectare fotografii
- Fiind un șablon prestabilit pot fi vizualizate câmpurile deja

existente din tabela de atribute. Acest lucru se realizează de la
tab-ul Date
Fig. 6.8. Câmpuri specifice stratului creat
- Informațiile din câmpurile existente pot fi sortate sau

vizualizate în diverse moduri. De asemenea pot fi calculate
anumite informații statistice și pot fi adăugate câmpuri noi, în
funcție de preferințele utilizatorului.
122
Fig. 6.9. Adăugare câmp nou
- Pentru a crea o hartă on-line se va apăsa tab-ul Prezentare

generală și opțiunea Deschidere în aplicația de vizualizare a
hărților
Fig. 6.10. Creare aplicație on-line
123
- Harta creată va fi salvată pe platforma ArcGIS Online în

folder-ul ales.
Fig. 6.11.Vizualizare hartă creată
- În aplicația mobilă Collector harta realizată poate fi deschisă, în

acest caz Inspectie Hidranti Campus USAMVB
Fig. 6.12. Deschidere hartă în aplicația mobilă Collector
124
Fig. 6.13. Aplicația Mobilă ESRI Collector
- În acest moment pot fi colectate date noi cu privire la hidranții

inventariați.
6.3. Aplicție practică – Inventarierea arborilor

utilizând geodatabase ArcGIS – ArcGIS Online –
Collector for arcgis
6.3.1. Descriere Geodatabase
Bazele de date spațiale de tipul Geodatabase reprezintă o componentă

a software-ului ArcGIS și sunt utilizate pentru a defini şi a avea acces
la obiectele geografice numite GeoObjects. Geodatabase înglobează
date spațiale, atribute dar şi elemente de comportament. Într-un alt
mod, un Geodatabase poate fi definit ca un "container" care conține
colecții de date.
125
Fig. 6.14. Structura unui Geodatabase
O bază de date de tipul Geodatabase oferă un cadru comun de lucru

pentru accesul și managementul datelor geospațiale in mediul de
lucru ArcGIS. Un Geodatabase permite distribuirea funcționalității
unui GIS pe orice tip de platforma desktop, server sau mobile și
permite de asemenea stocarea datelor GIS într-o locație centralizată
pentru a asigura un acces și o administrare facilă.
Crearea unei Geodatabase reprezintă un proces ce presupune

parcurgerea mai multor pași, și anume:
 conceperea Geodatabase;
 crearea unei Geodatabase goale;
 crearea unei structuri Geodatabase;
 încărcarea datelor spațiale.
126
Un Geodatabase are următoarele funcții:

 Stocarea de colecții complexe de diferite tipuri de date spațiale
într-o locație centralizată;
 Aplicarea de reguli și relații complexe datelor geospațiale;
 Definirea de modele avansate de rețele geospațiale (ex:
topologii, rețele);
 Păstrarea integrității datelor geospațiale;
 Acces simultan la date de către mai mulți utilizatori –
multitasking;
 Integrarea datele spațiale cu alte baze de date IT.
Exista trei tipuri de Geodatabase cu caracteristici diferite:

Personal geodatabases:
o Câțiva utilizatori, un administrator
o Format *.mdb Microsoft Access
o Spațiu de stocare de date 2Gb
File geodatabases
o Mai mulți utilizatori, un administrator la fiecare
caracteristică (feature class), date raster, tabele
sau clase distincte care pot fi stocate
o Stocarea se face într-un folder specific în care
sunt stocate toate fișierele
o Spațiu de stocare de date 1 Tb
Enterprise geodatabases = baze de date multiuser
o Mulți utilizatori, mulți administratori
o DBMS
Avantajele utilizării unui Geodatabase sunt multiple:

 Relațiile dintre straturi: seturi de date caracteristică
 Etichete: salvate ca clase de caracteristici distincte (annotation)
127
 Liste de valori derulante

 Domenii de valori pentru valorile atributelor
 Proprietăți ale câmpurilor: mai mulți parametri (de exemplu,
valoarea implicită pentru un anumit câmp)
Calcul automat al Suprafețelor și a perimetrelor: calcul
automat dacă obiectele au fost editate.
Proiectul bazei de date descrie în întregime arhitectura acesteia. De

asemenea, proiectul oferă posibilitatea cuprinderii tuturor aspectelor
tehnice legate de baza de date spațială atât în ansamblu cât și în ceea
ce privește interdependențele dintre componentele sale.
În continuare va fi creată o bază de date spațială de tipul File
Geodatabase în mediul de lucru ArcGIS. Vor fi create domenii și se
vor adăuga clase cu elemente caracteristice (class of features) apoi
vor fi adăugate câmpuri de diverse tipuri.
După configurarea modelului bazei de date, se va crea o hartă în
ArcMap iar apoi se va publica un serviciu în contul ArcGIS Online.
Acest serviciu va fi încărcat într-o hartă și utilizat în teren printr-o
aplicație Mobile GIS.
6.3.2. Crearea unei Geodatabase în ArcGIS pentru inventarierea

arborilor dintr-un anumit areal
Pentru crearea unei Geodatabase se parcurg următorii pași în ArcGIS:
1. Crearea bazei de date – Geodatabase

Un Geodatabase organizează și stochează datele colectate într-o bază
de date spațială. Concret, un Geodatabase stochează clasele
caracteristice.
Pentru crearea unui Geodatabase se parcurg următorii pași:
128
1) Se pornește aplicația ArcMap și se deschide fereastra Catalog

(dreapta);
2) Click dreapta în fereastra Catalog în directorul unde dorim să
creăm Geodatabase și se alege opțiunea New – File
Geodatabase apoi se redenumește baza de date de către
utilizator (Ex.: ARBORI_USAMVB.gdb).
Fig. 6.15. Crearea unui Geodatabase
2. Definirea domeniilor bazei de date ARBORI_USAMVB.gdb

Unele câmpuri din baza de date pot fi populate având la dispoziție
un set de opțiuni. Prin crearea de domenii în baza de date pot fi
furnizate liste de opțiuni care pot fi alese în teren (ex.: crearea unei
129
liste cu speciile existente în zona de studiu sau crearea unei liste cu

natura speciilor de arbori, indigenă sau exotică).
Pentru inventarierea arborilor, din teren vor fi colectate următoarele
informații:
- Identificator unic
- Amplasament
- Specia
- Denumire științifică
- Natura speciei
- Diametru
- Înălțime
- Vitalitate
- Observații
Dintre aceste unele pot fi completate automat în teren, selectând
valoarea dorită dintr-o listă predefinită.
În continuare vor fi create Domenii pentru următoarele atribute:
Tabel 4.1. Definirea domeniilor

Nume domeniu Selectare din listă de valori Tipul câmpului
Domain Name Field Type
Specia Specia va fi selectată dintr-o Text
lista de specii
Familia Familia de proveniență a Text
arborilor va fi selectată
dintr-o lista de familii
Denumire Denumire științifică va fi Text
științifică selectată dintr-o lista de
denumiri științifice
Cod Specie Codul Speciei va fi selectat Text
dintr-o lista de coduri
130
Natura speciei Natura speciei va fi selectată Text

dintr-o lista de 2 valori,
respectiv indigenă sau
exotică
Vitalitate Vitalitatea fiecărui arbore va Short integer
fi selectată dintr-o lista de 10
valori, respectiv 1, 2, … 10
Următoarele câmpuri, car nu necesită utilizarea domeniilor, vor fi

definite la pasul următor.
Tabel 4.2. Atribute suplimentare
Nume Selectare din listă de valori / Tips
domeniu Introducere manuală în teren
Identificator unic Identificatorul unic pentru Short integer
fiecare arbore va fi introdus
manual pentru fiecare arbore
Amplasament Amplasamentul va fi introdus Text
arbore va fi introdus manual
pentru fiecare arbore
Diametrul Diametrul fiecărui arbore va fi Short integer
introdus manual pentru
fiecare arbore
Înălțime Înălțimea fiecărui arbore va fi Short integer
introdusă manual pentru
fiecare arbore
Data inventarierii Data când a fost făcută Date
inventarierea
Observații Diverse observații din teren
(ex: arbore uscat, trebuie Text
131
interveni etc.). acestea se vor

introduce manual
Pentru zona de studiu, Campusul USAMVB Timișoara s-au introdus

speciile din tabelul următor:
Tabel 4.3. Lista specii arbori utilizata

Nr.
Denumire
crt. Denumire ştiinţifică Familia
populară
1. Abies alba Miller Brad Pinaceae

2. Jugastru de
Acer monspessulanum L. Aceraceae
Banat
3. Arţar
Acer negundo L. Aceraceae
american
4. Paltin de
Acer platanoides L. Aceraceae
câmp
5. Paltin de
Acer pseudoplatanus L. Aceraceae
munte
6. Paltin
Acer saccharinum L. Aceraceae
argintiu
7. Aesculus hippocastanum Castan
Hippocastanaceae
L. ornamental
8. Ailanthus altissima
Cenuşer Simaroubaceae
(Miller) Swingle
9. Albizia julibrissin Durazz Albizia Mimosaceae
10. Alnus glutinosa (L.)
Arin negru Betulaceae
Gaertner
11. Amorpha fruticosa L. Salcâm pitic Fabaceae
132
12. Betula pendula Roth Mesteacăn Betulaceae

13. Caragana arborescens
Caragană Fabaceae
Lam.
14. Carpinus betulus L. Capen Corylaceae
15. Catalpa bignonioides
Catalpă Bignoniaceae
Walter
16. Chaenomeles japonica Gutui
Rosaceae
(Tunb.) Spach japonez
17. Chamaecyparis
Chiparos de
lawsoniana (A. Murray) Cupressaceae
California
Parl.
18. Cornus mas L. Corn Cornaceae
19. Cornus sanguinea L. Sânger Cornaceae
20. Corylus maxima Miller Corylaceae
21. Cotoneaster integerrimus
Brâncoace Rosaceae
Medik.
22. Elaeagnus angustifolia L. Sălcioară Elaeagnaceae
23. Fagus sylvatica L. Fag Fagaceae
24. Forsythia suspesa
Forsiţie Oleaceae
(Thumb.) Vahl
25. Fraxinus excelsior L. Frasin Oleaceae
26. Glădiţă,
Gleditsia triacanthos L. Caesalpinaceae
Plătică
27. Zămoşică
Hibiscus syriacus L. Malvaceae
de Siria
28. Juniperus horizontalis Ienupăr
Cupressaceae
Moench. tâtâtor
29. Ienupăr de
Juniperus virginiana L. Cupressaceae
Virginia
133
30. Larice,
Larix decidua Miller Pinaceae
Zadă
31. Lemn
Ligustrum vulgare L. Oleaceae
câinesc
32. Liquidambar styraciflua L. Hamamelidaceae
33. Arborele de
Liriodendron tulipifera L. Magnoliaceae
lalele
34. Lonicera fragrantissima L. Caprifoliaceae
35. Lonicera japonica Thumb. Caprifoi Caprifoliaceae
36. Caprifoi
Lonicera tatarica L. Caprifoliaceae
tătăresc
37. Magnolia kobus DC. Magnolie Magnoliaceae
38. Mahonia aquifolium
Mahonie Berberidaceae
(Pursh) Nutt.
39. Malus domestica Borkh. Măr Rosaceae
40. Lămâiţă,
Philadelphus coronarius L. Saxifragaceae
Iasomie
41. Physocarpus opulifolium
Tavalgă Rosaceae
(L.) Maxim.
42. Molid
Picea pungens Engelm. Pinaceae
înţepător
43. Pinus nigra Arnold Pin negru Pinaceae
44. Pinus strobus L. Pin moale Pinaceae
45. Pinus sylvestris L. Pin Pinaceae
46. Platanus acerifolia (Ait.)
Platan Platanaceae
Willd.
47. Populus alba L. Plop alb Salicaceae
48. Plop
Populus tremula L. Salicaceae
tremurător
134
49. Prunus avium L. Cireş Rosaceae

50. Prunus cerasifera var.
Corcoduş
pissardi (Carrière) Rosaceae
roşu
C.K.Schneid.
51. Prunus laurocerasus L. Laurocireş Rosaceae
52. Prunus padus L. Mălin Rosaceae
53. Prunus persica Piersic Rosaceae
54. Pseudotsuga menziensii
Brad duglas Pinaceae
(Mirbel) Franco
55. Quercus imbricaria Fagaceae
56. Quercus robur L. Stejar Fagaceae
57. Robinia pseudoacacia L. Salcâm Fabaceae
58. Rosa x poliantha Trandafir Rosaceae
59. Salix alba L. Salcie Salicaceae
60. Salcie
Salix babylonica L. Salicaceae
pletoasă
61. Salcie
Salix matsudana Koidz. Salicaceae
chinezească
62. Spiraea x vanhouttei
Cununiţă Rosaceae
(Briot) Zabel
63. Syringa vulgaris L. Liliac Oleaceae
64. Tamarix tetrandra Pallas
Cătină roşie Tamaricaceae
ex Bieb.
65. Taxodium distichum (L.) Chiparos de
Taxodiaceae
L. C. M. Rich. baltă
66. Taxus baccata L. Tisa Taxaceae
67. Thuja occidentalis L. Tuia Cupressaceae
68. Thuja orientalis L. Tuia Cupressaceae
69. Tilia cordata Miller Tei pucios Tiliaceae
135
70. Tilia tomentosa Moench Tei argintiu Tiliaceae

71. Ulm de
Ulmus minor Miller Ulmaceae
cîmp
72. Viburnum opulus L. Călin Caprifoliaceae
Pentru definirea unui Domeniu se parcurg următorii pași:
1) Click dreapta pe baza de date creată (ARBORI_USAMVB.gdb)

– Properties. Se alege tab-ul Domains
Fig. 6.16. Crearea unui Domeniu
2) Click în primul câmp gol de la Domain Name și se tastează

numele domeniului creat (Ex.: Denumire științifică), apoi se
poate scrie o scurtă descriere a domeniului.
136
Se vor completa câmpurile de la Domain Properties în funcție

de scopul proiectului, de exemplu:
Field Type: Text (se va selecta opțiunea dorită dintr-o listă de
tipuri)
Domain Type: Coded Values
3) Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Familia
care este de tipul Text, și va fi selectat în teren dintr-o lista de
coduri, care va fi definită în caseta Coded Values.
4) Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Natura
speciei a arborilor care este de tipul Text, și va fi selectat în
teren dintr-o lista de coduri, care va fi definită în caseta Coded
Values.
5) Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de Specia a
arborilor care este de tipul Text, și va fi selectat în teren dintr-o
lista de coduri, care va fi definită în caseta Coded Values.
6) Următorul Domeniu care va fi creat va fi cel legat de
Vitalitate arborilor care este de tipul Text, și va fi selectat în
teren dintr-o lista de coduri (indigenă sau exotica), care va fi
definită în caseta Coded Values.
137
Fig. 6.17. Completarea casetei Database Properties
3. Definirea clasei de caracteristici (feature class)
Pasul următor constă în crearea unei clasa de caracteristici (feature

class) care să fie populată cu informațiile colectate.
Clasele de caracteristici (feature class) sunt similare cu o cutie în care
sunt depozitate informații, care au aceleași caracteristici, adică
aceeași geometrie (punct, linie sau poligon) sau aceleași atribute.
1) Crearea unei clase de caracteristici se face cu click dreapta pe
baza de date creată ARBORI_USAMVB, opțiunea New –
Feature Class.
138
Fig. 6.18. Crearea unui Feature Class
2) Se va deschide caseta New Feature Class care va fi completată

ca în imaginea de mai jos.
139
Fig. 6.19. Definirea parametrilor unui Feature Class
4. Setarea câmpurilor
Câmpurile reprezintă o parte esențială a modelului. Acestea
furnizează structura informațiilor care vor fi colectate în teren și
oferă reguli pentru tipurile de informații colectate cu privire la o
caracteristică.
1) Se vor crea câte un câmp nou pentru fiecare informație din
tabelele de mai sus, pentru care vom colecta date din teren
2) Click pe primul câmp gol și se introduce textul Identificator
unic
3) În caseta Data Type se va selecta din listă valoarea Short
Integer
4) Se va completa următorul câmp din coloana Field Name cu
Amplasament
140
Fig. 6.20. Definirea câmpurilor unui Feature Class
5) Se vor completa următoarele câmpuri din coloana Field Name

cu Specia, Familia, Denumirea stiintifica, Natura Speciei,
Vitalitate cu observația că în caseta Field Properties, la
opțiunea Domain se va alege domeniul corespunzător pentru
fiecare informație în parte, domeniu definit la pasul anterior.
6) Se vor completa următoarele câmpuri din coloana Field Name
cu Diametrul, Inaltime, Data, Observatii
141
Fig. 6.21. Vizualizarea câmpurilor unui Feature Class
7) Pentru a putea colecta și fotografii în teren și a fi atașate

datelor culese din teren se poate activa această opțiune la clasa
de caracteristici creată, click dreapta pe clasa de caracteristici
în fereastra Catalog și se alege opțiunea Manage – Create
Attachments
Fig. 6.22. Activarea posibilității colectării de fotografii din teren
142
Fig. 6.23. Vizualizarea atributelor în Attribute Table
5. Simbolizarea datelor
În continuare se va defini modul de vizualizare și simbolizare a
datelor pe harta care va fi realizată cu datele culese din teren.
1) În fereastra Table Of Contents, click dreapta pe shapefile-ul
Arbori și se alege opțiunea Properties
Fig. 6.24. Activarea casetei Properties
2) Se alege tab-ul Symbology – Categories și se alege opțiunea

Uniq values
3) În câmpul Value Fields se alege Specia și se apasă butonul
Add all values
4) Se alege modul de afișare a datelor în funcție de o anumită
valoare, culoare, formă textură pentru fiecare simbol
143
Fig. 6.25. Alegerea modului de simbolizare a datelor
6. Partajarea datelor
Pentru ca datele să poată fi folosite în teren, acestea trebuie să fie
partajate (share). Datele pot fi transmise fie la un server ArcGIS sau
la contul ArcGIS Online.
1) Se realizează conexiunea la contul ArcGIS Online
2) În ArcMap din meniul File se alege opțiunea Share As –
Service…
Fig. 6.26. Partajarea datelor
144
3) Caseta Share as Service deschisă va fi validată cu Next, și se

va deschide o nouă casetă de dialog Publish a service unde
va fi selectată organizația care deține licența ArcGIS Online și
se va denumi numele Service name. (Conection USAMVB
TIMISOARA si Service name ARBORI_USAMVB_CAMPUS)
4) Se va deschide o casetă de dialog noua, Service Editor. Se va
selecta, în partea stângă Capabilities, și se va bifa doar
opțiunea Feature Access.
Fig. 6.27. Activarea capabilităților serviciului creat
5) Se va selecta în partea stângă opțiunea Capabillities - Feature

Access și se vor bifa casetele Create, Update, Delete și Sync.
Fig. 6.28. Permiterea accesului la datele ce vor fi colectate din teren
Aceste opțiuni specifică accesul la date a persoanelor care vor colecta

date din teren. În acest caz, persoanele care vor culege date din teren
145
vor avea acces să adauge noi date, să editeze sau să șteargă date din
cele existente. Sincronizarea datelor permite descărcarea hărții zonei
de interes în vederea utilizării și colectării datelor în mod offline.
6) Pentru descrierea acțiunii de colectare a datelor, se va selecta,

în partea stângă, opțiunea Item Description și se va scrie în
caseta Summary textul dorit și în caseta Tags o serie de
identificatori.
Fig. 6.29.Descrierea Proiectului GIS
7) Pentru publicare se apasă pe butonul Publish din caseta

Service Editor.
Fig. 6.30. Partajarea proiectului
8) În continuare vor fi afișate o serie de casete, care vor arăta

status-ul procesului de publicare, iar în final va fi afișat o
casetă care va conține textul ”The service has been published
successsfully”. Se apasă OK
146
Fig. 6.31. Confirmarea partajării serviciului
6.3.3. Crearea unei hărți în ArcGIS Online și partajarea ei

către un instrument mobil de colectare a datelor din
teren
În această aplicație se va crea o hartă care va fi utilizată în teren în

vederea colectării datelor și informațiilor necesare. În acest caz o
hartă pentru inventarierea arborilor. Harta va fi realizată pornind de
la un basemap (hartă de fundal, de bază) peste care va fi adăugat un
strat nou (layer) cu arborii care vor fi inventariați (publicat la pasul
anterior). Se poate configura modul de colectare a datelor și pot fi
personalizate setările aplicației de colectare.
În final, harta creată va fi distribuită utilizatorilor din teren care vor
colecta și popula baza de date cu informații culese din teren.
Pentru acest exercițiu se va utiliza contul ArcGIS al USAMVB
Timișoara.
1. Crearea hărții în ArcGIS Online

Folosind layer-ul Arbori, creat anterior se va crea o hartă web în
contul ArcGIS Online. Se vor parcurge următorii pași:
1) Se deschide un Browser de Internet și se accesează contul
www.arcgis.com/home unde se realizează autentificarea cu
contul organizației
147
Fig. 6.32. Autentificare pe platforma ESRI
2) Se alege opțiunea Harta (Map) din partea de sus a website-

ului. Se observă că se va deschide o aplicație webmap cu o
hartă topografică ca și fundal
Fig. 6.33. Fereastra Map în ArcGis Online

3) Pe hartă se poate căuta o adresă sau se poate face Zoom în
zona de interes
148
Fig. 6.34. Zoom în zona de interes
4) Dacă se dorește se poate schimba harta de fundal din meniul

Hartă fundal (de ex. imagini satelitare, open street maps, etc.)
Fig. 6.35. Selectarea hărții de fundal (basemap)
149
2. Adăugarea unui nou layer pe hartă
În vederea utilizării hărții în aplicația Collector for ArcGIS, pe un

dispozitiv mobil (smartphone, tabletă) se va adăuga un layer
editabil de tip punct, linie sau poligon.
1) Se apasă butonul Adăugare (Add) din bara de butoane din
partea de sus a aplicației.
Fig. 6.36. Adăugare strat tematic (Add Layers)
2) În meniul derulant se selectează opțiunea Căutare straturi

tematice iar în caseta de căutare tastăm arbori și va afișat
rezultatul căutării ARBORI_USAMVB_CAMPUS și se apasă
butonul Adăugare (Add) apoi, în partea de jos , se apasă
butonul AM TERMINAT DE ADĂUGAT STRATURI
TEMATICE.
150
Fig. 6.37. Căutare și adăugare layer (ARBORI_USAMVB_CAMPUS)
În partea dreaptă va apărea fereastra Conținuturi (Contents), unde

apare layer-ul CAMPUS ARBORI. În acest moment pe hartă pot fi
digitizate informații cu ajutorul butonului Editare.
Fig. 6.38. Vizualizarea layer-ului adăugat
151
3. Salvarea hărții
Harta se poate salva de la butonul Salvare, se deschide o casetă de
dialog care se poate completa ca în figura de mai jos.
Fig. 6.39. Salvare hartă
4. Partajarea hărții
Pentru utilizarea hărții de către utilizatorii din teren, aceasta
trebuie partajată (Share). Acest lucru se realizează cu butonul
Partajare. În acest moment harta poate fi populată în cu
informații din teren, de către utilizatori.
Fig. 6.40. Partajarea hărții pentru utilizarea ei pe instrumente mobile
6.3.4. Invitare membri
Pentru ca aceeași aplicație să poată fi utilizată pe mai multe

instrumente mobile, trebuie ca administratorul contului ArcGIS
152
Online să invite noi membri într-un grup creat pentru colectarea

datelor din teren.
Fig. 6.41. Acces cont ArcGIS Online
Pentru a invita membri, se accesează contul online meniul

Organizatie – Membri – Invitarea Membrilor. Invitarea se poate
realiza în mai mult moduri, prezentate în figura mai jos.
Fig. 6.42. Selectarea modului de invitare a membrilor noi
Membrii noi pot fi adăugați manual sau daca există o listă de mai
mulți membri, se poate realiza un fișier CSV având forma specificată
din figura de mai jos.
153
Fig. 6.43. Invitarea membrilor dintr-un fișier
6.4. Aplicație practică - Inventarierea băncilor din

campusul USAMVB Timișoara
Exemplu
1. Se creează un File Geodatabase în fereastra Catalog din
aplicația ArcMap. (ex.: Campus_01.gdb).
2. Se deschide fereastra de proprietăți a bazei de date creată,
click dreapta pe baza de date Campus_01.gdb și se alege
opțiunea Properties.
3. În caseta Domain Name se introduce numele domeniului care
va fi creat, de exemplu Banca_Campus
154
Fig. 6.44. Denumire domeniu
4. Se selectează în caseta Domain Properties câmpul Field Type

ca un câmp de tip Text. (ex.: o bancă poate fi în stare buna,
poate fi deteriorată sau poate necesită reparații)
Fig. 6.45. Alegerea tipului de domeniu

5. Se completează caseta Coded Values cu valorile pe care
dorim ca utilizatorul din teren să le selecteze, în acest caz vom
completa câmpul ca în imaginea de mai jos:
Fig. 6.46. Definirea codificării
155
6. Se creează o nouă clasă de caracteristici de tip PUNCT: click

dreapta pe baza de date, Campus_01.gdb – New – Feature
Class … Point features. De exemplu, se creează o clasă de tip
punct denumită Banca_Campus, având proiecția Stereo 70.
7. În caseta New Feature Class se completează câmpul Field
Name cu Stare_Banca_Campus având tipul Text, iar Domeniul
ales Banca_Campus, apoi se apasă Finish.
Fig. 6.47. Crearea clasei de tip punct
8. Pentru a colecta și fotografii în teren se va activa această

opțiune la clasa de caracteristici creată, click dreapta pe clasa
de caracteristici în fereastra Catalog și se alege opțiunea
Manage – Create Attachments
9. În fereastra Table Of Contens se va defini modul de

vizualizare și simbolizare a datelor pe harta
156
Fig. 6.48. Alegerea modului de vizualizare a datelor în ArcGIS
10. Partajarea datelor în contul ArcGIS Online se realizează în

ArcMap din meniul File opțiunea Share As – Service…
Fig. 6.49. Partajarea către ArcGIS Online
11. Se activează publicare cu butonul Next, se alege conexiunea la

contul ArcGIS Online: USAMVB TIMISOARA, se alege
numele serviciului: Banca_Campus_USAMVBT, se apasă
butonul Continue, se bifează caseta Feature Access din meniul
Capabilities, se bifează casetele Create, Update, Delete
și Sync din meniul Feature Access și se completează casetele
157
Summary și Tags din meniul Item Description. Se activează

butonul Publish apoi butonul OK.
Fig. 6.50. Opțiuni de partajare
12. Se accesează contul în ArcGIS Online, se alege opțiunea

Hartă pentru crearea unei hărți noi, la care se adaugă layer-ul
Banca_Campus_USAMVB, apoi harta se salvează de la
butonul Salvare, apoi se va partaja această hartă pentru a
putea fi folosită în teren.
158
Fig. 6.51. Harta creată vizualizată în mediul online
6.5. Realizarea unei aplicatii Story Map
ESRI Story Maps reprezintă o aplicație on-line pentru a realiza hărți

interactive cu privire la o anumita activitate, o anumită temă sau un
anumit obiectiv. Multitudinea de hărți care pot fi create prin această
aplicație face din ea un instrument util pentru orice domeniu de
activitate.
Această aplicație permite combinarea de informații și date diverse,
cum ar fi hărți, imagini, text, date multimedia. Șabloanele existente
sunt atractive, cu design specific industriei sau
Aplicația ESRI Story Map face parte din platforma cloud ArcGIS
Online, deci nu trebuie instalată nici o aplicație pe computer, doar se
utilizează contul existent ArcGIS Online.
În această aplicație a fost creată o hartă a Campusului USAMVB
Timișoara utilizând platforma ArcGIS Online – ESRI Story Map.
Fluxul de lucru pentru realizarea aplicației mobile cu harta
Campusului este prezentat în figura de mai jos:
159
Fig. 6.52. Flux de realizare Story Map
În această aplicație au fost utilizate atât imagini existente cât și

imagini realizate în campus, imagini geocodate realizate cu un
smartphone la care serviciul de localizare a fost activat.
Concret, din aplicația Story Map se alege șablonul dorit pentru
aplicația dorită.
Fig. 6.53. Alegerea șablonului
160
Pasul următor a constat în încărcarea fotografiilor dorite, geocodate

sau ne-geocodate.
Fig. 6.54. Încărcare fotografii
După încărcarea unei fotografii, pot fi editați anumiți parametrii, ca

de exemplu Denumirea fotografiei, Descriere, setarea locației pentru
fotografiile ne-geocodate.
Fig. 6.55. Adăugare text informativ
161
Fig. 6.56. Localizarea fotografiilor
La Titlul fotografiei sau la descriere pot fi adăugate link-uri către

obiectivul respectiv utilizând sintaxa de mai jos:
<a href=http://biblio.usab-tm.ro/ style=”color: rgb(248, 217, 220) ;”
target=”_blank”>Biblioteca Centrala USAMVB Timisoara</a>.
Fig. 6.57. Vizualizarea informațiilor introduse
162
O altă metodă de a încărca fotografii în aplicație, alături de descriere,

link, formă, culoare etc. este de a realiza un Fișier CSV (creat în Excel
și salvat cu extensia CSV) și încărcat în aplicația creată.
Fig. 6.58 Încărcarea datelor din fișier CSV
Fișierul CSV poate fi creat în Microsoft Excel și poate avea

următoarea structură:
name (IMPORTANT: Pentru Nume se folosește denumirea name,
title, name-short, name-long) - Denumirea punctelor care vor fi pe
hartă (ex.: Facultatea de Agricultură) ;
description (IMPORTANT: Pentru Descriere se folosește denumirea
description, caption, snippet, comment ) - Descrierea punctelor de pe
hartă (ex.: Clădire formată din 5 etaje și mansarda);
icon_color: Culoarea punctului care va fi o singură literă care
simbolizează culoarea ( ex.: R (red));
longitude (IMPORTANT: Pentru Longitudine se folosește denumirea
lon, long, longitude, x, xcenter)
163
latitude (IMPORTANT: Pentru Latitudine se folosește denumirea lat,

latitude, y, ycenter)
picture (IMPORTANT: Pentru URL-ul la o fotografie se folosește
denumirea pic_url, url, pic, picture) -URL Fotografie: web URL cu o
legătură la o poza și care va fi imaginea principală atașată unui
punct. Se poate utiliza un serviciu ca Flickr sau Picasa.
thumbnail (IMPORTANT: Pentru Thumbnail URL la o fotografie se
folosește denumirea thumb_url, thumb, thumbnail) - URL Thumb:
un al 2-lea URL pentru aceeași fotografie, la o rezoluție mai mică.
Această fotografie poate avea o calitate mai scăzută, ea fiind folosită
pentru rularea aplicației Story Map creată. Fotografia originală poate
fi convertită și încărcată de asemenea pe platforma Flickr sau Picasa,
de unde se generează un URL distinct decât cel al fotografiei
originale. (www. )
is_video (TRUE / FALSE): True dacă punctului de pe hartă i se
asociază un video și False în caz contrar.
Fig. 6.59 Exemplu de fișier CSV
164
Fig. 6.60. Vizualizare aplicație 1
165
Fig. 6.61. Vizualizare aplicație 2
166
6.6. Realizarea Analizelor Spațiale în Arcgis Online
După vizualizarea unei hărți, aceasta poate fi transformată în una

sau mai multe informații pe baza unor modele sau tendințe. Acest
proces se realizează pe baza analizelor spațiale, practic ceea ce
vedem și gândim în mod natural când vizualizăm o hartă. Dar, există
situații când modelele sau relațiile existente între diferite obiecte
spațiale nu sunt evidente prin vizualizarea unei hărți, datorită
atributelor existente în baze de date spațiale ale datelor GIS. Pe baza
atributelor datele pot fi simbolizate în diverse moduri și pot schimba
modul de vizualizare și prezentare a unei hărți.
Analizele spațiale permit interpretarea informațiilor și transformarea
relațiilor dintre datele GIS în date și informații noi, prezentate sub
forma de hărți tematice, tabele, diagrame etc.
Instrumentele de analiză spațială ne permit să răspundem la multe
întrebări cu privire la datele reprezentate și vin ca suport unui
oricărui proces decizional.
Platforma Desktop ArcGIS dispune de o multitudine de instrumente
de analiză spațială. Dar, utilizatorii de soluții Mobile GIS au la
dispoziție o serie de instrumente de analiză spațială direct în
platforma cloud ArcGIS on-line.
167
Fig. 6.62. Harta ArcGIS Online

Instrumentele de analiză spațială din mediul ArcGIS Online sunt
grupate în următoarele categorii:
- Sumarizare date
- Găsire locații
- Îmbogățire date
- Analiză modele
- Utilizare proximitate
- Administrare date
Fig. 6.63 Vizualizare instrumente de analiză – ArcGIS Online
168
Fiecare instrument de analiză spațială are în componență mai multe

unelte, descrise în continuare.
- Sumarizare date
Pe baza acestui instrument se pot genera diverse informații statistice
cu privire la datele utilizate.
Fig. 6.64. Sumarizare date
Acest instrument se clasifică în:

o Însumare puncte
Acest instrument utilizează date GIS de tipul punct și poligon. Pe
baza acestei analize se determină ce puncte se încadrează într-o
suprafață și calculează statistici despre toate punctele din fiecare
suprafață.
Fig. 6.65. Vizualizare grafică analiză spațială Însumare puncte
169
De exemplu:
- Se cunosc o serie de obiective de cult din fiecare UAT din
județul Timiș. Să se determine numărul total de obiective din județ
dar și din fiecare UAT.
Fig. 6.66. UAT Județul Timiș și Obiective de cult din județ
Fig. 6.67. Completarea casetei de analiză spațială

Însumare puncte
170
Fig. 6.68. Rezultatul analizei spațiale Însumare puncte (1)
Fig. 6.69. Rezultatul analizei spațiale Însumare puncte (2)
o Unire obiecte spațiale

Acest instrument transferă atributele dintr-un obiect spațial sau tabel
în altul pe baza relațiilor spațiale și de atribute.
Fig. 6.70. Vizualizare grafică analiză spațială Unire obiecte spațiale
171
o Sumarizare în apropiere
Acest instrument găsește obiectele spațiale care se află într-o anumită
rază fată de anumite obiecte spațiale care se află pe un strat tematic
de intrare. Distanta se poate măsura de-a lungul liniilor drepte sau ca
trasee viabile pentru un anumit mod de deplasare. De asemenea,
sunt calculate o serie de informații statistice pentru obiectele spaţiale
din apropiere.
Fig. 6.71. Vizualizare grafică analiză spațială Sumarizare în apropiere
o Sumarizare în interior
Acest instrument găsește suprafețe, sau porțiuni de suprafețe, care se
suprapun peste 2 straturi tematice și calculează date statistice
referitoare la suprapunere.
Fig. 6.72. Vizualizare grafică analiză spațială Sumarizare în interior
- Găsire locații
Pe baza acestui instrument de analiză spațială pot fi identificate sau
create obiecte spațiale noi care satisfac anumite condiții specifice
locației.
172
Fig. 6.73. Găsire locații

o Găsire locații existente
Acest instrument selectează obiecte spaţiale existente într-un poligon
și care îndeplinesc o serie de criterii specificate de utilizator prin
interogări pe bază de atribute sau de locație.
Fig. 6.74. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire locații existente

Exemplu:
- Se cunosc o serie de obiective de cult din fiecare UAT din
județul Timiș. Să se determine obiectivele de cult care sunt situate
în UAT Timișoara.
Meniul analizei Găsire locații existente se completează ca în imaginile

de mai jos.
173
Fig. 6.75. Completarea casetei de analiză spațială Găsire locații

existente
Interogările care se pot realiza sunt multiple, pot fi pe bază de

atribute sau pe bază de locație (intersecție, includere, excludere etc.),
prezentate în figura de mai jos.
Fig. 6.76. Moduri de interogări posibile
174
Fig. 6.77. Realizarea unei interogări
Rezultatul final este un strat nou care este compus doar din locațiile
de cult care se află pe UAT Timișoara.
Fig. 6.78. Rezultatul analizei spațiale Găsire locații existente
o Derivare locații noi

Acest instrument selectează obiecte spațiale noi dintr-un poligon și
care îndeplinesc o serie de criterii bazate pe interogări pe bază de
atribute sau de locație.
175
Fig. 6.79. Vizualizare grafică analiză spațială Derivare locații noi
o Găsire centroizi
Acest instrument identifică centrul centrul de greutate pentru obiecte
spațiale. Meniul analizei Găsire centroizi se completează ca în
imaginile de mai jos.
Fig. 6.80. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire centroizi
Fig. 6.81.Completare casetă analiză spațială Găsire centroizi
176
Fig. 6.82. Rezultatul analizei spațiale Găsire centroizi
o Găsire locații similare

Acest instrument identifică locații care sunt cele mai asemănătoare cu
una sau mai multe locații considerate de utilizator locații de referință.
Identificarea se realizează pe baza anumitor criterii specificate de
utilizator.
Fig. 6.83. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire locații similare
o Selectare cele mai bune centre

Acest instrument identifică cele mai bune locații pentru centre prin
alocarea locațiilor care au cerere pentru aceste centre într-un mod
care satisface un scop propus.
177
Fig. 6.84. Vizualizare grafică analiză spațială Selectare cele mai bune
centre
o Creare rază vizuală

Acest instrument creează zone care sunt vizibile în funcție de locațiile
pe care le specifică utilizatorul.
Fig. 6.85. Vizualizare grafică analiză spațială Creare rază vizuală
o Creare cumpene de ape

Acest instrument creează anumite zone de captare pe bază unor
locații specificate de utilizator.
Fig. 6.86. Vizualizare grafică analiză spațială Creare cumpene de apă
o Traiectorie în aval
Acest instrument stabilește trasee de scurgere pe direcția aval
dinspre locații specificate de utilizator.
178
Fig. 6.87. Vizualizare grafică analiză spațială Traiectorie în aval
- Îmbogățire date
Pe baza acestui instrument de analiză spațială se pot explora
caracterul suprafețelor. Pentru anumite suprafețele alese sunt
returnate date și informații statistice cu privire la caracterul
demografic.
Fig. 6.88. Îmbogățire date
Acest instrument preia informații despre persoane, locuri și companii

dintr-o anumită zonă sau de pe o rază în ore de condus sau o rază
spațială fată de o locație.
Fig. 6.89. Vizualizare grafică analiză spațială Strat tematic de

îmbogățire
179
Preia informații despre persoane, locuri și companii dintr-o anumită

zonă sau de pe o rază în ore de condus sau o rază spațială fată de o
locaţie.
- Analiză modele
Utilizând acest instrument se poate identifici, cuantifica şi vizualiza
modele spaţiale din datele utilizate. Acest instrument se clasifică în:
Fig. 6.90. Analiză modele
o Calcul densitate
Pe baza analizei densității se cunosc cantitățile unui fenomen și sunt
răspândite pe hartă. De exemplu poate fi calculat accesul la
instituțiile de învățământ dintr-o localitate sau densitatea populației.
Fig. 6.91. Vizualizare grafică analiză spațială Calcul densitate
180
o Găsire puncte de interes (hot-spot)

Pe baza acestui instrument se va crea o hartă care prezintă diverse
puncte de interes (HOT SPOT) și puncte lipsite de interes (COLD
SPOT).
Fig. 6.92. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire puncte de interes
o Găsire valori excepționale

Pe baza acestui instrument se creează o hartă pe care sunt prezentate
valorile excepționale ale datelor de intrare, ca de exemplu pentru a
găsi anomalii în datele utilizate.
Fig. 6.93. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire valori

excepționale
o Interpolare puncte
Pe baza acestui instrument de analiză spațială se prezic valori în
locații noi (inaccesibile) care sunt bazate pe anumite măsurători
realizate în teren. De exemplu poate fi previzionat nivelul de
precipitații dintr-un bazin hidrografic pe baza unor măsurători din
181
stațiile individuale sau poate fi determinata cota terenului pe baza

măsurătorilor din zona respectiva.
Fig. 6.94. Vizualizare grafică analiză spațială Interpolare puncte
182
183
Fig. 6.95. Rezultat analiză Calcul densitate (Școli)

184
Fig. 6.96. Rezultat analiză Găsire puncte de interes

(Hot-Spot – Cold – Spot)
185
Fig. 6.97. Rezultat analiză Găsire valori excepționale

186
Fig. 6.98. Rezultat analiză Interpolare puncte

- Utilizare proximitate
Acest instrument de analiză spațială răspunde la întrebarea „Ce se
află aproape de ce?”. Acest instrument se clasifică în:
Fig. 6.99. Utilizare proximitate
o Creare memorii tampon (Buffer)

Analiza Buffer creează la o anumită distanță impusă, o suprafață față
de un obiect spațial.
Fig. 6.100. Vizualizare grafică analiză spațială Creare memorii

tampon
187
Exemplu:
- Se cunosc locațiile unor Universități din Municipiul Timișoara.
Să se determine zona aflată la 500 de metri în jurul acestora.
Fig. 6.101. Rezultat analiză Buffer
Această analiză poate fi extinsă prin suprapunerea buffer-ului

rezultat cu alte straturi tematice, de exemplu Ce locuri de cazare există
în apropierea a 500 de metri de universități?
188
189
Fig. 6.102. Rezultat analiză Buffer + Suprapunere

o Creare suprafețe pentru timpul de conducere

Pe baza acestui instrument se poate determina o zonă la care se poate
ajunge într-un anumit interval specificat de timp de conducere sau
de mers pe jos. De exemplu, Unde se poate ajunge cu mașina în 10
minute dintr-un punct? Dacă este un accident în punctul X în cât timp
poate ajunge ambulanța la acel loc? etc.
Fig. 6.103. Vizualizare grafică analiză spațială Creare suprafețe pentru

timpul de conducere
Fig. 6.104. Metode de măsurare Timpi de deplasare
190
191
Fig. 6.105. Zona care poate fi parcursă în 5 minute, pe jos, de la un obiectiv

o Găsire cele mai apropiate

Pe baza acestui instrument se poate măsura costul unei deplasări
(timp și distanță) între obiecte incidente și facilități. De exemplu se
poate calcula care este cea mai apropiată Universitate față de
aeroport.
Fig. 6.106. Vizualizare grafică analiză spațială Găsire cele mai

apropiate
Fig. 6.107. Opțiunile de calcul a distanței și a timpului de deplasare
192
193
Fig. 6.108. Analiză Care sunt cele mai apropiate Școli de Universitate
o Planificați rute
Pe baza acestui instrument se stabilește cel mai bun mod de a aloca
opriri (date de intrare) ale unor vehicule (date de intrare) și de a
direcționa aceste vehicule către aceste opriri.
Fig. 6.109. Vizualizare grafică analiză spațială Planificați rute
o Conectare origini cu destinații

Pe baza acestui instrument se măsoară durata unei călătorii sau
distanța dintre perechi de puncte.
Fig. 6.110. Vizualizare grafică analiză spațială Conectare origini cu

destinații
- Administrare date
Aceste instrumente sunt utilizate atât pentru administrarea de zi cu
zi a datelor GIS, cât şi pentru combinarea datelor înainte de analiză.
194
Fig. 6.111. Administrare date
o Dizolvare granițe
Pe baza acestui instrument se unifică poligoane care se suprapun sau
au o graniță comună, rezultând un singur poligon.
Fig. 6.112. Vizualizare grafică analiză spațială Dizolvare graniție
o Extragere date
Pe baza acestui instrument se poate crea un fișier cu extensia ZIP,
CSV sau KMZ pe baza datelor utilizate.
Fig. 6.113. Vizualizare grafică analiză spațială Extragere date
o Unificare straturi tematice
195
Acest instrument copiază date spațiale din unul sau mai multe
straturi existente pe un strat nou. De exemplu copierea straturilor
tematice care conțin UAT-urile dintr-un județ pentru care avem strat
distinct, pe un singur strat (județ).
Fig. 6.114. Vizualizare grafică analiză spațială Unificare straturi

tematice
o Straturi tematice suprapuse

Prin acest instrument se comină două sau mai multe straturi într-un
singur strat.
Fig. 6.115. Vizualizare grafică analiză spațială Straturi tematice

suprapuse
196
Capitolul 7 Realizarea hărților utilizând

ArcGIS Pro
197
7.1. ArcGIS Pro – Descriere
ArcGIS Pro alături de ArcMap face parte din soluția Desktop oferită
de compania ESRI. Față de soluția ArcMap, ArcGIS Pro înglobează
mai multe aplicații cum ar fi ArcCatalog, ArcGlobe, ArcScene. De
asemenea este un program foarte rapid care integrează și platforma
online ArcGIS Online
Fig. 7.1. Integrarea ArcGIS Pro
Interfață
La pornirea programului se poate crea un proiect nou sau se poate
deschide un proiect existent.
198
Fig. 7.2. Crearea unui proiect în ArcGIS Pro
Fig. 7.3. Fereastra principală
Meniurile (Tab-urile) programului ArcGIS Pro
 Meniul HOME
În acest meniu se regăsesc unelte utile în procesul de manipulare și
organizare a unei hărți.
Fig. 7.4. Tab-ul HOME
 Meniul INSERT
Acest meniu permite crearea unei hărți noi în cadrul proiectului de
bază sau permite importarea de hărți deja create anterior, de
199
exemplu hărți create în aplicația ArcMAP. De asemenea din acest

meniu pot fi adăugate date GIS la proiectul existent.
Fig. 7.5. Tab-ul INSERT
 Meniul ANALYSIS
Meniul de analiză conține instrumentele necesare pentru realizarea
de analize spațiale, realizarea de modele automate de analiză sau
script-uri noi.
Fig. 7.6. Tab-ul ANALYSIS
 Meniul VIEW
Acest meniu conține instrumente diverse de vizualizare a datelor și
informațiilor din cadrul proiectului creat.
Fig. 7.7. Tab-ul VIEW
200
 Meniul EDIT
Acest meniu conține instrument de manipulare și analiză a
datelor satelitare.
Fig. 7.8. Tab-ul IMAGERY
 Meniul SHARE
Acest meniu conține instrumentele necesare pentru a partaja
proiectele create în ArcGIS Pro cu alte platforme, de exemplu ArcGIS
Online.
Fig. 7.9. Tab-ul SHARE
7.2. Realizarea unei hărți GIS

O hartă reprezintă o imagine grafică care poate fi statică sau
dinamică și care transmite anumite informații spațiale pe baza
datelor utilizate. Datele utilizate în cadrul unui GIS pot fi diverse, pot
fi culese din teren sau de pe suport analogic sau pot să existe în baze
de date spațiale. Acestea vor fi simbolizate în funcție de ceea ce
dorim să comunicăm prin harta create.
201
Aplicație
1. Date utilizate: Bază de date Timis.gdb
2. Pornire ArcGIS Pro – Creare sau Deschidere proiect –
Încărcare bază de date Timis.gdb – Salvare Proiect (ex:
Proiect_Timis)
Fig. 7.10. Creare proiect
În panelul Contents – Project click dreapta pe opțiunea

Database – Add Database, și se alege fișierul Timis.gdb.
Fig. 7.11. Încărcare bază de date
202
Fig. 7.12. Vizualizarea elementelor din baza de date
3. Adăugarea elementelor din baza de date într-o hartă nouă:

se apasă tasta CTRL și se punctează pe elementele care
dorim să le încărcăm într-o nouă hartă, apoi Click dreapta
pe selecție și se alege opțiunea Add To New – Map. Datele
vor fi încărcate într-o nouă hartă, având o hartă de bază
(basemap) ca background.
203
Fig. 7.13. Încărcarea datelor din baza de date într-o hartă
Fig. 7.14. Vizualizarea datelor încărcate

4. Proprietățile hărții create pot fi modificate din caseta
Contents prin Click dreapta pe Map și se alege opțiunea
Properties
204
Fig. 7.15. Deschiderea casetei cu proprietățile hărții
5. Din Tab-ul General poate fi modificat numele hărții. De

asemenea la Tab-ul Metadata se pot completa anumite
descrieri cu privire la harta creată. Sistemul de proiecție
poate fi asignat sau modificat de la tab-ul Coordonate
System.
Fig. 7.16. Selectarea proiecției Stereo 70

6. Datele existente pe straturile tematice încărcate pot fi
simbolizate în funcție de ceea ce dorim sa transmitem prin
această hartă. În continuare se va explica modul prin care se
va face simbolizarea anumitor date de pe straturile tematice
existente în harta creată.
205
În tabela Contents rămâne selectat și bifat doar stratul ROMANIA. În

partea dreaptă sus se va deschide meniul Feature layer și se va
selecta tab-ul Apperance. În continuare se va deschide meniul
derulant Symbology. Există mai multe opțiuni de simbolizare a
datelor în funcție de mai multe criterii:
- Simbolizare unică pentru fiecare înregistrare
- Simbolizare după anumite categorii
- Simbolizare după anumite criterii cantitative
- Simbolizare după densitate
Fig. 7.17. Selectare mod de simbolizare

După alegerea modului de simbolizare (Unique Values) a stratului
ROMANIA se va deschide o casetă Symbology unde vor fi selectate
toate județele existente în baza de date mai puțin județul Timiș.
206
Fig. 7.18. Selectarea județelor care dorim să le eliminăm din hartă
După selecție se va face Click dreapta pe selecție și se va alege

opțiunea Remove, astfel rămânând color doar județul Timiș, restul
datelor (celelalte județe) având o culoare diferită.
Fig. 7.19. Modul de afișare a Județului Timiș
Afișarea poate fi modificată, de exemplu pentru restul județelor,

poate fi aleasă o altă simbolizare, prin Formatare a culorii.
207
Fig. 7.20. Alegerea modului de simbolizare a județelor
Pentru formatul culorii județelor s-a ales modelul CMYK și au fost

editate procentele culorilor CYAN, MAGENTA, YELLOW, BLACK.
Fig. 7.21. Alegerea procentajului pentru culorile CMYK

De asemenea a fost aleasă opțiunea de a afișa județele fără linia de
delimitare a unui județ față de altul adiacent.
208
Fig. 7.22. Vizualizare hartă
7. În funcție de datele existente în Tabela de atribute ale

fiecărui strat pot fi create etichete (de ex: Denumirea UAT).
Etichetele pot fi editate accesând tab-ul Labeling. Editarea
etichetelor constă în forma, culoarea, fontul, modul de
încadrare a textului, etc.
Fig. 7.20. Etichetarea layer-ului UAT_TIMIS

8. Din partea stânga jos poate fi selectată scara la care să fie
vizualizată harta creată.
209
Fig. 7.21. Setarea scării de afișare
9. În vederea realizării unui Map Layout se parcurg

următoarele etape:
- Din Meniul Insert se alege opțiunea New Layout și se alege

formatul layout-ului dorit (de ex: formatul A3);
Fig. 7.22. Crearea unui Map Layout
- Din Meniul Insert se alege opțiunea Map Frame și se alege

inserarea în Layout a hărții realizate anterior. De asemenea
pot fi inserate elementele caracteristice unei hărți (Nord,
Legendă, Scară etc.)
210
Fig. 7.23. Inserarea în Layout a hărții dorite
Fig. 7.24. Inserarea elementelor caracteristice unei hărți

(Titlu, Legendă, Nord, Scară etc.)
211
7.3. Selectarea – Schimbarea Proiecției cartografice
Orice hartă se proiectează pe o suprafață plană. Datorită formei

neregulată a Pământului (geoid) s-au realizat diverse proiecții
cartografice pentru a reprezenta, într-un mod cât mai fidel Globul
Pământesc sau porțiuni ale acestuia. Orice proiecție cartografică
deformează anumite proprietăți: suprafața, distanța sau forma
obiectelor măsurate pe suprafața Pământului. În funcție de scopul
hărții, se utilizează o anumită proiecție cartografică care păstrează
nedeformate una sau doua din aceste caracteristici.
Scopul utilizării unei hărți într-o anumită proiecție este acela de a
reda cât mai fidel o anumită zonă, un anumit fenomen sau orice
altceva ce se poate reprezenta pe o hartă.
Fig. 7.25. Încărcare pachet date
212
Fig. 7.26. Vizualizare date încărcate
Se observă că distanța între meridiane (liniile verticale) și paralele

(liniile orizontale) este egală (datorită proiecției cartografice utilizată
în acest caz) iar cercurile galbene se au o tendință de deformare pe
măsură ce se apropie de Polul Nord, respectiv Polul Sud. Cercurile
galbene poartă denumirea de Indicatorul TISSOT. Pe globul
Pământesc, rețeaua de meridiane (liniile verticale) converg către Poli,
dar în proiecția cartografică utilizată în acest caz ele sunt paralele.
Fig. 7.27. Rețeaua de paralele și meridiane
Din proprietățile hărții (Click dreapta în caseta Contents pe pachetul

Map și se alege opțiunea Properties)
213
Fig. 7.28. Vizualizarea proiecției utilizate
Se observă proiecția cartografică existentă: WGS 1984 Plate Caree.

Aceasta poate fi schimbată de către utilizator, alegând din lista de
proiecții predefinite, existente în software.
214
Fig. 7.29. Alegerea Proiecție cartografice MERCATOR și vizualizarea

datelor în noua proiecție
215
Fig. 7.30. Alegerea proiecție cartografice STEREO 1970 și vizualizarea

datelor în noua proiecție
216
Bibliografie
1. Association for Geographical Information (AGI), A Dictionary of GIS,

Marea Britanie, 2001
2. Bofu, C., Chirilă, C. - Sisteme informaţionale geografice. Cartografierea şi
editarea hărţilor. Editura Tehnopress , Iaşi. 2007
3. Davis David - GIS for Everyone, ESRI, 1999
4. DeMeres, Michale, Wiley John & Sons - Fundamentals of Geographic
Information Systems, 1996
5. Herbei M. - Sisteme Informatice Geografice Aplicaţii. Ed. Universitas
Petroşani, I.S.B.N.978-973-741-333-8, 2013
6. Herbei M. , Nemes I. - Using GIS analysis in transportation network,
Proceedings of 12th International Multidisciplinary Scientific GeoConference and
Expo – SGEM (Surveying Geology & mining Ecology Management) Albena,
Bulgaria, SGEM Proceedings, ISSN 1314-2704 pag. 1193 - 1200, 2012
7. Herbei O., Herbei M. - Proiecţii Cartografice Ed. Universitas Petroşani,
I.S.B.N. 979774143, 2011
8. Herbei O., Herbei M. - Sisteme Informatice Geografice. Fundamente
Teoretice Şi Aplicaţii. Ed. Universitas Petroşani, I.S.B.N. 979774143, 2010
9. Herbei, M. - Realizarea unui Sistem Informatic Geografic în zonele afectate
de exploatările miniere utilizând tehnici şi tehnologii modernei – Teză de doctorat,
Petroşani, 2009
10. Jones, C. - Geographical Information Systems and Computer Cartography,
Addison – Wesley Longman, 1997
11. Keranen K., Malone L. - Instructional Guide for The ArcGIS Book - Second
Edition, ESRI Press, 2018
12. Law M., Collins A. - Getting to Know ArcGIS Pro, first edition, ESRI Press,
2016
13. Law M., Collins A. - Getting to Know ArcGIS Desktop, fifth edition, ESRI
Press, 2018
14. Mitchell, A. - The ESRI Guide to GIS Analysis, ESRI Press
15. Niţu C., Niţu C.D., Tudose C.E., Vişan M.C. - Sisteme Informaţionale
Geografice şi Cartografie computerizată, Editura Universităţii din Bucureşti, 2002
217
16. Osaci-Costache Gabriela (2006, 2008), Topografie-Cartografie.

Metodologie, exemple rezolvate şi 355 de aplicaţii, Edit. Universitară, Bucureşti.
17. Popescu C., Copacean L., Herbei M. – Teledetectie. Fundamente Teoretice,
Ed. Conspress, Timisoara, 2015
18. Popescu, C. - Teledetecţie şi sisteme informatice geografice în agricultură,
Editura Eurobit, Timişoara, 2007
19. Săvulescu C., şi colab. - Fundamente GIS, Editura *H*G*A*, Bucureşti,
2000
20. *** ESRI – “Building a Geodatabase”
21. *** ESRI – “Topology rules poster”, 2004
22. *** Manualul Inginerului Geodez , Editura tehnică, Bucureşti 1974;
23. *** Măsurători terestre fundamentale , Editura Matrix Rom, Bucureşti
2002;
24. *** Sisteme informatice de evidenţă cadastrală – Curs postuniversitar de
perfecţionare, UTB – Facultatea de Geodezie, Editura Compress, Bucureşti, 2004
25. http://desktop.arcgis.com/en/arcmap/10.3/manage-
data/geodatabases/what-is-a-geodatabase.htm
26. http://gpsworld.com
27. http://help.arcgis.com/en/arcgisdesktop/10.0/pdf/building-a-
geodatabase-tutorial.pdf
28. https://leica-geosystems.com/en-US/products/gis-collectors/gis-
handhelds-tablets/leica-zeno-5
29. https://leica-geosystems.com/products/gis-collectors/gis-handhelds-
tablets/leica-zeno-20
30. https://leica-geosystems.com/products/gis-collectors/software/leica-
zeno-mobile
31. https://www.esri.com/en-us/arcgis/products/collector-for-arcgis
32. www.earth.unibuc.ro
33. www.esri.com
34. www.leica-geosysyems.com
35. www.topgeocart.ro
218

Carte GIS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte GIS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cartografie digitală & Mobile GIS

Capitolul 2 Leica Zeno 5 ...................................................................................... 23

Capitolul 3 Leica Zeno 20 .................................................................................... 52

Capitolul 4 Proiecte Zeno 20 ............................................................................... 94

Capitolul 5 Zeno 20 Gamtec ............................................................................. 111

Capitolul 6 ArcGIS – ArcGIS Online - Collector ............................................ 117

Capitolul 7 Realizarea hărților utilizând ArcGIS Pro.................................... 197

Procesul decizional bazat pe informațiile geografice reprezintă

Sistemele Informatice Geografice – GIS – sunt în strânsă

O hartă tematică conține o bază de date spațială care permit

Capitolul 1 Introducere în cartografia

1.1. Tipuri de hărți

Fig. 1.1. Tipuri de hărți

1.1.1. Hărți tematice

O hartă tematică este o reprezentare vizuală a caracteristicilor unei

Hărți tematice calitative

Hărțile tematice calitative prezintă o distribuție spațială, calitativă, a

Fig. 1.2. Exemplu 1 Hartă tematică calitativă

Această metodă presupune colorarea sau hașurarea în mod diferit a

Fig. 1.3. Exemplu 2 Hartă tematică calitativă

Hărți tematice cantitative

modul în care o măsurătoare variază într-o zonă geografică

Fig. 1.4. Exemplu Hartă tematică realizată prin metoda arealelor

- Metoda punctului (DOT MAP) - se utilizează la reprezentarea

Fig. 1.5. Exemplu Hartă realizată prin metoda punctului

- Metoda simbolurilor proporționale (GRADUATED SYMBOL

Fig. 1.6. Exemplu Hartă realizată prin metoda punctului combinată

- Metoda izoliniilor – se utilizează la reprezentarea

Fig. 1.7. Exemplu Hartă a curbelor de nivel

- Metoda liniilor de mișcare – se utilizează pentru o

Fig. 1.8. Exemplu Hartă realizată pe baza metodei linilor de

- Metoda cartogramei – se utilizează pentru o înțelegere mai

Indicele care se va reprezenta va fi clasificat în serii de grupe,

Fig. 1.9. Exemplu Cartogramă

1.2. Principii de realizare a hărților

Principalele elementele ale unei hărți tematice sunt:

2. Legenda – reprezintă elementul principal al unei hărți

Fig. 1.10. Elementele hărții

În vederea realizării unei hărți tematice există o serie de reguli

o Se utilizează același tip de font pentru elementele din

Fig. 1.11. Poziționarea corectă a titlului unei hărți

Fig. 1.12. Alegerea simbolului NORD și a metodei de reprezentare a

- Reguli pentru date de tip PUNCT:

o Textul se plasează pe același tip de date (să nu existe

- Reguli pentru date de tip LINIE:

- Reguli pentru date de tip POLIGON:

Capitolul 2 Leica Zeno 5

2.1. Zeno 5. Caracteristici tehnice

2.2. Zeno 5. Hardware

Fig. 2.1. Componentele Zeno 5

Fig. 2.4. Opțiunea Zeno 5 + Antenă externă sau Zeno 5 Handheld

2.3. Zeno Field

Zeno Field reprezintă soluția mobilă utilizată pe instrumente GIS

2.3.1. Zeno Field – Unelte (Tools)

Zeno Field are în componență 3 Bare cu unelte (Tools):

Fig. 2.5. Bara unelte principale

2. Bara cu unelte de căutare care conține unelte pentru Zoom,

Fig. 2.6. Bara unelte de căutare

Fig. 2.7. Unelte de căutare

3. Bara cu unelte de editare care conține unelte pentru crearea,

Fig. 2.8. Bara unelte de editare

2.3.2. Zeno Field – Bara de stare

Fig. 2.9. Bara de stare

2.3.3. Zeno Field – Table of Contents