1. Noţiuni generale despre Cadastru: definiţii, aspecte, funcţii, rol, scop,

important
1. Definitii ale cadastrului 
« Forma de inventar funciar alcatuit dintr-un registru cadastral si din planuri, cuprinde datele
tehnico-economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui oras, raion, comuna
sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrarile de  identificare, de
masuratoare si de ridicare in plan a imobilelor situate pe un anumit teritoriu, continand
pentru fiecare imobil parcela! urmatoarele date: numar topografic,  suprafata destinatiei
teritoriului arabil, pasune, etc.! sau felul folosintei teren construit, curte!, precum si numele
posesorului.
"erveste la identificarea si evidenta imobilelor pe categorii de folosinta, la planificarea 
productiei agricole, la ase#area impo#itelor si la intocmirea si tinerea la curent a cartilor
funciare si a alter registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele. $ %ictionar
enciclopedic - &d. 'olitica (ucuresti - 1)*+.

« nsamblul lucrarilor tehnice de masuratori si calcule pentru stabilirea suprafetelor  funciare

 forma de inventar cuprin#and datele tehnico-economice asupra terenurilor  agricole. $ ic
dictionar al limbii romane --&d. "tiintifica - 1)/0.

« otalitatea lucrarilor tehnice de determinare e2acta a unor proprietati funciare, cu toate

caracteristicile lor  3egistru cadastral 4 registru in care sunt trecute datele de  identificare a
proprietatilor funciare pe un anumit teritoriu si care serveste la planificarea productiei
agricole, la ase#area impo#itelor, etc. $
%&5 - &d. cademiei - 1)60.

7Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si 
 8uridica, prin care se reali#ea#a identificarea, inregistrarea, descrierea si repre#entarea  pe
harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe
intrg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de propietar7. 9./:1))* - 9egea
cadastrului si publicitatii imobiliare - 1))*.

7Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si 
 8uridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii.7
9.+0/:+;;<-9ege privind reforma in domeniile proprietatiisi 8ustitiei,...- +;;<.
 

Definitie:
Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si 8uridica
prin care se reali#ea#a identificarea, inregistrarea si repre#entarea pe planuri cadastrale a tuturor 
corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.
Caracteristici: Cadastrul general are caracter:
* obiectiv: e2prima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia
sociala sau tehnica a acestuia 
* unitar: se e2ecuta dupa norme si instructiuni unice
* istoric : reflecta legiile societatii formele de propietate caracteristice unei oranduirii!
* dinamic : e2prima realitatea naturala in continua schimbare impune necesitatea unei intretineri
permanente!
* general : satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice
* obligatoriu: se e2ecuta pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri mobile, persoane
fi#ice si 8uridice.

Rol: Cadastrul trebuie sa furni#e#e date reale cu privire la:

= determinarea intinderii, configuratiei si po#itiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei lor
= identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale
= stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative
= inventarierea suprafetelor mecani#abile si nemecani#abile, a pantelor terenurilor
= bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole
= inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi
scoase din circuitul agricol, a terenurilor amena8ate si ameliorate.

Scopul:  e2ecutarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispo#itia celor interesati, in orice moment, date
reale si complete pentru:
= determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe 8udete si pe tara
= stabilirea impo#itului funciar
= cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia
= intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistemati#area teritoriului si localitatilor
= obtinerea de date pentru intretinerea stra#ilor, drumurilor, cailor ferate, etc
= alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale
= folosirea, amena8area si regulari#area cursurilor de apa
= amena8area si e2ploatarea rationala a padurilor
= protectia mediului
= solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari
= reali#area ba#ei de date cadastrale necesare intocmirii "I-urilor.
 

Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico- organi#atorice
menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de
propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la
dovedirea si garantarea propietatii.
9ucrarile de cadastru sunt importante pentru reali#area sistemelor informationale ale teritoriului,
capabile sa furni#e#e rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare
interesate.

Aspectele cadastrului
&videnta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte:
a) Aspectul cantitativ - se reali#ea#a prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea
prin masuratori a po#itiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si
propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea
sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.
b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al
caracteristicilor calitative ale constructiilor.
= 'entru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de
imbunatatiri funciare irigatii, indiguiri, desecari!.
= 'entru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie beton, caramida, lemn!,
dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de u#ura, etc..
c) Aspectul juridic - se refera la regimul 8uridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.

F!C"II#$ CADAS"R#I
3eali#area practica a cadastrului se face prin trei functii corespun#atoare celor trei aspecte ale
acestuia.
 a) Functia te%nica are ca obiect urmatoarele lucrari:
= stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative comune,
orase, municipii!
= identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,
= delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul
acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora
= efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale
= intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale
= numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu
administrativ comunal, orasenesc sau municipal
= intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinte#a
 

= intretinerea cadastrului.
%ocumentele tehnice principale ale cadastrului sunt:
= dosarul lucrarilor de delimitate
= planurile si hartile cadastrale
= registrele si fisele cadastrale.

b) Functia economica are ca obiect e2ecutarea urmatoarelor lucrari:

= incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate
= evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amena8ate prin lucrari de
imbunatatiri funciare
= evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de
u#ura,etc..
c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si
inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe ba#a dreptului si actului 8uridic pe care
se intemeia#a propietatea. "e asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe
teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.
 

+. Clasificarea terenurilor pe categorii de folosinţ> ?i clasificarea construcţiilor @n

funcţie de scopul pentru care sunt utili#ate
& 'eneralitati

Categoria de folosinta a terenului, individuali#ata printr-un cod, este unul dintre atributele
parcelei. &videntierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de
celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea
sarcinilor fiscale care grevea#a bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistrea#a
subcategorii de folosinta.
Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in mod
natural sau artificial. re ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de
subcategoria defolosinta folosita de cadastrele de specialitate!. Arupele de folosinta sunt
agricole si neagricole.
Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta
predominante,care ocupa suprafata ma8oritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai
mic. %e e2emplu, in grupa terenurilor cu destinatie
agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, live#ile, fanetele si pasunile, dar 
un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. ot astfel, in intravilane, in categoria de
folosinta curti-constructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se include si alte categorii
de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, live#i, ape, etc..
Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului

Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadrea#a acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani +-
* ani! si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe,
plante tehnice si industriale , plante medicinale si aromate, plante fura8ere, legume etc.
In categoria de folosinta arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosinta:
arabil propriu-#is !,
pa8isti cultivate '!,
gradini de legume A!,
ore#arii B!,
sere "!,
solarii si rasadnite "B!,
capsunarii C!,
alte culturi perene %!.

"e inregistrea#a ca terenuri arabile:

 

a!, terenurile destinate culturilor fura8ere perene trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri
insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene!, care se ara o
data la eel mult * ani
b! terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau
altor cau#e
c! terenurile cu sere si rasadnite sistemati#ate, cu mentiunea ,,sere7 sau ,,rasadnite7.
erenurile arabile amena8ate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare se vor
delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, inclu#and si suprafetele ocupate de canale,
diguri, talu#uri, debusee, ben#i inierbate,etc. care au latimi mai mici de +m, cu e2ceptia celor din
propietatea "ocietatii Nationale ,,Imbunatatiri Funciare7- ". si Companiei Nationale ,,pele
3omane-"., care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni (P)
'asunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la
ma2imum 1<-+; de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii
de folosinta se inregistrea#a:
a! pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa
b! pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii ero#iunii sau a
alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din live#i paraginite. 9a incadrarea acestora
se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasunea#a, iar fructele
pomilor repre#inta un produs secundar
c! pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu
vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta 
d! pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

Fanete (F)
9a categoria fanete se incadrea#a terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial
prin reinsamantari la 1<- +; de ani, iar iarba se coseste pentru fan. "e inregistrea#a la fanete:
fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, fnete cu tufarisuri si maraeinisuri.

Vii (V)
In aceasta categoric se incadrea#a terenurile plantate cu vita de vie:
a! vii altoite si indigene:
- viile altoite au la ba#a lor un portaltoi
- viile indigene sunt nealtoite, de#voltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si
vii nobile
 

b! vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi7

c! hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se
include in aceasta categoric de folosinta.
d! pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile
portaltoi si pepinierele propiu-#ise sau scolile de vite.
Livezi (L)
9ive#ile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. "e inregistrea#a ca live#i:
a! live#i clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si
anume: live#i cu cuturi intercalate, live#i inierbate, live#i in sistem agro-pomicol, live#i pure
b! live#i intensive superintesive- live#i amena8ate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu
conducerea diri8ata a coroanelor si mecani#are lucrarilor de intretinere si recoltare
c! plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu #meura, agrise, coaca#e, trandafiri de
dulceata,etc.
d! pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol
e! plantatii de du#i

Paduri si alte terenuri (PD)

In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amena8amentele
silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. "e inregistrea#a la aceasta categoric de
folosinta:
a! paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de ;,+< ha
b! terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni
preva#ute a fi impadurite prin amena8amente silvice
c! terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-terenuri ocupate de
pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei
vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic
d! perdele de protectie - ben#i ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au
diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia
cailor de comunicatie, pentru protectia ase#arilor umane, perdele pentru protectia digurilor,
perdele pentru combaterea ero#iunii
e! tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime,
catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.
Terenuri cu ape si ape cu stuf 
In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite
temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. "e inregistrea#a la aceasta
categoric:
 

a! ape cursatoare D3! : fluviul %unarea, bratele si canalele din %elta %unarii, cursurile de apa,
paraurile, si alte surse de ape denumiri locale  i#voare, privaluri,!.9a apele curgatoare se va
inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar
daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa.
%e obicei, apele curgatoare formea#a de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care numai
la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. lbia minora a unui curs de apa, include
toate #onele mai 8oase ale cursului, insulele si prundisurile. oate aceste terenuri din albia minora
nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape
b! ape statatoare D3! : 9imita acestor ape varia#a in functie de anotimp si de regimul de
precipitatii. 9a delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al
apelor.In aceasta categoric se incadrea#a si apele amena8ate in mod special pentru cresterea
diri8ata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc
trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amena8at sau neamena8at
c! marea teritoriala si marea interioara : "uprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de
ba#a ale celui mai mare reflu2 de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de
acostare, amena8amentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg
care are fiecare punct situat la o distanta de 1+ mile marine ++++0m!, masurata de la punctul eel
mai apropiat de la liniile de ba#a. "uprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si
liniile de ba#a, asa cum au fost definite mai sus.
9imita terenurilor repre#entand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale si
artificiale, ale baltilor, ale tarmului si pla8ei de nisip a arii Negre, este stabilita prin norme
specifice elaborate de ministerele interesate si avi#ate de BNCAC.

Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)

%in punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit
Brdonantei Auvernului nr. 0E1))/ privind regimul 8uridic al drumurilor, dupa cum urmea#a:
a! drumuri de interes national: autostra#i, drumuri e2pres, drumuri nationale europene, drumuri
nationale principale, drumuri nationale secundare
b! drumuri de interes 8udetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de 8udet si resedintele
de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi si alte obiective importante
c! drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:
d! stra#ile din localitatile urbane
e! stra#ile din localitatile rurale: stra#i principale si stra#i secundare
f! cai ferate simple, duble si inguste, tria8e.
%rumurile de e2ploatare din e2travilan, care nu au caracter permanent nu se inregistrea#a ca
detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

Terenurile activate cu constructii si curti (CC)

 ceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utili#ari si destinatii, de e2emplu: cladiri, curti,
fabrici, u#ine, silo#uri, gari, hidrocentrale,cariere,e2ploatari miniere si petroliere, cabane, schituri,
 

terenuri de sport, aerodromuri, diguri, talu#e pietruite, terase, debusee, gradini botanice si
#oologice, parcuri , cimitire, piete, rampe de mcarcare, f"sia de frontiera, locuri de depo#itare,
precum si alte terenuri ce nu se incadrea#a in nici una din categoriile de folosinta preva#ute in
articolele anterioare.

Terenuri desradate si neproductive ()

 ceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese e2cesive de degradare, care sunt
lipsite practic de vegetatie. %in aceasta categorie fac parte:
a! nisipuri #buratoare- nisipuri mobile nefi2ate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa
dintr-un loc in altul
b! stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand masive, ingramadiri de
bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie
c! rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt
impadurite
d! saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formea#a la suprafata lor o crusta
albicioasa friabila
e! mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de e2ces de apa si de uscaciune, pe care
nu se instalea#a vegetatie erenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistrea#a la categoria
terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf
f! gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si
roca pentru diverse nevoi de constructii
g! halde- terenuri pe care s-a depo#itat material steril re#ultat in urma unor activitati industriale si
e2ploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor - simboluri
 rabil 
ii 
9ive#i 9
'asuni '
fanete F
paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera '%
ape curgatoare D3
ape statoare D(
cai de comunicatii rutiere %3
cai ferate CF
curti si curti cu constructii CC
constructii C
terenuri neproductive si degradate N

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor 

9a constructiile cu caracter permanent se inregistrea#a datele privind:
- situatia 8uridica
- domeniul public sau privat
 

- destinatia. %upa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii

administrative, constructii social- culturale, constructii industriale si edilitare, constructii ane2e.
%estinatii ale constructiilor 
- constructii de locuinte C9
- constructii administrative si social- culturale C"
- constructii industriale si edilitare CI&
- constructii ane2e C
 

E. %eta?>ri si parcelari
+.*.1. Aeneralitati
B categorie importanta de lucrari care fac obiectul activitatii de cadastru, o repre#inta parcelarea
si detasarea terenurilor. stfel :
- lucrarile de parcelare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care se e2ecuta
impartirea divi#area! unei suprafete de teren tarla, cvartal, parcela! in mai multe parcele
- lucrarile de detasare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care numai o anumita
suprafata este e2trasa detasata!, restul ramanand neafectat.
(a#a materiala si metodologiile de lucru sunt asemanatoare, iar particularitatile pe care le
pre#inta vor fi semnalate, acolo unde este ca#ul.
'entru e2ecutarea lucrarilor de parcelare si detasare se efectuea#a un studiu asupra terenului
respectiv, confruntand planurile cadastrale cu situatia la teren, astfel incat pe ba#a studiului sa se
intocmeasca proiectul respectiv cu calcule preliminare ale elementelor care trebuie aplicate la
teren distante, unghiuri!.
'roiectul se intocmeste pe o copie a planului cadastral actuali#at, pe care se trasea#a liniile de
separare ale noilor parcele si se inscriu datele ce trebuie aplicate la teren.
In raport cu preci#iile cerute, proiectarea elementelor parcelarii sau detasarii se poate face prin
procedee grafice sau numerice analitice!.
2.6.2. Procedee grafice
!"#"!"$" Detasari %rafice printr&un punct obli%at 
 cest tip de detasari pre#inta trei variante.
A)Detasarea din suprafata unui triun%'i a unei suprafete in raportul m:n printr-o dreapta obligata sa
treaca prin varful unui triunghi. Fie triunghiul 1, +, E din figura de mai 8os.

%reapta obligata dreapta de detasare! trece prin varful + si imparte latura 1-E in doua parti m si n
prin punctul '.
'o#itia punctului ' se determina cu relatia :

2S 
 1 m ⋅n m
= 2S 2 = n ⋅ n n
 

tinandu-se cont de faptul ca latura 1-E este m Gn.

()Detasarea din suprafata unui trapez a unei suprafete ec'ivalenta cu cealalta suprafata ramasa.
Fie trape#ul 1;, 11, 1+, 1E, cu suprafata cunoscuta si punctul ',obligat, situat pe ba#a 11- 1+.

'entru re#olvarea problemei se transforma trape#ul intr-un triunghi de suprafata echivalenta,

astfel: se uneste punctul ' cu 1; si 1E, iar prin punctele 11 si 1+ se duc paralele la dreptele '-1; si
'-1E. ceste paralele vor intalni prelungirea ba#ei 1;-1E in punctele  si respectiv (. riunghiul
 '( are aceeasi suprafata cu trape#ul initial.
'unctul 3, luat la 8umatatea laturii (, unit cu ', va da linia '3, care imparte atat triunghiul '(
cat si trape#ul dat in doua suprafete de marime egala, adica :
"11,',3,1; 4 "',1+,1E,3
C)Detasarea dintr&un poli%on a unei suprafete , printr-o dreapta care trece printr-unul din varfuri.
Fie poligonul 11, 1+, 1E, ..., 1/, ca in figura,din care trebuie detasata o suprafata " printr-o
dreapta obligata sa treaca prin punctul 1+, unul din varfurile poligonului.
'entru obtinerea liniei de detasare se imparte poligonul in triunghiuri prin drepte

concurente in punctul obligat 1+ si se calculea#a grafic suprafata fiecaruia, obtinandu- se

suprafetele "1, "+, ..., "<. "e compara suprafata pe care o avem de detasat cu suprafetele
triunghiurilor insumate succesiv pentru a stabili prin care triunghi trece linia de detasare.
In ca#ul poligonului dat ca e2emplu : "1 G "+ H ",
"1 G "+ G "E  ",
ceea ce inseamna ca linia de detasare trece prin triunghiul III si va intersecta latura 1<
-1* in  po#itie pe care nu o cunoastem, inca!. 9a suprafetele "1 si "+ este necesar a se adauga
suprafata s4 "-"1G"+!.
 

"e considera latura 1+-1* ca ba#a a triunghiului 1+, , 1* fictiv si se calculea#a inaltimea ' a
triunghiului de suprafata 7s* inaltimea h! reducandu-se la scara planului.
 ceasta distanta se aplica pe perpendiculara ridicata din punctul 1*, de lungume ', obtinandu-se
punctul N. 'aralela trasata prin N la latura 1+-1* va intalni latura 1*-1< in , linia 1+- fiind
dreapta de detasare.

!"#"!"!" Detasari %rafice prin drepte paralele cu o directie data

 cest tip de detasari pre#inta trei variante.
A) Detasari %rafice prin drepte paralele cu o directie data in triun%'i  . 'ot fi doua situatii:
- triunghiul este impartit intr-un numar de parti egale
- triunghiul este impartit in doua suprafete aflate in raportul m : n"
In prima situatie se re#olva impartirea suprafetei unui triunghi in parti echivalente, prin drepte
paralele cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape:
- impartirea a doua laturi in patru parti egale
- trasarea cate unui semicerc pentru cele doua laturi impartite
- ridicarea de perpendiculare din punctele care impart cele doua laturi pana intersectea#a fiecare
semicerc
- trasarea de arce de cerc cu varful in intersectia celor doua laturi impartite, cu ra#a egala cu locul
de unde au intersectat semicercurile, pana intersectea#a laturile respective
- unirea acestor puncte de intersectie ale celor doua laturi, imparte triunghiul in suparfete
echivalente. Fiecare dreapta va fi paralela cu cea de-a treia latura a triunghiului.
In ca#ul celei de-a doua situatii se re#olva impartirea suprafetei unui triunghi in raportul m:n, printr-
o dreapta paralela cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape:
- se trasea#a un semicerc pe una din laturi
- latura pe care s-a trasat semicercul se imparte in mGn parti
- la m parti de varful triunghiului se ridica o perpendiculara pana intersectea#a semicercul
- se duce un arc de cerc cu varful in varful triunghiului, din locul unde a fost intersectat semicercul,
pana intersectea#a latura impartita
- din punctul unde latura este intersectata de arcul de cerc, se duce o paralela cu latura opusa
varfului de triunghi unde s-a trasat arcul de cerc si avem suprafata triunghiului impartita in
raportul m:n.
() Detasari prin drepte paralele cu o directie data in trapez"
Impartirea suprafetei unui trape# in doua parti echivalente, ca in figura, printr-o dreapta paralela cu
ba#ele, parcurge urmatoarele operatii grafice:
 

- prelungirea laturilor neparalele pana la intersectarea lor in 

- trasarea unui semicerc avand ca diametru latura -0
- marcarea pe linia -0 a punctului C perpendiculara coborata din ( pe linia -0, punctul ( re#ultat
din intersectia arcului de cerc de ra#a -E cu semicercul construit!
- impartirea segmentului C-0 in doua parti egale, mi8locul notandu-l cu %
- ridicarea unei perpendiculare din % pana intersectea#a semicercul in &. rasare arc de cerc cu
ra#a -& pana intersectea#a latura -0 in punctul 
- trasarea paralelei -N la 1-0, repre#inta linia de detasare cautata.

C) Detasarea unei suprafete  dintr&un trapez printr&o linie paralela cu bazele" 

Fie trape#ul din figura:

'entru obtinerea liniei de detasare a acestei suprafete, se parcurg urmatoarele operatii grafice:
- se ridica o perpendiculara din punctul 0 si se ia punctul 7a7 de marimea 0-a4+":1-0
- se duce o paralela prin punctul 7a7 la ba#a 1-0, care inersectea#a latura E-0 in punctul 7b7
- se punctea#a si se notea#a 8umatatea segmentului cu 7c7
- se uneste 7c7 cu 1, iar prin 7b7 se duce paralela la c-1, re#ultand linia b-d
- triunghiul 1-b-0 impartit in doua parti egale conduce la valoarea suprafetei 1-c-04":+.
riunghiurile 1-b-c si 1-d-c sunt egale si au fiecare marimea s:+.
3e#ulta ca dreapta d-c este linia de detasare cautata.
 

2.7. Parcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor 

!"+"$" ,eneralitati 
%esi parcelarile pe cale numerica implica calcule mai multe, ele sunt practicate cel mai des,
deoarece asigura o preci#ie ridicata.
'arcelarile sisau detasarile de suprafete se pot efectua printr-un punct obligat, prin drepte
paralele cu o directie data, printr- o linie franta sau, in ca#ul cand limitele de hotar sunt sinuoase
sau poligonale, prin rectificarea hotarelor, inlocuindu-le cu linii drepte.

!"+"!" Detasari de suprafete pe cale numerica printr& un punct obli%at 

 ceasta problema are o mare frecventa mai ales la intocmirea documentatiilor necesare la
circulatia 8uridica a terenurilor si se refera la aflarea coordonatelor unui punct care determina
dreapta de detasare , cel de-al doilea punct fiind punctul obligat.
a) Detasarea printr- un punct dat in triungi 
%esi terenul in forma de triunghi este greu de lucrat din punct de vedere agricol, problema este
studiata teoretic,deoarece terenurile in forme poligonale comple2e se reduc, in ultima instanta, tot
la detasari in triunghi.
olutia analitica
"e da triunghiul determinat de punctele 1,+,E, de coordonate cunoscute, din figura de mai 8os, si
se cere sa se detase#e suprafata data de punctele 1,+ si , unde punctul  trebuie determinat, iar 
+ este punctul obligat.

3e#olvarea analitica presupune ca raportul suprafetelor sa fie egal cu raportul elementelor liniare
aparute, si anume, cu un coeficient r :
 

Jnde suprafata triunghiului 1,+,E se determina din coordonate, cunoscandu- se suprafata de

detasat. Coordonatele punctului  se calculea#a ca punct pe segment, cu relatiile:
5 4 51 G r 5E K 51! L 4 L1 G r LE K L1!

olutia tri%onometrica
"tiind ca pentru a calcula coordonatele unui punct pe segment este necesara cunoasterea
orientarii dreptei si a distantei pana la punct, putem scrie:

b).Detasarea printr-un punct dat intr- un poligon

Indiferent de solutie, analitica sau trigonometrica, problema se reduce la detasarea unei
suprafete dintr- un triunghi.
Considerand poligonul 1,+,M,/ din figura de mai 8os, cunoscand coordonatele acestor
puncte, se cere sa se detase#e o suprafata " delimitata in poligon de o dreapta care trece prin
punctul obligat + si punctul  aflat pe conturul poligonal. "uprafata " se afla, in e2. dat, in
urmatoarele relatii fata de suprafetele componente ale poligonului:
"1 G "+ H " H "1G "+G "E
ceea ce inseamna ca dreapta de detasare, care trece prin punctul + va trece prin triunghiul
*,+,<.

Calculul analitic al celor doua suprafete conduce la determinarea suprafetei -s. folosind relatia:
s 4 " - "1 G "+ !
 

In continuare problema devine a determina detasarea suprafetei s dintr- un triunghi,  problema

e2pusa anterior.

2.7.! Detasari  de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cu o directie data
 ceste probleme se pun, de regula, la detasarile prin drepte paralele la una din laturile
poligonului si se intalnesc frecvent in practica.

!"+"/"$ Detasarea paralela cu o directie data in triun%'i 

Fie triunghiul 1,+,E, cunoscut prin coordonatele punctelor care il definesc. "e pune problema
detasarii a uneia sau a mai multor parcele prin linii paralele cu una din laturi, deci a determinarii
coordonatelor punctelor caracteristice ale dreptelor de detasare.

Rezolvarea analitica
9a ba#a acestei metode sta teorema asemanarii aplicata triunghiurilor +,,N si +,1,E. om scrie
rapoartele de asemanare
 

%in aceasta relatie deducem:

Intrucat orientarile laturilor - si +- s-au calculat din coordonatele acestor puncte si se cunosc
si d1, si d E,N , coordonatele punctelor si N se calculea#a ca puncte pe segment.
3elatiile de mai sus sunt valabile si in ca#ul in care triunghiul trebuie impartit intr- o serie
de parcele, deoarece raman constante elementele cunoscute, suprafata de detasat, unghiurile
α si β , orientarile laturilor triunghiului, iar ba#a mica a unei suprafete devine ba#a mare pentru
 

trape#ul urmator.

2.7.!.2 Detasarea paralela cu o directie data in trape" 

Rezolvarea analitica
%educerea relatiilor de calcul presupune linia de detasare  K N cunoscuta, ca in figura
de mai 8os:

'rin punctele E si N se duc paralele la latura +-1, obtinandu-se punctele Csi % pe ba#a 1-0.
"e formea#a triunghiurile asemenea 0,N,% si 0,E,C din a caror asemanare re#ulta relatiile:

 vand unul dintre termenii de la numitorul proportiilor cunoscut, se poate calcula rO si,
prin intermediul lui, celelalte elemente ale trape#ului s, ca si coordonatele punctelor  si N.
3elatia se aplica si pentru detasari in serie, in care ca# b1 devine ( pentru parcela
urmatoare, ceilalti termeni de sub radical ramanand aceiasi.
 

Rezolvarea tri%onometrica
 ceasta metoda presupune abordarea problemei in acelasi mod ca si la re#olvarea
detasarii in triunghi, aplicand relatiile deduse.

2.7.!.! Detasarea paralela cu o directie data in poligon

"e refera la detasarea paralela a unei suprafete sau a unei serii de suprafete dintr-un
poligon oarecare, ca in figura urmatoare:

'entru re#olvarea problemei pe cale analitica sau trigonometrica se folosesc relatiile

deduse pentru trape# si triunghi.
Inainte de aplicarea lor este necesar ca prin fiecare punct caracteristic al poligonului sa
se duca paralele la latura de ba#a 1-+, obtinandu-se coordonatele punctelor , (, M, & si sa se
efectue#e calculul suprafetelor trape#elor formate.

2.7.# %etasarea unei suprafete printr-o linie franta paralela cu un contur

poligonal
'roblema se pune in ca#ul in care se cere detasarea unei suprafete S printr-o linie
paralela cu un contur poligonal, ca in figura de mai 8os:
 

9inia de separare este paralela cu conturul 1,+,E,0. 9inia de separare <,*,/,6 este
definita atunci cand se cunosc coordonatele acestor puncte. Coordonatele se pot  calcula daca
se cunosc distantele l1, l+, lE si l0, orientarile directiilor 1-<, +-*, E-/ si /-6 si se obtin cu
a8utorul unghiurilor α .
Cunoscand:

re#ulta ca problema se re#uma la calculul lui '"

'entru deducerea relatiei de calcul se observa ca in trape#ul +,*,/,E prin coborarea
perpendicularei *-) pe dreapta +-E si prin trasarea paralelei *-1; la dreapta /-E, se poate scrie:
 

0. Pmp>rţirea teritoriului 3omQniei @n unit>ţi administrativ teritoriale  tipuri!. Jnit>ţi

9ucrarile de cadastru general sunt coordonate de gentia Nationala de Cadastru si 'ublicitate

Imobiliara, subordonata inisterului dministratiei Ri Intemelor.
$"$" 0nitatile administrativ&teritoriale "
In 3omania unitatile administrativ-teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si 8udetul.
In cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti municipale!, se deosebesc doua unitati
distincte: intravilanul si e2travilanul.
1ntravilanul este partea din teritoriul administrativ care cuprinde perimetrul construibil sau vatra de
sat si terenurile cu constrnctiile si instalatiile aferente #onelor functionale ale localitati, situate in
afara perimetrului construibil sau al vetrei de sat, cum sunt: #ona industriala si de depo#itare, #ona
spatiilor ver#i si a amena8arilor sportive, #ona de circulatie si transporturi etc., stabilite prin schitele
de sistemati#are a localitatii.
9egea nr. 1+1)*6 defineste perimetrul construibil al orasului si vatra satului astfel: Perimetrul
construibil al orasului si al vetrei de sat este acea parte a intravilanului care cuprinde #ona dens
construita ocupata cu cladirile de locuit, obiectivele social-culturale, retelele edilitare, precum si
terenurile libere dintre acestea.
Fac parte din perimetrul construibil al orasului sau din vatra satului si u#inele, fabricile, depo#itele,
spatiile ver#i, cimitirele, terenurile de sport etc., e2istente in #ona de locuit sau grupate compact
langa aceasta.
'e planul cadastral se repre#inta atat limitele intravilanelor in tus negru, cat si limitele vetrei
satelor sau perimetrul construibil al oraselor cu tus rosu.
9imita intravilanului repre#inta detaliu topografic al planului cadastral in interiorul ei se fac
numerotarea cadastrala si calculul ariei suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.
23travilanul este restul teritoriului administrativ cuprins intre hotarul unitatii administrativ-teritoriale
si limitele intravilanelor localitatilor. &l este destinat, in general, e2ploatarilor agricole si silvice.
 tat intravilanul cat si e2travilanul se divid, la randul lor, in unitati teritoriale cadastrale
1.2. 0nitatile teritoriale cadastrale"

1.2.1. ubdiviziunile e3travilanului"

"ubdivi#iunile e2travilanului sunt constituite din urmatoarele unitati cadastrale: sectorul cadastral
tarlaua!, corpul de proprietate, parcela si subparcela.
Tarlaua este asimilata cu sectorul cadastral) este o divi#iune a e2travilanului, delimitata de detalii
liniare cai ferate, drumuri clasate, drumuri de e2ploatare, ape, diguri etc.!, care nu sufera
modificari curente si care cuprinde mai multe corpuri de proprietate, deci are mai multi proprietari
si mai multe categorii de folosinta.
 

Corpul de proprietate asimilat cu bunul imobil! este subdivi#iunea sectorului cadastral tarlalei! si
se defineste ca fiind constituit dintr-o parcela sau mai multe parcele alipite, care apartin unui
singur proprietar sau mai multor proprietari in indivi#iune. Ca urmare, corpul de proprietate poate
avea una sau mai multe categorii de folosinta.
Parcela este o subdivi#iune a corpului de proprietate care are o singura categorie de folosinta si
un singur proprietar, sau poate fi detinuta de mai multi proprietari in indivi#iune.
ubparcela este o subdivi#iune a parcelei si este definita de insuirile calitative ale terenului clase
de bonitare, caracteristici de sol, grad de amena8are, pante, re#istenta la arat, procese de
degradare etc.!.
ot ca unitati cadastrale apartinand e2travilanului, mat pot fi considerate loturile si trupurile.
Lotul este unitatea cadastrala cu una sau mai multe parcele avand o utilitate bine definita: loturi
e2perimentale, loturi semincere etc., administrate de "tatiunile gricole &2perimentale si de
Cercetari.
Trupul este suprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale, care au un singur proprietar
si una sau mai multe folosinte. &ste ca#ul terenurilor detinute de asociatii agricole sau de
intreprinderi agricole de stat care, de obicei, nu sunt grupate intr-un singur loc.
1.+.+. "ubdivi#iunile intravilanului .
"ubdivi#iunile intravilanului sunt: sectoral cadastral care, de regula. este asimilat cu cvartalul!,
corpul de proprietate si parcela cu sau fara constructii!: ele se definesc la fel ca si
corespondentele lor din e2travilan.
 

, Rectificarea %otarelor .scop/princii si mod de re0olvare)

In vederea folosirii rationale a fondului funciar se impune adeseori corectarea unor linii de
hotar frante sau cu sinuo#itati, prin linii drepte.
9a corectarea hotarelor se pot ivi doua situatii:
- cand se conserva suprafetele terenurilor intre care se corectea#a hotarul schimbarea
suprafetelor se face la paritate! in acest ca#, corectarea se nurnete rectificare de 'otar4
- cand suprafetele terenurilor intre care se corectea#a hotarul sufera modificari creteri
sau scaderi! in acest ca# corectarea este modificare de 'otar"
"ituatia se intalneste de obicei in lucrarile de comasari din cadrul proiectelor de organi#are
a teritoriilor.
odificarea si rectificarea hotarelor sunt operatiuni tehnico - 8uridice in cea mai mare parte
a lor, dar pot avea si aspect economic, in ca#ul cand terenurile afectate de corectarea hotarului
nu sunt de aceeai calitate. %eci, schimbarile nu se mai fac la paritate, ci la echivalenta.
'artea tehnica a operatiunii de rectificare consta in determinarea elementelor topografice care
permit aplicarea pe teren a noului hotar.
'artea 8uridica se refera la intocmirea actelor de schimb de terenuri intre proprietarii
afectati de corectarea hotarului.
'artea economica se refera la calculul ariei suprafetelor de echivalenta, folosind
coeficientii de echivalenta, pentru calcularea unitatilor de productie conventionala J.'.C.!
%in punct de vedere tehnic, problema rectificarii unui hotar se reduce practic la o problema
de detasare.
%eoarece linia care corectea#a hotarul vechi trebuie sa indeplineasca adesea anumite
conditii la rectificare, se vor intalni urmatoarele situatii:

9imitele de hotar sinuase sau poligonale ridica probleme la e2ecutarea lucrarilor agricole
astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
 

Consideram situatia a doua unitati J1 si J+, separate de hotarul dat de punctele 1;0 1;<
1;* 1;/."e cere inlocuirea acestui hotar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate.
Inlocuirea se poate face grafic sua prin calcul.
$e"olvare grafica :
-conditia impusa la oricare rectificare este ca solutia adoptata sa nu afecte#e suprafetele
detinatorilor. %aca se impune ca noul hotar sa porneasca din punctul 1;0 atunci constructia se
desfasoara astfel :
- se uneste 1;/ cu 1;<, iar prin 1;* se duce paralela 1;* la dreapta 1;<-1;/
 -linia 1;< va inlocui hotarul dat de punctele 1;< 1;* 1;/,intrucat triunghiurile date de
punctele 1;< 1;* 1;/ si 1;<  1;/ sunt egale
-se unesc punctele 1;0- iar prin punctul 1;< se duce paralela 1;<- la dreapta 1;0-
-linia 1;0- inlocuieste hotarul dat de punctele1;0,1;<, , 8ustificare fiind aceeasi ca in
situatia anterioara
-in final, hotarului rectificat al celor doua unitati va fi dat de noul hotar 1;0-, care
inlocuieste grafic hotarul vechi format de punctele 1;0 1;< 1;* 1;/

$e"olvare numerica :
-se calculea#a intai suprafata de referinta data de punctele 1;0 1;< 1;* 1;/ 1;1 din
coordonate, care se notea#a cu "1
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 1;/-1;0, se calculea#a suprafata data de
punctele 1;1 1;0 1;/ care se notea#a cu "+
In urma compararii suprafetelor, pot interveni urmatoarele re#ultate : - "14"+ hotarul nou
este dat de linia 1;0-1;/ 
- "1"+ linia de rectificare se va spri8ini pe 1;/-1;+ 
- "1H"+ linia de rectificare va intersecta 1;/-1;1
-aceasa inseamna ca din suprafata "+ trebuie sca#uta suprafata "1 si re#ulta s 4 "+ K "1 ,
pentru a obtine punctul , cunoscand ca triunghiul dat de punctele 1;0 1;/ si  are suprafata s
-problema s-a redus deci la detasarea unei suprafete de marimi cunoscute, dintr-un triunghi
ceea ce inseamna ca punctul  va avea coordonatele :
5!451;/!Sd1;/,!=CB"teta1;/,1;1!
L!4 L1;/!Sd1;/,!= sin teta.
d1;/, ! 4+s d1;/,1;0=sinalfa!
s4"1-"+
alfa4teta1;/,1;0!-teta1;/,1;1!
-pentru controlul rectificarii se calculea#a suprafata data de punctele 1;1,1;0,
 

1  2lanul cadastral: 3etode de 4ntocmire a planului cadastral/ reambulare/ numerotarea cadastrala

Planul cadastral de ba05 este un derivat din planul topografic de ba" 5% ob6inut prin e&tragerea elementelor
de planimetrie din planul topografic de ba" 5% 7i apoi ecipat cu date 'atribute) cadastrale.
(etodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si indirecte
Din categoria metodelor directe fac parte:
& intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare8
& intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice8

Din categoria metodelor indirecte fac parte8

& intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de ba0a8
& intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vec%i

Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de ba0a topografica e9istenta in
0ona/ de volumul/ calitatea si actualitatea informatiilor continute de ba0a topografica/ de e9istenta punctelor
retelei de sprijin din 0ona/ de dotarea cu aparatura de specialitate a e9ecutantului lucrarilor/ de scara la care
se intocmesc planurile/ etc
Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.metode clasice)
Se intocmeste un proiect te%nic pe ba0a recunoasterii terenului/ a identificarii categoriilor de folosinta si a
punctelor de triangulatie e9istente in 0ona .procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice) Acesta
va cuprinde:
& volumul lucrarilor de semnali0are si marcare a punctelor vec%i si noi8
& coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie8
& volumul si obiectul lucrarilor de masurare8
& metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor8
& memoriul justificativ8
& devi0ul estimativ8

#ucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geode0ica de stat reali0ata in proiectie stereografica ;</ pe
plan secant unic $9ecutarea unor astfel de operatii se face prin metodele pre0entate la disciplined
topografice si geode0ie

3etodele numerice de ridicare sunt:

* metoda drumuirii8
* metoda radierii8
* metoda absciselor si ordonatelor8
Indiferent de metodele prin care se reali0ea05/ planurile cadastrale de ba05 trebuie s5 aibe urm5torul
con6inut:
a) #iniile de delimitare a teritoriului administrativ 7i a localit56ilor/ punctele de %otar 7i numerele de ordine
ale acestora
 

b) #iniile de delimitare ale tuturor sectoarelor cadastrale .tarlale sau cvartale)/ toate punctele cu numerele
care le definesc 7i num5rul de ordine 7i denumirea adoptat5/ 4n interiorul conturului fiec5rui sector
cadastral
c) #iniile care delimitea05 fiecare imobil 7i fiecare parcel5 de teren/ din intravilan 7i din e9travilan/ cu
scrierea num5rului cadastral al imobilului 7i a categoriei de folosin65 7i a num5rului cadastral dat
parcelei
2e planul cadastral de ba05 se repre0int5:
- a"a geode"ic 5
- otarele comunale% or 57ene7ti% municipale% +ude6ene sau frontiera de stat 
- ,ocalit 56ile% cl 5dirile 7i cur 6ile
- Construc 6iile tenico-industriale 7i instala6iile
- $e6elele de comunica6ii 
- idrografia 7i construc 6iile idrotenice
- Categoriile de folosin65 a terenului 
- nscrip6ii n cadrul planului cadastral 7i n e&tracadrul acestuia
/cara planului cadastral de ba"0 se stabile7te n func 6ie de densitatea detaliilor topografice 7i 
dimensiunile minime ale acestora% de importan6a economic 5 a "onei.
Sc5rile u0uale la care se 4ntocmesc planurile cadastrale de ba05 sunt:
a) n "onele de 7es: scara :<<< sau :,<<< pentru e9travilanul 4ntregului teritoriu
administrativ/ scara :<<< sau :,<< pentru intravilanele localit56ilor urbane 7i scara :<<< sau
:<<< pentru intravilanele localit56ilor rurale
b) n "onele de deal : scara :<<< pentru e9travilanul 4ntregului teritoriu administrativ/ iar 
pentru intravilane scara :<<< sau/ dup5 ca0/ scara :<<<
2lanurile cadastrale de ba05 se redactea05 4n proiec6ia Stereografic5 ;<

umerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabileste po#itia in teritoriu a fiecarei

parcele, legatura dintre planul cadastral si registrele cadastrale ce facilitea#a sistemati#area
tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile laTerele! de prelucrare a datelor pe
tarlale, pe suprafata e2travilanului, pe suprafata fiecarui intravilan component, pe suprafata totala
a intravilanelor si in final pe suprafata totala a teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau
municipal!. Numarul cadastral impreuna cu simbolul categoriei de folosinta si situatia 8uridica
creea#a posibilitatea unor evidente necesare fiecarui strat laTer! al bancii de date, supuse
prelucrarilor comple2e.
Numerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie pe planul
cadastral a cate unui numar de ordine pentru fiecare tarla cvartal - intravilan! si fiecare parcela
imobil - intravilan!. ceste numere de ordine numere cadastrale!, se inscriu cu caracter
nedefinitiv, alaturi de simbolurile categoriilor de folosinta ale terenurilor. Nu trebuie confundata
numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu numerotarea de la identificarea propietarilor atunci
cand aceasta operatiune a avut loc! intrucat acestea se fac pentru scopuri si in conditii diferite si
nu este posibil ca una sa o inlocuiasca pe cealalta.
 

2.1.6.1. umerotarea cadastrala a e&travilanului unui teritoriu administrativ 

Numerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr.1 din partea de
N a teritoriului administrativ si continuandu-se din aproape in aproape in ordinea normala sens
crescator! a numerelor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine definite pe teren si pe planul
cadastral de limite artificiale sau naturale cai de comunicatii, ape curgatoare, canale, forme
naturale ale reliefului, limite de paduri sau e2ploatatii agricole, etc.! astfel incat sa poata fi usor
de identificat si delimitat.
%intre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a parcelelor, se mentionea#a
urmatoarele:
- numerotarea cadastrala incepe cu parcela nr.1 din tarlaua nr.1, iar ultimul numar de parcela
trebuie sa se gaseasca in ultima tarla, inclu#andu-se in aceasta numerotare si detaliile liniare
care separa tarlalele drumurile, canalele, etc.!
- apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar celelalte detalii
liniare se numerotea#a pe fiecare tronson re#ultat din intretaierea cu alte detalii liniare,
respectandu-se urmatoarea ordine:
- caile ferate intretaiate de ape
- drumurile nationale intretaiate de ape si cai ferate
- drumurile 8udetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale
- drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale
- drumurile de e2ploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri comunale
- digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatore atunci cand nu sunt
paralele cu caile de comunicatie.

2.1.6.2. umerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu administrativ 

In intravilan, numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu cvartalul nr.1, situat
in partea de N a localitatii si continua cu numerotarea imobilelor de la 1 la nO in cadrul fiecarui
cvartal. Numerotarea cadastrala a parcelelor se face de la 1 la nO in cadrul fiecarui imobil.
Numarul cadastral al imobilului se scrie numai o singura data pe plan cifre cu inaltimea de
Emm.!, iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in mi8locul fiecarei parcele cifre cu
inaltimea de +mm.! impreuna cu simbolurile categoriilor de folosinta, sub forma fractionara.
"tra#ile si celelalte detalii liniare care delimitea#a cvartalele se numerotea#a separat si formea#a
cvartalul #eroO, iar ordinea de numerotare a acestora trebuie sa respecte regula de la
subcapitolul anterior. 'entru bulevardele si stra#ile principale se atribuie un singur numar pe
toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte stra#i, suprafata de intersectie se atribuie celei mai
importante.
 

"istemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului, ca si in ca#ul intravilanelor,

se aplica uneori si in ca#ul numerotarii cadastrale din e2travilan, atunci cand proprietatile sunt
fragmentate in multe parcele avand categorii de folosinta diferite. In acest ca#, intreg sistemul de
numerotare din e2travilan trebuie sa-l urme#e pe cel specific intravilanelor, nefiind posibil a se
folosi ambele sisteme pentru e2travilan.
 

; Calculul ariei suprafe6elor .numeric/ trigonometric/ grafic)

Procedee pentru calculul suprafetelor 
2.3.1. 4eneralitati 
In cadastru orice imobil parcela de teren cu sau fara constructii! este definit de urmatoarele
elemente: suprafata, proprietar, categoria de folosinta, calitatea si situarea lui teritorial-
administrativa, elemente care alcatuiesc structura cadastrului general.
%intre aceste elemente, cunoasterea suprafetei repre#inta obiectivul principal al partii tehnice a
cadastrului, pentru care se consuma cel mai mare volum de munca.
Notiunea de suprafata, in cadastru, este considerata ca fiind aria unui contur inchis proiectat pe un
plan de referinta, cu scopul de a ori#ontali#a liniile contururilor de pe suprafata fi#ica a terenului,
intr-un plan ori#ontal. rebuie mentionat ca, in ca#ul unor deformatii regionale care conduc la erori
in calculul suprafetelor peste tolerantele admise, se utili#ea#a un sistem de proiectie stereografic
local.
"uprafata repre#inta insusirea de ba#a a entitatii cadastrale primare, care este parcela si care,
alaturi de celelalte insusiri categoria de folosinta, calitatea, situatia 8uridica, locali#area in
teritoriu!, ii confera posibilitatea intrarii in procesul de
prelucrare a datelor pe diferite nivele corp de proprietate, cvartal, localitate, destinatie, teritoriu
administrativ, etc.!. In cadastru se foloseste pentru parcela numai suprafata redusa la un plan de
referinta, corectandu-se, deci, masuratorile efectuate pe suprafata denivelata a terenului, asa cum
s-a aratat anterior.
'rocedeele de culegere prin masuratori a datelor primare pentru calculul suprafetelor au fost
aratate anterior, la fel si procedeele de calcul. alorile cele mai probabile ale suprafetelor nu se
stabilesc direct din datele de masuratori initiale, ci in urma calculelor de constrangere in reteaua
de spri8in geode#ica. ceasta incadrare se efectuea#a prin corectarea in operatia de compensare
a suprafetelor brute, in urmatoarele trepte:
- compensarea suprafetelor tarlalelor cvartalelor! in cadrul suprafetei masivului sau suprafetei
intravilanului deduse din coordonatele geode#ice sau suprafetele foilor de plan
- compensarea suprafetelor corpurilor de proprietate in cadrul suprafetei tarlalei cvartalului!
- compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor corpului de proprietate.
In instructiunile tehnice este pre#entat procesul tehnologic de efectuare a calculelor de
compensare a suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. In conditiile de dotare actuale a
unitatilor de cadastru cu mi8loace moderne de prelucrare a datelor, calculele suprafetelor se
efectuea#a in sistem inlantuit on-line!.
'rocedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de masuratori numerice
sau grafice! acestea putand fi grupate astfel:
- procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric, procedeul geometric
 

- procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul grafico- mecanic.

Corelarea procedeelor enumerate mai sus cu modurile de culegere a datelor de intrare conduce
la urmatoarea grupare, astfel:
a) %in masuratori topografice se culeg unghiuri si distante care conduc si la
determinari de coordonate, utili#and elementele masurate sisau determinate la
procedeele geometrice, trigonometrice sisau analitice.
b) %in masuratorile fotogrammetrice analitice masuratori preluate de pe modelul optic!
se culeg coordonate folosite la procedeele analitice.
c) %in masuratorile pe planurile cadastrale se pot culege: date grafice liniare sisau
unghiulare si liniare folosite la procedeele grafice si analitice, coordonate obtinute prin
digiti#area contururilor folosite la procedeele analitice si date preluate de la integratoarele
grafico- mecanice planimetre polare, planimetre rectangulare, etc.! folosite la procedeele
grafico- mecanice.

2.3.2. Procedeele numerice

!"5"!"$" Procedeul  analitic
Calculul se efectuea#a in situatia in care toate coordonatele punctelor conturului imobilului sunt
cunoscute.
Consideram conturul din figura de mai 8os, format din punctele 1, +, E, 0 cu coordonatele 51, L1
5+, L+ 5E, LE.

Formula de calcul analitic al suprafetei din figura se pre#inta sub forma:

+"4 51⋅ L+ - L0!G 5+⋅ LE - L1!G 5E⋅ L0 - L+!G 50⋅ L1 - LE! si
+"4 L1⋅ 50 - 5+!G L+⋅ 51 - 5E!G LE⋅ 5+ - 50!G L0⋅ 5E - 51!
%e regula, cu o formula se calculea#a suprafata si cu cealalta se verifica.
Aenerali#and, pentru un poligon format din 7n7 puncte, formulele devin:
n
 

2S = ∑  X n (Y n+1 − Y n−1 )  si

1-n

2S = ∑Y n (  X n−1 −  X n+1 )

1-n

!"5"!"!" Procedeul  tri%onometric
Calculul se efectuea#a in situatia in care punctele conturului imobilului sunt  determinate prin
coordonatele lor polare.
Consideram conturul, din figura urmatoare, determinat de punctele , (, C, %

prin distantele r 1, r +, r E, r 0 si orientarile α 1, α +, α E, α 0 masurate din punctul de statie B,   vom avea
poligoanele fictive: "1 4 B(, "+ 4 B(C, "E 4 BC% si "0 4 B%.
"uprafata imobilului (C% re#ulta din: " 4 " 1G "+G "E! - "0, unde:

!"5"$"$" Procedeul %eometric 

 

Calculul se efectuea#a in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate numai
liniar, cu ruleta si echerul topografic, tipic folosirii metodei absciselor si ordonatelor, a intersectiilor
de distante, a perimetrarii contururilor. Calculul suprafetelor se efectuea#a cu a8utorul unor formule
simple, cunoscute din geometrie.
3idicarile detaliilor in (ucurestii anilor 1)<0, 1)<< si ulterior s-au facut cu metoda absciselor si
ordonatelor, o metoda care inglobea#a un volum mare de activitate la teren.

2.3.1. Procedee grafice

!"5"$"$" 6etoda %rafica
 ceasta metoda se foloseste in ca#ul in care coordonatele nu sunt determinate pe ba#a de
masuratori de teren sau fotogrammetric masurate pe modelul optic! si se apelea#a numai la
masuratori efectuate cu mi8loace grafice rigle, echere, scari grafice, raportoare, etc.!.
'reci#ia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice, depin#and de: scara
planului, suportul pe care este planul, preci#ia si finetea cu care a
fost cartografiat planul, instrumentele cu care se face citirea elementelor grafice pe plan, etc.
Calculul suprafetelor se poate face prin urmatoarele procedee:
a) descompunerea poligoanelor contururilor imobilelor in figuri geometrice impartirea
poligoanelor in figuri geometrice se face prin trasarea pe planuri, cu creionul, a unor linii fine, astfel
incat sa poata fi usor sterse dupa efectuarea calculului.
'oligoanele sunt impartite in triunghiuri, la care se masoara grafic, pe plan, ba#ele si inaltimile. "e
recomanda sa se masoare cate o ba#a comuna, intre triunghiuri, in vederea eliminarii erorilor de
citire a distantelor. %istantele se pot citi pe plan fie cu a8utorul unui dubludecimetru divi#at fin in
 8umatati de milimetru, cu rigla la scara sau cu un compas distantier si se aprecia#a pe scara
grafica cu transversale, care permit a se face evaluari mai e2acte. "uprafata poligonului se obtine
din masurarea suprafetelor in care a fost descompus poligonul
b) transformare poligon contur imobil intr-un triungi cu suprafata egala. 'entru calculul
suprafetei poligonului se constituie dintr-o latura a poligonului prelungita ca latura a unui triunghi
cu suprafata egala. %in varful opus laturii constituita ca latura a triunghiului se coboara inaltimea
triunghiului si se uneste cu celelalte puncte caracteristice, iar din celelalte puncte ale poligonului
se duc paralele la laturile care formea#a triunghiul interior, ca in figura:
 

Cu a8utorul elementelor astfel construite se calculea#a suprafata triunghiului egala ca suprafata

cu poligonul
c) calculul suprafetelor prin metoda paralelelor ecidistante. Cand conturul parcelei are o
forma neregulata, pentru determinarea suprafetei se foloseste planimetrul grafic sau Darfa.
etoda consta in divi#area suprafetei in figuri geometrice avand inaltimea constanta 7a7. ceasta
se reali#ea#a cu a8utorul unui material transparent subtire si re#istent, pe care se trasea#a o
serie de linii paralele si echidistante cu echere speciale, gradate pe ipotenu#a. Bperatia de calcul
consta in aplicarea desenului transparent peste conturul poligonului care urmea#a a fi
calculat."uprafata poligonului se calculea#a ca suma de:
unde:

a 4 inaltimea constanta pentru toate trape#ele si triunghiurile formate

bmed 4 ba#a medie, re#ultata din media celor doua ba#e.
d)calculul suprafetelor cu ecere speciale. &cherele sunt gradate pe ipotenu#a si pe cateta.
Jn alt echer gradat este vernierul- situatie similara sublerului. 9a echere, distanta intre doua
divi#iuni de pe ipotenu#a este de 1,010mm, astfel incat  proiectia ei pe cateta este de 1mm.
ernierul are posibilitatea de a mari preci#ia de citire a fractiunilor de 7mm7, conducand la
masurari pe plan cu preci#ia de 7#ecime de
mm7. asuratorile se e2ecuta dupa ce in prealabil suprafata conturului s-a impartit in
triunghiuri. Calculul suprafetelor se face dupa regulile cunoscute.
 

= Registrele cadastrale

3egistrele cadastrale constituie documentaţia scripticU a cadastrului.

'otrivit dispo#itiilor art.1+ din 9egea Cadastrului si 'ublicit>ţii Imobiliare nr./1))*, modificat>
prin 9egea nr. +0/+;;<, documentele tehnice principale ale cadastrului general, care se
 @ntocmesc la nivelul comunelor, oraselor ?i municipiilor sunt urmatoarele:
a! registrul cadastral al imobilelor
b! inde2ul alfabetic al proprietarilor ?i domiciliul acestora
c! registrul cadastral al proprietarilor
d! planul cadastral.
Fi?ele corpurilor de proprietate sunt documentele care conţin datele de intrare @n ba#a de date a
cadastrului general. %ocumentele tehnice ale cadastrului general se obţin prin prelucrarea
datelor din ba#a de date. Fi?ele datelor cadastrale primare @ndeplinesc rolul de document cu
datele de intrare ale sistemului informaţional al cadastrului general, iar registrele cadastrale
 @ndeplinesc rolul de documente cu datele de ie?ire. PntrucQt ba#ele de date ale cadastrului
general se redactea#> ?i se arhivea#a sub form> de @nregistr>ri pe suporturi accesibile
echipamentelor de prelucrare automat> a datelor, cu efect 8uridic echivalent cu cel al
 @nregistr>rilor tradiţionale, sistemul de prelucrare automat> trebuie s> fie @n m>sur> a genera ca
date de ie?ire conţinutul unitar stabilit al registrelor cadastrale.
Brice informaţie grafic> sau alfanumeric> referitoare la un corp de proprietate se poate obţine
prin interogarea ba#ei de date a cadastrului general.
%ocumentele cadastrale se @ntocmesc o singur> dat> pe suport de hQrtie, la @ncheierea tuturor
lucr>rilor de cadastru general @ntr-o unitate administrativ-teritorial>. %e regul>, registrele
cadastrale se @ntocmesc @n trei e2emplare, dintre care unul se depune la consiliul local ?i dou> la
B.C.'.I. un e2emplar pentru arhiva proprie ?i un e2emplar pentru biroul de carte funciar>!.

$egistrul cadastral al imobilelor 

3egistrul cadastral al imobilelor conţine situaţia tuturor imobilelor ?i ale parcelelor componente
ale imobilului din cuprinsul unei unit>ţi administrativ-teritoriale @n ordinea numerot>rii cadastrale
?i se @ntocme?te separat pentru intravilan ?i pentru e2travilan.
Conţinutul registrului cadastral al imobilelorr este pre#entat @n ane2a nr. + la Normele tehnice
pentru introducerea cadastrului general.
nde&ul alfabetic al proprietarilor 5i domiciliul acestora
"copul principal al inde2ului alfabetic al proprietarilor ?i domiciliul acestora este acela de a
permite identificarea fiec>rui proprietar @n registrul cadastral al proprietarilor. cesta este
documentul care face leg>tura @ntre registrul cadastral al imobilelor ?i registrul cadastral al
 

proprietarilor.
Conţinutul acestui registru este pre#entat @n ane2a nr. E la Normele tehnice pentru introducerea
cadastrului general.
Numerele de ordine date proprietarilor @n inde2ul alfabetic coincid cu numerele acestora din
registrul cadastral al proprietarilor.
 Pnscrierea domiciliului proprietarilor permite autorit>ţilor administrative s> poarte leg>tura cu
ace?tia.
$egistrul cadastral al proprietarilor 
3egistrul cadastral al proprietarilor conţine imobilele aparţin>toare fiec>rui proprietar, @n care
sunt @nscrise toate suprafeţele de teren ale imobilelor ?i parcelelor componente ale imobilului,
din intravilanul sau din e2travilanul teritoriului adminstrativ pentru care se @ntocme?te cadastrul
general.
 Pn cuprinsul datelor cu privire la proprietatea asupra terenurilor ?i construcţiilor se @nscrie tipul de
proprietate, care se codific> astfel:
- proprietatea privat> a persoanelor fi#ice: 'F
- proprietatea privat> a persoanelor 8uridice: 'V
- domeniul public al statului: %"
- domeniul public al unit>ţilor administrativ-teritoriale: %
- domeniul privat al statului: %'"
- domeniul privat al unit>ţilor administrativ-teritoriale: %'
Conţinutul registrului este pre#entat @n ane2a nr. 0 la Normele tehnice pentru introducerea
cadastrului general.
 

 Cartea funciar5 Defini6ie/ p5r6i componente8 2rincipiile c5r6ii funciare

Cartea funciar 5 cuprinde evidenţa 7uridic > inte%ral > ?i e3act > a imobilelor proprietatea persoanelor fizice ?i 7uridice din aceea?i 
localitate ca unitate administrativ&teritorial >: comun>
ora? municipiu"
 C 0 r ile funciare reprezint > un sistem de publicitate imobiliar > real ?i complet a drepturilor 
reale imobiliare" C >r ţile funciare sunt un sistem de publicitate real 8ntruc9t se bazeaz > pe
identitatea topo%rafic > a bunurilor ?i sunt un sistem complet deoarece realizeaz > publicitatea
inte%ral > a transmiterii bunurilor imobile"
Cartea funciar> este compus> din: titlu ?i trei p>rţi: , ( ?i C.
itlul c 0rii funciare  cuprinde num>rul c >r ţii funciare ?i denumirea unit >ţii dministrativ teritoriale
8n care este situat imobilul"
 8. Partea  '9oaia de avere) cuprinde descrierea imobilului cu indicarea num>rului de
ordine ?i a num>rului cadastral al imobilului conform numerot >rii imobilelor din planul 
cadastral suprafaţa 8mpreun> cu Ane3a la Partea A  care cuprinde planul imobilului cu
vecin>t >ţi %eometria parcelei descrierea imobilului inventarul de coordonate"n antet se
menţioneaz > num>rul c >r ţii funciare ca ?i 8n partea A"

. Partea a -a '9oaia de proprietate)  cuprinde 8nscrieri privitoare la proprietate adic >

 privind dreptul de proprietate ?i documentele pe care se 8ntemeiaz > acesta" n antet se
menţioneaz > num>rul c >r ţii funciare ca 8n partea A"
 Pn aceast> parte se face:
- menţionarea @nscrisului pe care se @ntemeia#> proprietatea, transmiterea propriet>ţii,
modificarea sau stingerea dreptului asupra @ntregului imobil sub forma propriet>ţii e2clusive,
comune @n dev>lm>?ie sau indivi#e
- faptele 8uridice, drepturile personale sau alte raporturi 8uridice, precum ?i acţiunile
privitoare la proprietate
& servituţile constituite 8n folosul imobilului @nscris @n 'artea 4
- orice modific>ri, @ndrept>ri sau @nsemn>ri, fapte 8uridice care determin> apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor reale ce
se @nscriu @n 'artea ( ?i drepturile personale sau alte raporturi 8uridice, acţiunile referitoare la proprietate, precum ?i
modific>rile, @ndrept>rile sau @nsemn>rile cu referire la titlu din 'artea  sau (.
C. Partea a -a '9oaia de sarcini)  cuprinde 8nscrieri privitoare la sarcini adic >
sarcinile ce revin proprietarului sau imobilelor (drepturi reale principale & dezmembr >minte ale
dreptului de proprietate: uzufruct uz abitaţie servituţi 8n sarcina imobilului superficie ?i 
drepturi reale accesorii&ipoteci privile%ii precum ?i fapte 7uridice drepturi personale
referitoare la drepturile reale 8nscrise 8n aceast > parte urm>riri imobiliare etc") cu privire la
imobilele 8nscrise 8n Partea A" n antet se menţioneaz > num>rul c >r ţii funciare ca 8n partea A"

Brice schimbare adus> vreunei @nscrieri @n cartea funciar> se evidenţia#> prin sublinierea vechii
 @nscrieri ?i prin trecerea @n rubrica observaţii a num>rului de ordine sub care s-a operat noua
 @nscriere.

P$CP, //(;,; D P;,C8 (<,8$= 8, <,<$ C=$> 9;C8$ 

Funcţionarea ?i organi#area c>rţilor funciare se ba#ea#> pe anumite reguli fundamentale numite principii.
'rincipiile de carte funciar> sunt regulile de ba#> referitoare la organi#area, conducerea ?i ţinerea c>rţilor funciare, precum ?i la
activitatea propriu-#is> de publicitate imobiliar> operaţiunile de @nscriere a actelor ?i faptelor 8uridice privitoare la imobilele
cuprinse @n cartea
funciar>!.
Identificarea ?i cunoa?terea acestor principii este de o real> importanţ> practic>, ea fiind
 

premisa aplic>rii unitare ?i corecte a publicit>ţii imobiliare la nivel naţional.

1. Principiul opo"abilit0ii 
%ac>, @n conformitate cu prevederile art. 1/ ?i 16 din %ecretul-9ege nr. 11<1)E6 drepturile reale imobiliare pot fi constituite,
modificate ori stinse , numai dac> sunt @nscrise @n cartea funciar>, ceea ce echivala cu principiul efectului constitutiv de drepturi
reale al @nscrierii @n cartea funciar>, sub imperiul 9egii nr. /1))* @nscrierea @n cartea funciar> a actului 8uridic de constituire,
dobQndire, recunoa?tere, stingere, modificare ?i de transmisiune a unor drepturi reale imobiliare are ca efect opo#abilitatea fat>
de eventualii titulari de drepturi reale imobiliare cu acela?i obiect, faţ> de acela?i autor, care nu au efectuat aceast> operaţiune
sau au efectuat -o ulterior - art. +/ din legea /1))* si art. )E din 3egulament.
lat> , deci, c> prin noua lege se @nlocuie?te efectul constitutiv de drepturi al @nscrireii @n cartea funciar> cu cel al opo#abilit>ţii.
Ca urmare, @ntre p>rţi, operaţiunile 8uridice privind drepturi reale imobiliare @?i produc efectele de la data @ncheierii lor, @n forma
cerut> de lege, dar ele le pot fi opuse terţilor numai de la data @nscrierii lor.
9egea consacr> ?i anumite e2cepţii de la principiul opo#abilit>ţii, care sunt de strict> aplicare ?i interpretare. &le sunt ca#urile @n
care drepturile reale se dobQndesc prin : succesiune, accesiune, vQn#are silit>, u#ucapiune, prin efectul legii, e2propriere sau
hot>rQre 8udec>toreasc>. Pn aceste ca#uri, drepturile reale sunt opo#abile terţilor de la data dobQndirii, f>r> s> fie necesar>
 @nscrierea. %obQnditori subsecvenţi ai acestor drepturi nu beneficia#> de aceast> e2cepţie avQnd @n vedere c> titularii originari
sunt obligaţi s>-?i @nscrie drepturile pentru a putea dispune de ele.
!" Principiul publicit;<ii inte%rale"
 Pn esenţ>, principiul publicit>ţii integrale este regula conform c>reia @n cartea funciar> trebuie
 @nscrise toate drepturile reale imobiliare, operaţiunile materiale ?i, @n ca#urile anume prev>#ute de lege, drepturile de creanţ>,
faptele sau alte raporturi 8uridice @n leg>tur> cu imobilele cuprinse @n cartea funciar>.
'otrivit acestui principiu sunt supuse @nscrierii @n cartea funciar>, cu e2cepţiile prev>#ute de art. +* din 9egea nr. /1))*, toate
operaţiunile 8uridice prin care se transmite, se constituie, se modific> sau se stinge un drept real imobiliar. %e asemenea este
necesar s> se evidenţie#e toate modific>rile privind situaţia material> a imobilului, alipiri, de#lipiri @n foaia de avere a c>rţii
funciare.
'ublicitatea integral> a c>rţilor funciare este asigurat> chiar ?i @n ca#ul dobQndirii drepturilor reale care nu se @nscriu @n cartea
funciar>, succesiune, accesiune, vQn#are silit>,u#ucapiune, prin efectul legii, e2propriere sau hot>rQre 8udec>toreasc>!,
deoarece titularul lor nu va
putea dispune de ele decQt dac> s-a f>cut @nscrierea.
Ca urmare a acestui fapt, cartea funciar> constituie un adev>rat registru de stare civil> a imobilelor, cuprin#Qnd situaţia 8uridic>
complet> ?i real> a acestora .
Integralitatea publicit>ţii imobiliare este strQns legat> de efectul opo#abilit>ţii faţ> de terţi al @nscrierilor, consacrat de art. +/ din
legea /1))*, deoarece toate operaţiunile 8uridice privind transmiterea, constituirea, modificarea sau stingerea drepturilor reale
imobiliare , precum ?i acţiunile @n 8ustiţie privind imobilul respectiv devin opo#abile terţilor numai prin @nscrierea lor @n cartea
funciar>.

/" Principiul le%alit;<ii"

'rincipiul legalit>ţii, confundat de unii autori cu principiul oficialit>ţii, este un mi8loc de asigurare a corectitudinii ?i e2actit>ţii
 @nscrierilor din cartea funciar>.
9egalitatea formal> e2prim> faptul ca registratorul va dispune numai @nscrierea actelor ?i faptelor 8uridice prev>#ute sau permise
de lege, spri8inindu-se pe cerere ?i actele ce o @nsoţesc.
Ca urmare, cererea trebuie s> cuprind> toate menţiunile prev>#ute de lege ?i trebuie s> fie @nsoţit> de @nscrisurile doveditoare
ale faptelor sau actelor 8uridice a c>ror @nscriere se solicit>.
Bdat> introdus>, cererea nu mai poate fi modificat>, nici m>car prin e2ercitarea plQngerii @mpotriva @ncheierii dat> de (iroul de
publicitate imobiliar> cu privire la cererea respectiv>. &ste necesar> introducerea unei cereri noi. Pn ca#ul admiterii acesteia,
 @nscrierea care se va efectua va avea rangul conferit de data cererii admise ?i nu cel al primei cereri.
9egalitatea material> re#id> @n aceea ca registratorul are obligaţia de a cerceta dac> @nscrisul @n ba#a c>ruia se solicita
 @nscrierea @ntrune?te condiţiile de fond ?i form> prev>#ute de lege pentru @nscrierea respectiv> ?i dac> @n cuprinsul c>rţii
funciare nu e2ist> piedici la @nscriere art. 06 - 0) 9egea nr. /1))*!.
 

=" Principiul oficialit;<ii"

'otrivit acestui principiu, registratorul are dreptul ?i obligaţia legal> de a verifica din oficiu cererea de @nscriere, valabilitatea
titlului @n ba#a c>ruia se cere @nscrierea @n cartea funciar> ?i cuprinsul c>rţii funciare.
B dat> introdus> cererea ?i @nregistrat>, nu mai poate fi completat> cu @nscrisuri noi, ori cu alte date.
3egistratorul va putea respinge cererea prin @ncheiere motivat>, atunci cQnd aceasta nu este
complet> sau @nscrisurile pe ba#a c>rora se @ntemeia#> cererea nu sunt valabile.
%e asemenea, registratorul va proceda la respingerea cererii, dac> faţ> de datele de
 @nscriere @n cartea funciar>, cererea nu poate fi admis>, deoarece e2ist> neconcordanţ> @ntre cele cerute ?i cele e2istente @n
cartea funciar>.

5" Principiul neutralit;<ii"

'rincipiul neutralit>ţii const> @n faptul c> @nscrierile @n cartea funciar> nu se fac din oficiu , ci numai la cererea celor interesaţi ?i
numai cu privire la conţinutul cererii.
Ca urmare, registratorul de carte funciar> poate dispune efectuarea de @nscrieri numai @n ba#a cererii formulat> de persoana
interesat> ?i numai @n limitele acesteia.
Ca e2cepţie de la acest principiu pot fi reţinute: respingerea cererii de @nscriere, @nscrierea c>ii de atac a plQngerii @mpotriva
 @ncheierilor birourilor de publicitate imobiliar >, @ndreptarea erorilor materiale s>vQr?ite cu prile8ul oper>rii @nscrierilor sau
radierilor @n cartea funciar>, @nscrierea not>rilor ?i radierea acestora, acestea @nscriindu-se @n cartea funciar> din oficiu ?i chiar @n
ciuda opo#iţiei p>rţii interesate.

#" Principiul specialit;<ii"

 cest principiu, consacrat ?i sub numele de principiul individuali#>rii, asigur> e2actitatea ?i preci#ia documentelor cadastrale ?i
a c>rţilor funciare. 3egula este aceea ca cererea de @nscriere a actelor ?i faptelor 8uridice @n cartea funciar> s> fie admis>,
numai dac> @n cuprinsul s>u imobilele sunt precis determinate prin num>r cadastral, amplasament, vecin>t>ţi, suprafaţ>,
categorie de folosinţ> ?i schiţa de plan!.
 Pn virtutea acestui principiu @nscrierile din cartea funciar> trebuie s> preci#e#e e2act imobilul sau partea din imobil la care se
refer>, persoanele @mpotriva sau @n favoarea c>rora s-a efectuat @nscrierea, dreptul @nscris trebuie calificat e2act, cu indicarea
obiectului s>u ?i, dup> ca#, a modalit>ţilor care @l afectea#> sau a sarcinilor care @l grevea#>.
'entru respectarea acestui principiu, din interpretarea art. 0) din 9egea /1))*, re#ult> c>
cererea de @nscriere se respinge atunci cQnd nu @ndepline?te cerinţele legale, adic> @nscrisul pe care ea se @ntemeia#> nu
 @ndepline?te cerinţele de valabilitate ale actului 8uridic, nu are deplin> putere doveditoare, nu indic> numele p>rţilor, nu
individuali#ea#> imobilul cu num>rul de parcel>, nu este @nsoţit de o traducere legali#at> @n ca#ul @n care nu este scris @n limba
romQn>!.

+" Principiul priorit;<ii"

'rincipiul priorit>ţii este regula potrivit c>reia efectele @nscrierilor se produc retroactiv, de la data @nregistr>rii cererii de @nscriere.
Brdinea @nregistr>rii cererii va determina ?i rangul @nscrierii. 'rincipiul priorit>ţii repre#int> o aplicare @n materia publicit>ţii
imobiliare a principiului de drept romQn 7Wui prior tempore potior8ure7.
&l este consacrat de art. +< din 9egea /1))*, dar prevederi cu privire la acesta sunt cuprinse ?i @n art. +6, E; ?i 0/ din lege,
precum ?i @n art. )E, )0 ?i 11/ din 3egulament.
Cererea de @nscriere se depune la biroul de publicitate imobiliar>, unde va fi @nregistrat> @n registrul special de intr>ri ce
cuprinde data @nregistr>rii cererii, ora acesteia ?i num>rul curent sub care este @nregistrat>.
%ata @nscrierii confer> rangul @nscrierii, adic> efectul acesteia faţ> de celelalte @nscrieri.
Ca o chestiune de noutate, potrivit art. 06-0) din 9egea /1))* rangul @nscrierii este susceptibil de confirmare sau infirmare,
dup> cum cererea de @nscriere a fost admis> sau respins> de registratorul de carte funciar>.
%ac> se depun concomitent mai multe cereri de @nscriere la acela?i birou de publicitate
imobiliar> cu privire la acela?i imobil, drepturile de ipotec> ?i privilegiile imobiliare a c>ror @nscriere se solicit> vor avea rang
 

egal, iar celelalte drepturi vor primi numai provi#oriu rang egal, urmQnd ca prin 8udecata sa se hot>rasc> asupra rangului ?i
asupra radierii @ncheierii nevalabile.art. 0/ din legea /1))*!.

> Principiul relativit;<ii"

'rincipiul relativit>ţii, denumit ?i al consensului sau al acordului de voinţe, este regula conform c>reia orice @nscriere @n cartea
funciar> se poate face numai @mpotriva celui care la data cererii era @nscris @n cartea funciar> sau care urmea#> s> fie @nscris ca
titular al dreptului asupra
c>ruia se va face @nscrierea. Jnii autori definesc acest principiu ca fiind cerinţa legii ca @nscrierea @n cartea funciar> s> se fac>
numai cu consimţ>mQntul titularului @nscris .
Cel @mpotriva c>ruia se face @nscrierea se nume?te antecesor tabular, iar cel @n favoarea c>ruia se @nscrie se nume?te succesor
tabular.
3elativitatea @nscrierilor este consacrat> de art. ++ din 9egea /1))* potrivit c>ruia
 @nscrierea unui drept se poate face numai @mpotriva celui care la @nregistrarea cererii era @nscris ca titular al dreptului asupra
c>ruia @nscrierea urmea#> s> fie f>cut> sau @mpotriva acelui care @nainte de a fi @nscris ?i-a grevat dreptul, dac> amQndou>
 @nscrierile se cer deodat>. 9egea reglementea#> cQteva situaţii speciale:
 . 3eluQnd @ntr-o foarte mare m>sur> prevederile art. +; din 9egea nr. 11<1)E6, potrivit c>rora dac> mai multe persoane ?i-au
cedat succesiv una celeilalte dreptul de a dobQndi prin @nscriere un bun imobil, iar @nscrierile respective nu s-au efectuat, ultimul
dobQnditor al acelui bun imobil, va putea cere @nscrierea tuturor dobQndirilor succesive, concomitent cu cea a dreptului s>u,
dac> dovede?te prin @nscrisuri originale, actele 8uridice ce pot sta la ba#a acelor @nscrieri, prin art. +E din 9egea /1))* se
statuea#> c> dac> mai multe persoane ?i-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil iar @nscrierile nu s-au
f>cut, cel din urm> @ndrept>ţit va putea cere @nscrierea dobQndirilor succesive odat> cu cea a dreptului s>u, dovedind prin
 @nscrisuri originale @ntreg ?irul actelor 8uridice pe care se @ntemeia#> @nscrierile.
(. 'rincipiul relativit>ţii este un mi8loc eficient de asigurare a integralit>ţii @nscrierilor @n cartea funciar> @n ceea ce prive?te
drepturile care potrivit art. +* din 9ega nr. /1))* sunt opo#abile faţ> de terţi ?i f>r> @nscrierea lor @n cartea funciar>. 'otrivit art.
++ @nscrierea se poate face numai @mpotriva celui care la data cererii este @nscris @n cartea funciar>. Br, dac> titularul
 @nstr>in>tor al dreptului care era opo#abil ?i f>r> @nscriere nu procedea#> la @nscrierea acestuia, dobQnditorul la rQndul s>u nu s-
ar putea @nscrie deoarece s-ar @nc>lca principiul relativit>ţii, posesorul tabular nefiind identic cu persoana @mpotriva c>reia se
solicit> prin cerere efectuarea @nscrierii.
 Pn consecinţ>, se va reali#a @nscrierea @n cartea funciar> ?i a drepturilor care sunt opo#abile ?i e2tratabular, respectQndu-se
astfel integralitatea @nscrierilor. stfel, @nscrierile din Cartea funciar> vor reflecta @n mod complet @ntregul ?ir al titularilor unui
anumit drept real, inclusiv pe cei care au dobQndit acest drept opo#abil e2tratabular.

?" Principiul for<ei probante.

'otrivit acestui principiu dreptul real @nscris @n cartea funciar> se consider> a fi e2act, pe de o
parte, iar pe de alt> parte nici un drept real nu poate e2ista ?i deci nu poate fi opus nim>nui, dac> nu este @nscris @n cartea
funciar>. %ac> un drept s-a radiat din cartea funciar>, se pre#um> c> acel drept nu e2ist>. Pn ambele situaţii se poate face
dovada contrar>.
&ste u?or de observat ca acest principiu are la ba#> dou> pre#umţii fundamentale consacrate de te2tul de lege art. E1 ! ?i
anume:
a! %ac> @n cartea funciar> s-a @nscris un drept @n folosul unei persoane se pre#um> c>
dreptul e2ist> @n folosul ei, dac> a fost dobQndit sau constituit cu buna credinţ>.
b! %ac> un drept s-a radiat din cartea funciar> se pre#um> c> acel drept nu e2ist>.
'rincipiul forţei probante a c>rţii funciare este reglementat de art. E1 din 9egea /1))*, care arat> c>ci cuprinsul c>rţilor
funciare se consider> e2act @n folosul acelei persoane care a dobQndit prin act 8uridic cu titlu oneros un drept real, dac> @n
momentul dobQndirii dreptului nu a fost @nscris> @n cartea funciar> vre-o acţiune prin care se contest> cuprinsul ei sau dac> nu a
cunoscut pe alt> cale aceast> ine2actitate.
 cest principiu are drept scop ocrotirea terţului dobQnditor cu titlu oneros, de bun>
credinţ>, care s-a @ntemeiat pe cuprinsul c>rţii funciare, dobQndirea lui fiind ocrotit> de cau#ele de evicţiune ce ar putea deriva
 

din nevalabilitatea titlurilor anterioare dobQndirii lui.

 ceasta regula este o 7traducere7 fidela a prevederilor art. E+-EE din %ecretul-lege nr.
11<1)E6 potrivit c>rora terţul care, @ntemeindu-se pe cuprinsul c>rţii funciare, dobQnde?te cu bun> credinţ> ?i cu titlu oneros un
drept real @nscris @n cartea funciar>, nu poate fi omis din cau#a viciilor pe care le avea titlul autorului s>u, bine@nţeles, cu
e2cepţiile prev>#ute de lege @nscrierea unei acţiuni @n cartea funciar> ?i cunoa?terea pe alt> cale a ine2istenţei @nscrierii!.
'rincipiul forţei probante a @nscrierilor nu se aplic> @n situaţia @n care @n cartea funciar> era notat> o acţiune prin care se
contesta cuprinsul acesteia sa u terţul a cunoscut pe alt> cale ine2actitatea @nscrierii.
 Pn prima situaţie, dovada relei credinţe a terţului se face f>r> complicaţii, cercetQndu-se
cuprinsul c>rţii funciare cu privire la e2istenţa @nscrierii unei asemenea acţiuni. Pn a doua ipote#>, cel care invoc> reaua credinţ>
a terţului va trebui s> dovedeasc> faptul c> acesta a cunoscut pe o alt> cale ine2actitatea @nscrierii, acesta fiind pre#umat de
bun> credinţ> pQn> la proba contrar>. %e asemenea, acest principiu nu poate fi invocat cQnd @nscrierea terţului a fost supus>
rectific>rii, precum ?i @n situaţia cQnd @nscrierea prive?te drepturi personale, situaţii ?i st>ri personale, deoarece @n acest ca#
 @nscrierea are doar efectul de informare a terţilor art. E * din 9egea /1))*! cest principiu nu este aplicabil nici @n ca#ul
descrierilor care cuprind st>ri de fapt de e2emplu : descrierea imobilului din partea I!.
'rincipiul forţei probante contribuie la securitatea static> ?i dinamic> a circuitului civil prin aceea c> titularul @nscris @n cartea
funciar> nu @?i poate pierde dreptul, decQt dac> el consimte la aceasta , iar terţul dobQnditor de bun> credinţ> este ap>rat de
cau#ele de evicţiune ce deriv> din titlurile anterioare dobQndirii sale.
 

< Drepturi reale imobiliare

'otrivit Codului civil: 7'roprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un
lucru in mod e2clusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege7.
'entru a putea constitui e2ercitiul unor drepturi, actele persoanei trebuie sa fie recunoscute,
sau sa nu fie inter#ise de lege, intrucat un act contrar legii nu se poate constitui, din punct de
vedere 8uridic, e2ercitiul unui drept.
%reptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale, in virtutea caruia subiectul unui
raport 8uridic poate actiona in limitele permise de lege.
%repturile civile ale persoanelor fi#ice si 8uridice, in raport cu sfera persoanelor obligate si in
functie de continutul obligatiilor corespun#atoare, sunt:
- drepturi absolute
- drepturi relative.

%repturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia generala negativa a
tuturor persoanelor de a se abtine de la incalcarea lor.
%in categoria drepturilor absolute fac parte: drepturile personale nepatrimoniale, cum sunt
dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare, etc. drepturi ce deriva din
raporturile de familie drepturile de autor si inventator dreptul de proprietate precum si celelalte
drepturi reale.
%repturile relative sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia uneia sau a unor persoane
determinate, de a da, de a savarsi sau de a se abtine de la anumite acte sau fapte 8uridice.
 ceste drepturi operea#a numai in privinta subiectului obligat sau a subiectelor obligate.
 cestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.
B alta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic, astfel:
- drepturi patrimoniale
- drepturi nepatrimoniale.
%repturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic, oferind posibilitatea
unei evaluari banesti.
%repturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut economic, cum sunt cele
legate de persoana omului.
%repturile patrimoniale se impart in:
- drepturi reale
- drepturi de creanta.
%repturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le e2ercita direct asupra
lucrurilor, fara concursul altor persoane.
 

%repturile reale se impart la randul lor in:

- drepturi reale principale
- drepturi reale accesorii.
Din cate%oria drepturilor reale principale fac parte: dreptul de proprietare dreptul de superficie
dreptul de uzufruct uz si abitatie dreptul de servitute"
%in categoria drepturilor reale accesorii fac parte: ipoteca, privilegiile si amanetul.
"unt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie reala unor drepturi de
creanta.
%repturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in ba#a carora subiectul activ numit
creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta sa dea, sa faca sau sa nu faca
ceva.
%repturile civile ale persoanelor fi#ice si 8uridice sunt recunoscute, ocrotite si garantate atat de
Constitutie cat si de Codul civil, in scopul satisfacerii intereselor acestora in acord cu interesul
general al statului.

A 3oduri derivate de dobandire a proprietatii .

De0membramintele dreptului de proprietate
Principii generale
%intre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de proprietate, intrucat confera
titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele trei atribute:
- posesia
- folosinta
- dispo#itia.
%e#membramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii:
- o parte din de#membraminte sunt recunoscute unei persoane determinate si dispar odata cu
aceasta
- alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru servituti! acestea e2istand in
interesul fondului servitutile reale!.
%e#membramintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privata si nu cu dreptul de
proprietate publica.
%e#membramintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de superficie, dreptul de u#, dreptul de
abitatie, dreptul de u#ufruct si dreptul de servitute.

Dreptul de superficie
%reptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o persoana, denumita
 

superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un teren, care apartine unui
alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste constructia,
plantatia sau orice alta lucrare.
%reptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand particularitatile sale proprii.
"uperficiarul e2ercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele dreptului de proprietate.
 . odul de dobandire a dreptului de superficie. %reptul de superficie se poate dobandi:
a. prin acte 8uridice cu titlu oneros sau gratuit
b. prin u#ucapiune in aceleasi conditii cu dreptul de proprietate.
(. Caracterele dreptului de superficie sunt:
a. este un drept real imobiliar, fiindca nu poate purta decat asupra lucrurilor nemiscatoare
b. poate purta asupra tuturor constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor aflate pe teren, fiind in
acest ca# complet, dar poate purta si asupra unei parti din aceste, cand este incomplet
c. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care este distinct
proprietarul terenului nu poate cere incetarea situatiei create prin constituirea dreptului de
superficie, situatie care dainuie in conditiile stabilite prin actul de constituire a dreptului de
superficie.
 ceasta inseamna ca nu se poate pune niciodata problema impartirii, caci nu este vorba de
indivi#iune, ci de proprietati distincte
d. este un drept real perpetuu
e. nu se stinge prin neu# timp de E; de ani
f. poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul propriu al
dreptului de superficie precum: u#ufruct, abitatie, servituti, privilegii imobiliare si ipoteci.
Dreptul de u" 
%reptul de u# este un drept de u#ufruct mai restrans, care da putinta titularului sau de a se
folosi de bunul altuia si chiar de a culege o parte din fructe in limita trebuintelor u#uarului si a
familiei sale.
J#uarul nu poate vinde sau inchiria dreptul sau de folosinta. %e asemenea, el nu poate greva
cu sarcini dreptul sau de u#.
Dreptul de abitatie
 bitatia este un drept real de u# aplicat la casa de locuit. cestui drept i se aplica aceleasi
reguli ca si dreptului de u#.
%reptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat altei persoane.
%aca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de abitatie are dreptul sa
inchirie#e o parte din casa.
Dreptul de u"ufruct 
J#ufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita u#ufructuar, il e2ercita
 

cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri apartinand altei persoane denumita
nud proprietar, cu obligatia de a-i conserva substanta.
$" Caracterele uzufructului:
a. este un drept real, mobiliar sau imobiliar
b. este un drept de folosinta
c. este un drept temporar, a carui durata este marginita la viata u#ufructuarului
d. este un drept cesibil
e. comporta doua atribute: posesia si folosinta.
!" 6odurile de constituire ale uzufructului 
J#ufructul se poate constitui asupra oricarui bun, mobil sau imobil, ori chiar asupra unei
creante.
In situatia in care u#ufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile, u#ufructuatorul are
dreptul de a dispune de ele, cu indatorirea de a le inapoia in aceeasi cantitate, calitate si
valoare sau pretul lor la sfarsitul u#ufructului art. <+* cod civil!.
In pre#ent , u#ufructul se poate constitui prin vointa omului si anume:
- prin contract
- prin testament
- prin u#ucapiune prescriptie achi#itiva!.
a. %obandirea u#ufructului prin contract se poat infaptui prin instrainare si prin retentie.
b. %obandirea u#ufructului prin testament este frecvent intalnita in practica si se poate
manifesta in doua forme:
- constituirea directa, prin acte de instrainare
- constituirea indirecta, pe cale de retentie
J#ufructul va putea fi constituit prin testament si asupra unei cote parti din mostenire.
c. %obandirea u#ufructului prin u#ucapiune nu este preva#uta in temeiul unor dispo#itii legale.
&a este posibila prin analogie, avandu-se in vedere principiul ca prescriptia achi#itiva se
aplica tuturor drepturilor reale.
"tingerea dreptului de u#ufruct are drept consecinta:
a. J#ufructuarul incetea#a de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de a-l restitui. In principiu
restituirea se va face in natura.
b. J#ufructuarul si nudul proprietar procedea#a la lichidarea raporturilor de obligatii si sarcini
reciproc nascute din u#ufructul stins.

Dreptul de servitute
%reptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond, numit fond servant
 

sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond dominant, care apartine altei
persoane decat aceea ce detine fondul aservit.
 . Caracterele dreptului de servitute:
a. "ervitutea este un drept real imobiliar, pentru ca poarta numai asupra unui lucru
nemiscator prin natura lui.
b. "ervitutea presupune e2istenta a doua fonduri: aceasta formulare trebuie inteleasa in
sensul ca servitutea este constituita in profitul unui fond si tinand seama de utilitatea
acestuia.
c. "ervitutea este un drept accesoriu.
"ervitutea nu poate fi cedata, instrainata, urmarita sau ipotecata decat o data cu fondul
dominant.
d. "ervitutea este un drept perpetuu, ca o consecinta a caracterului sau accesoriu,
deoarece, avand rostul sa complete#e utilitatea fondului dominant, nu ar putea sa-si
indeplineasca aceasta functie decat daca va dura cat dreptul de proprietate insusi.
e. "ervitutea este un drept indivi#ibil.
 ceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imobile apartine mai multor
coproprietari, pentru constituirea sau stingerea servitutii se cere consimtamantul tuturor
coproprietarilor.
(. Clasificarea servitutilor. "ervitutile se impart in:
- naturale
- legale
- conventionale.
a. "ervitutile naturale sunt acelea care re#ulta din situatia naturala a fondurilor.
b. "ervitutile legale sunt cele stabilite de lege.
c. "ervitutile stabilite prin fapta omului formea#a o a treia categorie, in care intra:
- servitutile stabilite prin act 8uridic
- servitutile stabilite prin u#ucapiune
- servitutile stabilite prin destinatia proprietarului.
C. %upa obiectul lor, servitutile se impart in:
a. "ervituti po#itive.
b. "ervituti negative.
%upa modul lor de e2ercitare, servitutile se grupea#a in:
- continue
- necontinue.
&sential in aceasta clasificare ese interventia sau neinterventia unor acte succesive din parte
proprietarului fondului dominant.
 

B alta clasificare consta in:

- servituti aparente
- servituti neaparente.
"ituatia speciala a fondurilor face ca uneori, servitutile sa poata fi grupate in:
a. servituti continue si aparente, cum ar fi servitutea de vedere
b. servituti continue si neaparente, cum sunt in general servitutile negative
c. servituti necontinue si aparente, de e2emplu serveste de trecere pe o poteca
d. servituti necontinue si neaparente, intre care se poate mentiona servitutea de a paste
vitele.