Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE Programul de studii universitare de masterat GEOMORFOLOGIE SI CARTOGRAFIE CU ELEMENTE DE CADASTRU Disciplina: SISTEMUL CADASTRAL IN ADMINISTRATIA LOCALA Titular disciplină: Conf.univ.dr.ing. Gheorghe BADEA

Subiecte examen:

1. Instituţii care gestionează date cadastrale în România

Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost înființată ca instituție publică cu personalitate juridică Oficiul

Național de Cadastru, Geodezie şi Cartografie (ONCGC), ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Administrației Publice, iar la nivel județean au fost organizate OJCGC. Din anul 2004 ONCGC sa reorganizat, a fost preluată şi activitatea de publicitate imobiliară care aparținea de

Ministerul Justiției şi sa înființat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), unica autoritate în domeniu, instituție publică având personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Administrației şi Internelor. La nivelul fiecărui județ şi în municipiul Bucureşti sau înființat Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) prin reorganizarea OJCGC şi a Birourilor de Carte Funciară de pe lângă judecătorii. Septembrie 2011 Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a trecut in subordinea Ministerului Administratiei Publice si pe 10 mai 2012, ANCPI a trecut din subordinea MDRT în subordinea Guvernului României

2. Caracteristicile cadastrului

obiectiv: exprimă o realitate obiectivă, independentă de voința omului, indifferent de funcția socială sau tehnică a

acestuia;

unitar: se execută după norme şi instrucțiuni unice;

istoric: reflectă legile societății (formele de proprietate caracteristice unei orânduirii);

dinamic: exprimă realitatea naturală în continuă schimbare (impune necesitatea unei întrețineri permanente);

general: satisface cerințe pentru diferite sectoare economice;

obligatoriu: se execută pe întreg teritoriul țării, pentru toți proprietarii de bunuri imobile, persoane fizice sau juridice.

3.

Definiţii: cadastru general, sisteme informaţionale specifice

Cadastrul general este un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează

identificarea, înregistrarea şi reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor corpurilor de proprietate indiferent de destinaţie şi proprietar, de pe întregul teritoriu al ţării.

4. Aspectele şi funcţiile cadastrului

Evidența bunurilor imobile se face complet şi sistematic după următoarele aspecte (laturi):

a) Aspectul cantitativ – se realizează prin funcția tehnică a cadastrului şi se referă la determinarea prin măsurători a poziției, configurației şi mărimii suprafețelor de terenuri pe categorii de folosință şi proprietari şi la determinarea construcțiilor în funcție de mărimea suprafeței de teren pe care acestea sunt amplasate, numărul de nivele şi de proprietarii lor. b) Aspectul calitativ – determină cunoaşterea potențialului productiv al terenurilor, precum şi a caracteristicilor

calitative ale constructiilor. o Pentru terenuri se face bonitarea cadastrală a solurilor completânduse cu date despre lucrări de îmbunătățiri funciare (irigații, îndiguiri, desecări). Pentru construcții se face cartarea clădirilor după materialele de construcție (beton, cărămidă, lemn), dotarea cu instalații, gradul de confort, gradul de uzură, etc c) Aspectul juridic – se referă la regimul juridic al terenurilor şi construcțiilor, la dreptul de proprietate. Realizarea practică a cadastrului se face prin trei funcții corespunzătoare celor trei aspecte ale acestuia:

a) Funcţia tehnică are ca obiect următoarele lucrări:o stabilirea şi marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor

teritoriilor administrative (comune, oraşe, municipii);

o identificarea şi marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localităților;

o delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, parcelelor din cadrul acestora în funcție de categoria de folosință şi de posesorii acestora;

o

efectuarea măsurătorilor pe teren şi prelucrarea datelor cadastrale;

o

întocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;

o

numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale şi a bunurilor imobile de pe cuprinsul unui teritoriu administrativ;

o calculul suprafețelor pe parcele, bunuri imobile, sectoare cadastrale şi pe întregul teritoriu administrativ comunal, orăşenesc sau municipal;

o întocmirea registrelor cadastrale şi a situațiilor de sinteză;

o întreținerea cadastrului. Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:

• dosarul lucrărilor de delimitare (hotărnicie);

• planurile şi hărțile cadastrale;

• registrele şi fişele cadastrale.

b) Funcţia economică are ca obiect executarea următoarelor lucrări:

o încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate;

o evidența terenurilor agricole în funcție de stadiul degradării, a terenurilor amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare;

o evidența clădirilor după materialele de construcție, dotarea cu instalații, confort, gradul de uzură, etc

c) Funcţia juridică trebuie să asigure identificarea corectă a proprietarilor de terenuri şi construcții şi înscrierea acestora în documentele cadastrului general şi în caretea funciară, pe baza dreptului şi actului juridic pe care se întemeiază proprietatea. Se asigură publicitatea imobiliară, adică ce deține fiecare cetățean pe teritoriul țării şi cui aparține un anumit bun imobil.

5. Criterii de împărţire a terenurilor după destinaţii: simboluri, descrieri

Domeniul public poate fi de interes național, caz în care proprietatea asupra sa în regim de drept public aparține statului,

sau de interes local, caz în care proprietatea (de asemenea în regim public) aparține comunelor, oraşelor, municipiilor sau județelor.

Terenurile cu destinaţie agricolă ( TDA ) Din categoria terenurilor cu destinație agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei şi duzi, păşunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele, terenurile cu vegetație forestieră dacă nu fac parte din amenajamente silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcții agrozootehnice şi de îmbunătățiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice şi de depozitare. Terenurile cu destinaţie forestieră ( TDF ) Din categoria terenurilor cu destinație forestieră fac parte: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, revene, torenți dacă sunt cuprinse în amenajamente silvice. Terenurile aflate permanent sub ape ( TDH ) Din această categorie fac parte albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor naturale şi artificiale la nivelul maxim de retenție, brațele şi canalele din Delta Dunării, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale şi contigue. Terenurile din intravilan ( TDI ) În această categorie se includ toate terenurile indiferent de categoria de folosință, situate în perimetrul localităților urbane şi rurale, în urma stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislației în vigoare. Terenurile cu destinaţie specială ( TDS ) Din categoria terenurilor cu destinație specială fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene şi navale, cele pe care se află obiective şi instalații hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, terenurile cu exploatări miniere, petroliere, cele pentru nevoile de apărare a țării precum şi rezervațiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.

6. Categoria de folosinţă: definiţie, coduri utilizate în documentaţiile cadastrale

Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica creata in mod natural sau atificial. Are

ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara subcategoria de folosinta. Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole

CCaatteeggoorriiii ddee ffoolloossiinnţţăă aallee tteerreennuurriilloorr::

SSiimmbboolluurrii::

-

arabil

A

-

vii

V

-

livezi

L

-

păşuni

P

-

fâneţe

F

-

păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

PD

-

ape curgătoare

HR

-

ape stătătoare

HB

-

căi de comunicaţii rutiere

DR

-

căi ferate

CF

-

curţi şi curţi cu construcţii

CC

-

construcţii

C

-

terenuri neproductive şi degradate

N

7.

Etape de teren executate pentru introducerea cadastrului general descrieri

Executarea lucrărilor privind reţeaua geodezică de sprijin: verificarea punctelor existente; îndesirea reţelei de sprijin; Delimitarea cadastrală: a teritoriului administrativ; a intravilanelor, prin: stabilirea, marcarea şi determinarea poziţiei punctelor de hotar; Ridicări topografice: efectuarea măsurătorilor necesare: întocmirii planurilor cadastrale; actualizării

celor existente; Culegerea datelor textuale (descriptive) „atribute": identificarea proprietarilor; a categoriilor de folosinţă

a terenurilor; a caracteristicilor construcţiilor; înscrierea acestora pe fişe speciale, standardizate;

8. Etape de birou executate pentru introducerea cadastrului general descrieri

Lucrări pregătitoare: selectarea teritoriilor administrative (comunale, orăşeneşti, municipale), pe care urmează să fie introdus cadastrul general; pregătirea caietelor de sarcini; organizarea licitaţiilor; Analiza situaţiei: existenţa materialelor cartografice; starea reţelei geodezice din zonă; posibilitatea folosirii lucrărilor executate în noile documentaţii, ş.a; Întocmirea proiectelor tehnice: de ansamblu şi de execuţie; adoptarea soluţiilor în funcţie de: normele tehnice de lucru; mărimea şi complexitatea teritoriului; posibilităţile financiare; Executarea lucrărilor privind reţeaua geodezică de sprijin: determinarea coordonatelor reţelei de ridicare; Delimitarea cadastrală: calculul suprafeţelor totale; Culegerea datelor textuale (descriptive) „atribute": înscrierea acestora pe fişe speciale, standardizate; Numerotarea cadastrală a: intravilanelor componente şi a extravilanului; sectoarelor cadastrale; corpurilor de proprietate; parcelelor; construcţiilor; înscrierea simbolurilor categoriilor şi, unde este cazul, a subcategoriilor de folosinţă; Redactarea planurilor cadastrale (sub formă digitală) planul cadastral de bază; planul cadastral de ansamblu; multiplicarea acestora

în număr corespunzător; Calculul suprafeţelor parcelelor; imobilelor (inclusiv a detaliilor liniare); construcţiilor; intravilanelor şi extravilanului; efectuarea verificărilor necesare şi înscrierea suprafeţelor în fişe; Redactarea registrelor cadastrale prin folosirea mijloacelor de prelucrare automată a datelor; prin exploatarea bazelor de date cadastrale realizate în programe specializate; listarea şi editarea registrelor cadastrale, a altor rapoarte şi situaţii centralizatoare, de sinteză; Controlul, recepţia şi aprobarea introducerii cadastrului general la nivelul unui teritoriu administrativ, conform normelor şi instrucţiunilor în vigoare privind: termenele; metodele; procentul sondajelor; toleranţele; remedierile necesare, etc; Organizarea bazei de date grafice şi descriptive, în concordanţă cu: sistemul informatic al cadastrului; programele de tip GIS; cerinţele administraţiei locale.

9. Unităţi cadastrale – definiţii

Intravilanul şi extravilanul cuprind la rândul lor mai multe unități teritoriale cadastrale, astfel:

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrală tehnică a teritoriului administrativ, delimitată de detalii liniare (căi de comunicaţie, ape, diguri, etc.) care nu suferă modificări curente. Sectorul cadastral grupează mai multe imobile alipite. Denumirea de “sector cadastral” înlocuieşte termenii “tarla” în extravilan şi “cvartal” în intravilan.

Parcela este o porţiune de teren, componentă a unui imobil situat întrun teritoriu administrativ, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Prin imobil se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativteritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printrun număr cadastral unic. Entităţile de bază ale sistemului de evidență a cadastrului general sunt: imobilul şi proprietarul. Proprietarul este persoana fizică sau juridică, titulară a unui drept real sau particular asupra unui imobil. Construcţia este o entitate sau o parte dintro entitate construită cu o destinaţie şi utilizare distinctă pentru proprietar. Deţinătorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori deţinători precari. Corpul de clădire reprezintă partea componentă a unei clădiri delimitată după următoarele criterii: sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie, regim de înălţime şi de aliniere, etc. Sistemul informaţional al cadastrului este o organizare de baze de date grafice şi alfanumerice de evidenţă tehnică, economică şi juridică referitoare la bunurile imobile şi la proprietarii acestora.

10. Categorii de limite şi moduri de reprezentare

Limitele sunt linii care determină configuraţia sau forma geometrică a unităţilor teritoriale cadastrale, a detaliilor liniare, a categoriilor de folosinţă, a tipurilor de sol şi a claselor de bonitare, a categoriilor de terenuri, etc În funcție de vizibilitate, pot fi de trei categorii:

· Distincte – au conturul vizibil şi se pot identifica uşor pe teren. Pot fi naturale (ex. Limita dintre terasă şi luncă, limita

de la baza unei pante, etc.) sau artificiale (ex. limita dintre un teren arabil şi o plantație de vie, limita dintre terenurile amenajate şi cele neamenajate, etc.).

· Difuze – între două categorii de folosință care se întrepătrund. Pentru stabilirea lor este nevoie de documentații şi de martori (ex. limita dintre o pădure şi o păşune împădurită).

· Discrete – nu sunt vizibile la suprafața terenului. Pentru precizarea lor se execută lucrări speciale (ex. limitele unităților de sol, limitele claselor de bonitare, limitele categoriilor de terenuri).

11. Clasificarea hotarelor, semne convenţionale

Hotarele sunt liniile despărţitoare între două teritorii care formează unităţi distincte administrative şi economice

sau separă două proprietăţi funciare. Acestea se pot clasifica astfel:

· hotare nationale – sunt granițele țării;

· hotare administrative – sunt cele care delimitează teritoriile administrative județene, orăşeneşti (municipale) şi comunale;

· hotare ale unitatilor economice – sunt hotarele care delimitează terenurile unităților industriale, ale unităților agricole cu capital de stat, ale unităților forestiere, etc,

· hotare ale proprietatilor funciare – sunt limitele dintre diferitele proprietăți de stat, ale asociațiilor sau

individuale. Hotarele sunt materializate pe teren prin diverse limite şi borne. Pe plan ele sunt reprezentate prin linii şi puncte de hotar. Punctele de hotar sunt de obicei artificiale, fiind constituite din borne de tip cadastral, pietre de hotar, movile, etc. Pe hărțile şi planurile cadastrale acestea se reprezintă prin semne convenţionale care redau felul marcării pe teren a fiecărui punct de hotar:

12. Delimitarea cadastrală: definiţie, operaţiuni Delimitarea cadastrală a unităţilor administrative teritoriale

12. Delimitarea cadastrală: definiţie, operaţiuni

Delimitarea cadastrală a unităţilor administrative teritoriale reprezintă operaţiunea de bază prin care se identifică, se

măsoară pe teren şi se oficializează limitele conţinând punctele de frângere şi traseele hotarului unei unităţi administrativteritoriale, precum şi limitele intravilanelor din respectivul teritori. Pentru delimitarea cadastrală se vor executa următoarele operaţiuni:

a)constituirea comisiei de delimitare şi aprobarea componenței acesteia, prin ordinul prefectului;

b) parcurgerea pe teren a traseului, stabilirea punctelor hotarului administrative şi a punctelor de hotar care vor fi

materializate;

c) materializarea punctelor de hotar cu borne de suprafață şi borne subterane, conform SR 34461/96 sau cu alte tipuri de borne şi mărci avizate sau omologate de ANCPI. Mărcile pentru bornele de suprafață vor fi inscripționate;

d) executarea operațiilor de teren şi birou pentru determinarea coordonatelor punctelor de hotar;

e) întocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare cadastrală şi a delegaților teritoriilor

administrative vecine;

f) întocmirea dosarului de delimitare cadastrală şi marcarea hotarelor administrative.

13. Delimitarea intravilanelor: operaţiuni şi conţinutul documentaţiei

Operaţiunile de delimitare a intravilanelor constau din:

· constituirea comisiei de delimitare;

· parcurgerea pe teren a limitei intravilanului, conform planului urbanistic general aprobat şi stabilirea punctelor care se

vor materializa;

· materializarea punctelor;

· executarea operațiilor de teren şi birou pentru determinarea coordonatelor punctelor;

· întocmirea procesului verbal de delimitare a intravilanului, cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei;

· întocmirea dosarului de delimitare cadastrală

La terminarea lucrărilor de delimitare a teritoriului administrativ se întocmeşte în vederea recepției “dosarul de

delimitare”, care trebuie să conțină următoarele piese:

· schița generală a hotarului şi schițele porțiunilor de hotar cuprinse între punctele de întâlnire a trei sau mai multor hotare, cu acordul şi semnăturile membrilor comisiei de delimitare;

· schițele de reperaj ale tuturor punctelor materializate;

· descrierile topografice ale tuturor punctelor de hotar materializate;

· inventarul de coordonate pentru toate punctele de hotar (materializate şi nematerializate);

· inventarul de coordonate pentru toate punctele materializate, pe suport magnetic

(fişier ASCII);

· schema măsurătorilor efectuate (schița vizelor);

· suprafața teritoriului calculată din coordonatele tuturor punctelor de hotar;

· procesul verbal de delimitare cu descrierea tronsoanelor de hotar corespunzătoare fiecărui teritoriu administrativ vecin,

cu semnăturile membrilor comisiei de delimitare;

· copii după scrisorile de încunoştiințare trimise primăriilor teritoriilor administrative vecine şi după caz prefecturilor şi OCPI vecine;

14. Documentele tehnice ale cadastrului general

Scopul proiectului tehnic de ansamblu (PTA), întocmit de executantul lucrării, este de a furniza datele principale necesare elaborării proiectelor tehnice de execuție (PTE) şi pentru stabilirea soluțiilor tehnice şi estimarea cantităților şi valorilor pe categorii de lucrări. Proiectul tehnic de ansamblu cuprinde următoarele părţi principale:

constatările şi concluziile în urma analizării lucrărilor existente, din punct de vedere cantitativ, calitativ şi al gradului de actualitate;

prezentarea soluțiilor tehnice de bază pentru executarea lucrărilor de introducere sau întreținere a cadastrului general;

calcule estimative pentru volumul de lucrări, forța de muncă necesară pentru executarea lucrărilor la termenele programate pe etape, necesarul de fonduri şi mijloace tehnice şi materiale;

memoriul justificativ.

Proiectul tehnic de execuție (PTE) constituie documentația care stă la baza justificării soluțiilor tehnice alese, a cuantificării volumelor de lucrări pe etape şi tipuri, precum şi estimarea fondurilor necesare. La elaborarea proiectului se vor respecta normele tehnice pentru introducerea cadastrului şi precizările de ordin tehnic şi financiar din PTA şi din caietul de sarcini. Proiectul tehnic de execuție trebuie să cuprindă următoarele părţi principale:

prevederile PTA referitoare la lucrările care trebuie să facă obiectul PTE;

concluziile în urma recunoaşterii terenului;

studiul asupra posibilităților de utilizare a documentațiilor şi produselor cartografice şi cadastrale existente în zonă;

posibilitățile de recuperare, integrare şi utilizare a datelor şi documentelor provenite în urma aplicării Legii 18/1991 şi a recepției lucrărilor;

soluțiile proiectate, prezentate pe scheme grafice pentru ansamblul teritoriului şi pentru fiecare intravilan, cuprinzând:

· punctele rețelei de sprijin;

· determinarea coordonatelor punctelor de pe conturul hotarului administrativ şi de pe limita intravilanelor;

· punctele şi traseele rețelelor de ridicare pentru extravilan şi intravilan;

· delimitarea zonelor pe categorii de planuri cadastrale sau topografice existente (după anii de întocmire sau ultima actualizare, după scară, după felul materialului suport pe care este făcută imprimarea şi metoda de întocmire);

devizul estimativ pentru fiecare categorie de lucrări (rețele geodezice, conversia planurilor în format digital, măsurători de detaliu pentru actualizarea sau realizarea planurilor, întocmirea registrelor cadastrale);

memoriul tehnic justificativ al PTE.

15. Plan cadastral index: definiţie, conţinut

Planul cadastral index constituie abordarea cu tehnologii noi, digitale, a datelor cadastrale existente sau noi şi integrarea lor, în scopul de a obţine un suport grafic capabil să identifice spaţial proprietăţi şi să realizeze legături specifice cu baza

de date textuale. Planul cadastral index conţine reprezentarea grafică în format digital a următoarelor elemente:

limitele imobilelor;

construcţiile permanente;

elemente de infrastructură (căi ferate, drumuri, ape, canale şi elemente de toponimie aferente);

identificatori cadastrali georeferenţiaţi.

16. Identificator cadastral, număr cadastral: definiţii

Identificatorii cadastrali sunt definiţi ca puncte cu atribut într-un fişier specific. Atributul punctului este un cod numeric de identificare unic, care face legătura cu baza de date textuale. Toate imobilele, inclusiv elementele de infrastructură (drumuri, căi ferate, etc.), primesc un identificator cadastral al cărui atribut este un număr natural (de la 1 la n) unic pe întreaga unitate administrativ-teritorială. Numărul cadastral al imobilului este identificatorul unic de legătură între baza de date grafică şi baza de date textuală în sistemul informatic integrat de cadastru şi publicitate imobiliară.

17. Scări utilizate pentru forma analogică a planului cadastral de bază

Scara uzuală la care se întocmeşte planul cadastral de bază, în formă analogică, este:

1:5000, în zonele de şes pentru extravilan şi 1:2000, 1:1000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane; 1:2000, în zonele de deal pentru extravilan şi 1:2000, 1:1000 sau 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, pentru intravilane; 1:5000 şi 1:10000 sau, după caz, scări mai mari, în zonele montane; 1:2000, 1:1000, 1:500, în funcţie de densitatea detaliilor, în zonele din Delta Dunării.

18. Conţinutul planului cadastral de ansamblu

Elementele de conţinut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

denumirea unităţii administrativ-teritoriale;

pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră;

reţeaua de şosele, drumuri, străzi, uliţe şi căi ferate;

reţeaua hidrografică şi construcţiile hidrotehnice importante (apele curgătoare, stătătoare,canale deschise, baraje, diguri);

punctele care marchează hotarele administrative;

limitele şi denumirea intravilanelor;

elementele de toponimie;

punctele din reţeaua geodezică;

nordul geografic;

scara planului.

19. Avantajele planului cadastral numeric (digital)

-planul numeric prezintă independenţă faţă de scară şi de precizia grafică ce caracterizează un plan cadastral obişnuit; în cazul în care elementele culese din teren s-au ales de aşa natură încât să corespundă unei reprezentări la scara cea mai mare ce se va utiliza, toate celelalte reprezentări se pot obţine din aceasta; Cadastru urban - datele stocate pentru planul digital sunt sigure şi pot fi uşor conservate în timp, urmând a fi apelate pentru consultare sau pentru a se efectua reprezentarea lor grafică ori de câte ori dorim acest lucru; -utilizatorul poate face o selecţie în funcţie de tematica interesantă din punctul lui de vedere înainte de a exploata planul numeric.

a) Metode numerice de calcul a suprafeţelor

b) Metode grafice de determinare a suprafeţelor

c) Metoda combinată de determinare a suprafeţelor

d) Metoda de determinare a suprafeţelor folosind planimetrul

21. Registre cadastrale enumerare, conţinut

Registrele cadastrale constituie documentaţia scripticã a cadastrului.

a) registrul cadastral al imobilelor;

b) indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;

c) registrul cadastral al proprietarilor;

Registrul cadastral al imobilelor Registrul cadastral al imobilelor conţine situaţia tuturor imobilelor şi ale parcelelor componente ale imobilului din cuprinsul unei unităţi administrativ-teritoriale în ordinea numerotării cadastrale şi se întocmeşte separat pentru intravilan şi pentru extravilan. Indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora Scopul principal al indexului alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora este acela de a permite identificarea fiecărui proprietar în registrul cadastral al proprietarilor. Acesta este documentul care face legătura între registrul cadastral al imobilelor şi registrul cadastral al proprietarilor. Registrul cadastral al proprietarilor Registrul cadastral al proprietarilor conţine imobilele aparţinătoare fiecărui proprietar, în care sunt înscrise toate suprafeţele de teren ale imobilelor şi parcelelor componente ale imobilului, din intravilanul sau din extravilanul teritoriului adminstrativ pentru care se întocmeşte cadastrul general.

În cuprinsul datelor cu privire la proprietatea asupra terenurilor şi construcţiilor se înscrie tipul de proprietate, care se codifică astfel:

- proprietatea privată a persoanelor fizice: PF

- proprietatea privată a persoanelor juridice: PJ

- domeniul public al statului: DS

- domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale: DAT

- domeniul privat al statului: DPS

- domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale: DPAT

Conţinutul registrului este prezentat în anexa nr. 4 la Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general

22. Publicitatea imobiliară – definiţie, mod de realizare

Publicitatea imobiliară cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite să ţină evidenţa bunurilor imobile, să dea siguranţă actelor juridice prin care se constituie, se transmit, se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare, pentru a le face opozabile "erga omnes” . Organizarea publicităţii imobiliare trebuie sa răspundă următoarelor obiective mai importante :

- să apere drepturile imobiliare ale celor înscrişi în registrele publice (securitate statică)

- să confere transmisiunilor imobiliare o cât mai mare certitudine, aducând la cunoştinţa tuturor situaţia juridică a bunurilor imobile aflate în circuitul civil (securitate dinamică)

- să dea siguranţa circulaţiei creditului pentru garantarea lui prin înscrierea ipotecii în

registrele publice

- sa permită organelor statului exercitarea unui control asupra schimbărilor ce se produc în situaţia materială a

imobilelor conform normelor de sistematizare, precum şi în situaţia juridică a acestora prin înstrăinări, grevare de sarcini în interesul întregii societăţi. În ţara noastră funcţionează două sisteme principale de publicitate :

- sistemul de publicitate al registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni aplicat in Vechiul Regat (Muntenia, Moldova, Oltenia şi Dobrogea) denumit şi sistemul publicităţii personale, întrucât evidenţa este ţinuta pe proprietar şi nu pe

imobil ;

- sistemul cărţilor funciare ce funcţionează în Transilvania, Banat şi Bucovina, denumit şi sistemul publicităţii reale, deoarece evidenţa se tine pe imobile şi nu pe proprietari În afara acestor sisteme principale s-au mai folosit:

- cărţile de publicitate imobiliară ( ca sistem intermediar) conform Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor

funciare provizorii în cărţi de publicitate imobiliară, pentru unele localităţi din fostul judeţ Ilfov unde s-au executat lucrări complete de cadastru funciar

- cărţi de evidenţă funciara ( ca sistem provizoriu) în unele localităţi din Transilvania în care cărţile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din cauza războiului (Legea nr. 163/1946)

- cărţile funciare centrale pentru căile ferate şi canale (Legea nr. 241/1947)

23. Sistemul de publicitate personală

Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni (sistemul de publicitate personală) a fost aplicat în Vechiul Regat (Muntenia, Moldova, Oltenia şi Dobrogea) denumit şi sistemul publicităţii personale întrucât evidenţa este ţinută pe proprietar şi nu pe imobil. Înregistrările din registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni sunt: transcripţiile (transcriile) ce

privesc reproducerea prin copiere a actelor juridice translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare şi in scripţiile care constau în menţiuni sau extrase referitoare la actele de constituire a ipotecilor şi privilegiilor. Lipsa unor date certe de evidenţă şi a planurilor furnizate de cadastru constituie un inconvenient major al sistemului.

24. Sistemul de publicitate reală

Sistemul Cărţilor Funciare (sistemul de publicitate reală) a funcţionat în Transilvania, Banat şi Bucovina şi mai este denumit sistemul publicităţii reale, deoarece evidenţa se ţine pe imobile şi nu pe proprietari. Cartea funciară descrie imobilele, arată drepturile reale ce au ca obiect aceste bunuri, precum şi drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu acestea, dar numai în cazurile prevăzute de lege. Preluat după modelul german, sistemul este mai ferm în apărarea drepturilor reale imobiliare, are un mod de organizare simplu şi sigur, răspunzând integral cerinţelor unei publicităţi imobiliare exigente, complete.

25. Drepturi tabulare

Drepturile reale imobiliare inscrise in carte funciara sunt drepturi tabulare. Ele se dobandesc, se modifica si se sting

numai cu respectarea regulilor de carte funciara.

a) dreptul de proprietate;

b) dreptul de superficie;

c) dreptul de uzufruct; d) dreptul de uz; e) dreptul de abitaţie;

f) dreptul de servitute;

g) dreptul de ipotecă. D.t. au ca obiect corpuri funciare alcătuite fie dintr-una, fie din mai multe parcele.

26. Cartea funciară: organizare, conţinut

Partea A cuprinde:

- descrierea imobilului cu indicarea numărului de ordine (exemplu: A.1) şi a numărului cadastral al imobilului (exemplu: 100 după planul cadastral al imobilelor),

- suprafaţa terenului exprimată în unităţile de măsură legale actuale: ha, m2, în care se transformă unităţile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc.

- anexa la partea A – planul imobilului cu vecinătăţi, descrierea imobilului, inventarul de coordonate. Dacă intervin dezlipiri sau alipiri de parcele, imobilele nou create vor primi alte numere cadastrale, pentru care se vor deschide cărţi funciare noi. Partea A se completează cu anexa la această parte, care cuprinde geometria parcelei. Menţiunile privind terenul şi categoria de folosinţă sunt cele prevăzute în Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin Ordinul Ministrului Administraţiei Publice nr. 534/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. Cât priveşte categoria de folosinţă, destinaţia şi descrierea construcţiilor, acestea se preiau din documentaţia cadastrală şi se înscriu în cartea funciară. În rubrica observaţii se vor înscrie menţiuni sau trimiteri la celelalte părţi ale cărţii funciare sau la alte cărţi

funciare, ca de exemplu referitoare la numărul cărţii funciare din care s-a transcris imobilul sau la numărul cărţii funciare în care se află înscrise terenul sau construcţiile (în cazul cărţilor funciare de superficie).

Partea B se referă la înscrierile privind dreptul de proprietate şi documentele pe care se întemeiază: numărul curent, operaţiunea, numele şi prenumele proprietarului şi observaţii. În antet se menţionează numărul cărţii funciare, ca şi în partea A:

- numărul curent este numărul de ordine sub care s-a făcut operaţiunea şi la care, în rubrica observaţii, se face trimiterea de la partea A (exemplu: vezi B.3) sau partea B (exemplu: vezi C.3);

- numele proprietarului se scrie în aşa fel, încât să se elimine orice dubiu cu privire la identitatea acestuia: dacă este persoană fizică, se scrie numele, prenumele, iar dacă este persoană juridică, se înscrie denumirea acesteia;

- operaţiunea cuprinde: menţionarea modalităţilor de dobândire a proprietăţii, certificate de acte juridice corespunzătoare: transmiterea proprietăţii, modificarea sau stingerea dreptului asupra întregului imobil sub forma proprietăţii exclusive, comune în devălmăşie sau indivize, precum şi preţul;

- servituţile stabilite în favoarea imobilului se înscriu în partea B, pentru a fi observate şi luate în considerare de în dată, iar cele stabilite în sarcina imobilului se înscriu în partea C (la observaţii, pe foaia B, se face trimiterea);

- faptele juridice care determină apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor reale ce se înscriu în foaia B a cărţii funciare şi drepturile personale sau alte raporturi juridice, acţiunile referitoare la proprietate, precum şi modificările, îndreptările sau însemnările cu referire la titlu partea A sau B.

Partea C se referă la dezmembrămintele dreptului de proprietate: uzufruct, uz, abitaţie, servituţile în sarcina imobilului, superficie şi sarcini (ipoteci, privilegii), precum şi la faptele juridice, drepturile personale referitoare la drepturile reale înscrise în această parte, urmăririle imobiliare etc. Superficia se înscrie asupra întregului imobil (teren).

Această parte cuprinde trei rubrici: numărul curent, cuprinsul şi observaţii, în antet se menţionează cele înscrise pe celelalte foi. Numărul curent este numărul de ordine sub care s-a înregistrat operaţiunea şi la care se face trimitere de la celelalte foi.

27. Arii care se determină în cadastrul imobiliar Calculul ariei suprafeţelor.

Se vor calcula următoarele arii:

- aria suprafeţei parcelei;

- aria suprafeţei construite (la sol);

- aria suprafeţei construite, desfaşurate;

- aria suprafeţei locuibile;

- suprafaţa utilă.

Aria suprafei terenului- se va calcula, după caz, prin metodele: analitică, geometrică, trigonometrică, grafică, mecanică, în funcţie de elementele şi dotarea de care se dispune. Ariile suprafeţelor se vor obţine din dodeterminări şi se vor determina pentru fiecare categorie de folosinţă. Ea va fi exprimată în mp (fără fracţiuni). Aria suprafei clădirilor se determină conform prevederilor STAS 4908/79 (arii şi volume convenţionale), şi constă din:

1. Aria suprafeţei construite la sol - este aria secţiunii orizontale la cota 0.00 a parterului. Ea rezultă din dimensiunile exterioare ale clădirii, obţinute prin măsurare deasupra soclului şi se exprimă în mp, (fără zecimale);

2. Aria suprafeţei nivelului - este aria secţiunii orizontale făcută prin clădire, la nivelul respectiv, delimitată de conturul său exterior;

3. Aria suprafeţei desfaşurate -este suma ariilor suprafeţelor nivelurilor (subsol, parter, mezanin, etaje,

mansardă), pivniţei, balcoanelor, logiilor, teraselor circulabile, teraselor acoperite (intrări), prispe, etc. Ea se va exprima în mp cu două zecimale;

4. Aria suprafeţei utile - este aria suprafeţei desfaşurate minus aria secţiunii zidurilor, şi se calculează

însumând aria suprafeţelor interioare ale tuturor înperilor (fără logii, balcoane, goluri de uşi, sobe

şi cazane de baie (se socotesc 0.5mp pentru fiecare sobă şi cazan de baie). Ea se exprimă în mp cu două zecimale.

5. Aria suprafeţei locuibile - este suma ariilor suprafeţelor utile ale camerelor de zi, dormitoarelor şi

holurilor locuibile. Pentru construcţiile anexă din scânduri sau tablă, aria suprafeţei utile se determină scăzând din aria suprafeţei desfăşurate a valorii rezultate din înmulţirea perimetrului construcţiei cu 0.08.

28. Criterii de apreciere a stării tehnice a unei clădiri Corpul de cdire - parte componentă a unei clădiri delimitată duurmătoarele criterii:

1- sistemul arhitectonic şi constructiv determinat de faţade şi materialele de construcţie ale pereţilor

exteriori;

2- intrarea separată în cdire; 3- independenţa faţă de alte clădiri alăturate. În conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadrează, tratează şi numerotează cu denumirea de "CORP", cdirile de locuit, dependinţele (bucătării, spălătorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.), cu înălţimea la cornişă de minimum 2,30m, având fundaţii, pereţi de grosime normală, planşeu, uşi, ferestre de dimensiuni normale, pardoseli, acoperişuri, etc.

29. Date constructive despre clădiri şi anexe cu care se completează Fişa bunului imobil

Documentul de bază Fişa bunului imobil, se va realiza în etapa de culegere a datelor şi informaţiilor specifice fondului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respectând codificarea şi precizarea că datele constructive despre clădiri şi anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de clădire şi se referă la:

1- identificarea corpului de clădire;

2- identificarea deţinătorului corpului de clădire; 3- suprafaţa construită şi suprafaţa desfaşurată; 4- informaţii privind echiparea edilitară a parcelei; 5- date constructive despre clădiri şi anexe:

- destinaţie;

- folosinţă;

- număr de nivele;

- număr de subsoluri;

- structură;

- fundaţie;

- pereţi;

- acoperiş/învelitoare;

- încălzire;

- dotări edilitare;

- starea construcţiei;

- anul construirii;

- tipul de proprietate;

- modul de administrare;

- tip capacitate;

- număr de familii/număr de persoane.

30. Date cu care se completează Fişierul corp proprietate utilizând aplicaţia Generare CP

pe site-ul acesta, pentru ca este explicat mai bine cu poze

Intrati mai bine

Se porneste aplicatia prin Dublu Click pe GenerareCP.exe. La prima pornire a aplicatiei va aparea o caseta de dialog Optiuni in care se vor introduce datele despre persoana autorizata care realizeaza lucrarea de cadastru:

Aceste optiuni pot fi schimbate ulterior din aplicatie folosind butonul Optiuni al meniului Datele despre persoana autorizata se salveaza in fisierul pentru corpul de proprietate odata cu datele cadastrale si coordonatele pe contur. Dupa prima configurare a optiunilor se deschide fereastra principala a programului si fereastra corespunzatoare introducerii datelor cadastrale din fisa corpului de proprietate. Fereastra corespunzatoare introducerii datelor cadastrale din fisa corpului de proprietate se poate minimiza lasand libera vederii fereastra principala in care se introduce coordonatele pe contur. Pentru minimizare se foloseste butonul corespunzator din partea dreapta sus a ferestrei. Dupa minimizarea ferestrei pentru introducerea datelor cadastrale se pot introduce coordonatele punctelor pe contur in fereastra principala care a ramas deschisa:

Aplicatia permite generarea de fisiere (fisa corpului de proprietate si/sau coordonate ale punctelor pe contur) pentru doua tipuri de imobile :

• de tip TEREN (obligatoriu se introduc coordonate ale punctelor pe contur si date cadastrale in fisa corpului de proprietate) • de tip APARTAMENT (se introduc doar date cadastrale in fisa corpului de proprietate) Pentru selectarea tipului de fisier care urmeaza a fi generat, la apasarea butonului „Fisier nou” va apare o caseta de dialog pentru selectarea tipului de imobil

31. Scopul executării lucrărilor sistemului informaţional al fondului imobiliar

Lucrările acestei evidenţe constituie o sursă de date şi informaţii complementare în constituirea bazelor de date pentru fondul urban şi gestiunea localităţilor. În funcţie de necesităţile de dezvoltare ale unei societăţi, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea

agenţilor care execută lucrările, precum şi de solicitările beneficiarilor, se pot executa lucrări în trei etape:

Etapa I-a Culegerea unor date şi informaţii privind actualizarea datelor tehnice, economice şi juridice preluate din domeniul cadastrului general şi completarea lor cu date culese la nivel declarativ, privind:

- caracteristicile funcţionale ale clădirilor;

- existenţa dotărilor edilitare la nivel de parcelă;

- existenţa dotărilor edilitare şi tipul lor în interiorul clădirii;

- identificarea deţinătorilor parcelei şi corpurilor de clădiri. Documentele de bază obţinute în urma acestor operaţiuni sunt:

- planul cadastral la scările 1:500 până la 1:2000;

- fişa bunului imobil.

Etapa II-a Culegerea unor date şi informaţii de detaliu privind caracteristicile constructive ale clădirilor şi, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în scopul evaluării pe criterii tehnice a terenurilor şi clădirilor, precum şi furnizarea unor rapoarte necesare stabilirii preţului minim de concesionare a terenurilor în conformitate cu prevederile legale, sau de concesionare a spaţiilor construite, etc. Documentele care se întocmesc în această etapă sunt:

- planul cadastral la scările 1:500 până la 1:2000;

- fişa tehnică a imobilului;

- relevee realizate la diferite nivele;

- fişa juridică privind proprietatea, pe etaj. Etapa III-a Această etapă va cuprinde:

- elaborarea de studii privind analiza statistică a preţurilor de piaţă ale terenurilor şi construcţiilor; elaborarea de studii comparative privind preţurile de circulaţie ale terenurilor şi construcţiilor, stabilite pe criteria tehnice; stabilirea limitelor unor zone valorice la nivelul localităţii.

- elaborarea unor rapoarte şi planuri tematice în cadrul SIG, privind gestiunea proprietăţilor, gestiunea construcţiilor, planificarea construcţiilor, poziţionarea dotărilor, protecţia mediului, etc.

- strângerea documentelor de cadastru şi a documentelor legale privind gestiunea proprietăţilor şi construcţiilor pentru stabilirea taxelor şi impozitelor locale.

32. Determinarea suprafeţelor prin metode numerice

Elementele necesare calculului sunt măsurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor situate pe conturul suprafețelor. Procedeul analitic Suprafața se determină folosind coordonatele punctelor care mărginesc conturul geometric. Procedeul geometric Se foloseşte atunci când pe teren au fost măsurate direct lungimi care constituie elemente ale unor figuri geometrice, de regulă suprafețe mici. Procedeul trigonometric Se folosesc atunci când ridicările topografice sau făcut pe cale tahimetrică, de obicei prin metoda radierii, când pe teren sau măsurat unghiuri şi distanțe.

33. Calculul suprafeţelor prin metode grafice

Sunt expeditive şi asigură o precizie suficient de bună în funcție de scara planului, modul de întocmire a planului

cadastral, starea suportului, configurația suprafețelor, etc. Se pot aplica următoarele procedee:

Determinarea unei suprafeţe prin descompunerea ei în figuri geometrice elementare, pe plan Descompunerea se face cu creionul, trasând uşor linii pe plan, urmând ca acestea săfie şterse în final. Se recomandă să se măsoare pe plan elementele comune la două sau mai multe figuri elementare pentru limitarea erorilor.

Transformarea pe plan a unei suprafeţe comlexe întro suprafaţă elementară echivalentă

Determinarea suprafeţelor folosind o reţea de paralele echidistant Procedeul se aplică pentru suprafețe care sunt limitate de regulă de contururi sinuoase sau de contururi geometrice cu multe frânturi. Pentru determinarea unei suprafețe se aplică peste aceasta o rețea de paralele echidistante, care prin intersectare cu conturul sinuos formează o serie de suprafețe elementare trapezoidale, cu înălțimea constantă a.

Determinarea suprafeţelor folosind o reţea de pătrate (metoda pătratelor module) Se suprapune o rețea de pătrate de latură a construită pe un material transparent (calc de exemplu) peste suprafața cu contur sinuos sau cu multe frânturi pe două direcții pentru verificare.

34. Baza de date cadastrale, BDG, BDT

Automatizarea cadastrului general presupune existena a două bănci de date, banca de dategrafice (BDG) si banca de date textuale (BDTi un sistemdegestiune a bazelor de date, (SGBD) care Baza de date grafice (BDG) contine atât planul cadastral digital cât şi atributele aferente acestuia. Planul digital este un ansamblu de date numerice, care contine informatii geometrice şi semantice ale tuturor obiectelor de pe teren. Obiectele reprezentate pe hărtile şi planurile digitale,definite de cele trei seturi de date, identificatori, attribute şi grafice, pot fi grupate după criterii logice înstraturi de date, ca de exemplu: limitele parcelelor, clădirile, căile de comunicare retelele electrice,etc.

Baza de date textuale (BDT) este reprezentată de fişiere independente în care sunt înregistratedatele descriptive sau atribute, continute în registrele cadastrale ale teritoriului administrativ.Sistemul de gestionare a celor două baze de date (SGBD) are rolul de a asigura legătura dintre cele două baze de date, grafice şi textuale, pe baza unui atribut comun, parcela cu numărul cadastral aferent, numărul corpului de proprietate sau numărul partied cadastrale.În final se obtine o bază de date cu informatiile descriptive corelată cu baza de date a planului cadastral digitizat.

35. Scopul întocmirii Planurilor de amplasament şi delimitare a imobilelor

Parcelele componente ale imobilelor care au diferite categorii de folosinta vor fi determinate prin metode expeditive

asigurându-se închiderea pe suprafata imobilului si vor fi reprezentate pe planul de amplasament si delimitare prin linii întrerupte si coduri. În cadrul fiecarui imobil, constructiile se identifica printr-un cod atasat numarului cadastral, alcatuit din litera “C”

urmata de un numar de la 1 la n (ex.: C1, C2, C3,

evidentiate în planul de amplasament si delimitare.

).

Tipul si componenta constructiei, pe destinatii si tronsoane, vor fi

36. Conţinutul documentaţiei cadastrale întocmite pentru intabularea unui imobil

În funcţie de cerintele beneficiarului, stipulate în adresa de contractare, documentaţia finală va cuprinde:

Piesele scrise

1. Tema lucrării;

2. Memoriul justificativ, în care se vor descrie:

- delimitarea zonei de lucru;

- documentarea privind lucrările existente si corelarea lor cu lucrarile de cadastru general si cu cele ale sistemului informaţional al fondului imobiliar;

- încadrarea în sistemul de coordonate al localitatii;

- lucrarile executate: cartare imobiliara sau inventariere tehnica imobiliară;

- respectarea toleranţelor;

- redactarea pieselor scrise si desenate.

4.

Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general:

- registrul cadastral al parcelelor;

- indexul alfabetic al proprietarilor cu domiciliul lor;

- registrul cadastral al proprietarilor;

- registrul corpurilor de proprietate;

- fişa centralizatoare, "partida cadastrală pe proprietari şi categorii de folosinţă;

5. Inventare cu coordonate.

Piesele desenate Piesele desenate se vor întocmi funcţie de tema lucrării astfel:

1. În etapa I-a:

- plan cadastral de ansamblu la sc.1:500 - 1:2000, actualizat, privind situatia bunurilor imobile la care s-au executat lucrări de cartare imobiliara;

- fişa bunului imobil;

2. În etapa a II-a:

- plan cadastral digital la sc.1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor imobile în care s-au executat lucrări de

inventariere tehnică imobiliară;

- fişa tehnică a imobileleor;

- releveele interioare;

- relevee faţadă;

- facultativ, fotografii 6x9cm, reprezentând faţadele corpurilor de clădire. Rapoarte de ieşire din baza de date pentru sistemul informaţional al fondului imobiliar-edilitar şi gestiunea localităţilor:

Registrul cadastral al parcelelor; Registrul cadastral al proprietarilor; Indexul alfabetic al proprietarilor; Sinteza terenurilor după categoria de folosinţă Situaţia parcelelor după tipurile de proprietate; Situaţia parcelelor după modul de administrare; Situaţia parcelelor după dotarea edilitară; Situaţia clădirilor în funcţie de anul construirii; Situaţia clădirilor după regimul de înălţime; Situaţia locuinţelor în funcţie de capacitate; Situaţia clădirilor în funcţie de capacitate; Situaţia clădirilor după modul de administrare; Situaţia clădirilor după tipul de proprietate; Situaţia după structura de rezistenţă a clădirilor; Situaţia clădirilor după tipurile de dotări; Selectarea clădirilor după tipul de încălzire; Starea de întreţinere a clădirilor; Alte folosinţe (aplicaţii) posibile.

37. Dreptul de proprietate

Dreptul de proprietate, conform legislaţiei în vigoare este:

de proprietate , conform legislaţiei în vigoare este: inclusiv de către stat. Există două excepţii admise

inclusiv de către stat. Există două excepţii admise de lege: exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi folosirea subsolului pentru lucrări de interes general, ambele cu despăgubiri prealabile şi drepte;

general, ambele cu despăgubiri prealabile şi drepte; rului dreptului de proprietate asupra bunului; între vii

rului dreptului de

proprietate asupra bunului;

şi drepte; rului dreptului de proprietate asupra bunului; între vii în condiţiile legii. Dobândirea dreptului de

între vii în condiţiile legii. Dobândirea dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale este reglementată de legislaţia în vigoare, iar odată dobândit este consfinţit prin Constituţie. Formele de bază ale proprietăţii, ce conferă proprietarilor dreptul de a poseda, de a folosi roadele şi de a dispune de un imobil sunt:

de a folosi roadele şi de a dispune de un imobil sunt: etatea privată, când imobilul

etatea privată, când imobilul aparţine persoanelor fizice sau juridice, inclusiv statului sau unităţilor administrativ-teritoriale care dispun în interes propriu de bunul imobil şi de produsele lui; aparţine unei colectivităţi care poate folosi şi dispune de acesta

şi de produsele lui în interesul întregii colectivităţi.

de produsele lui în interesul întregii colectivităţi. Un imobil – teren şi/sau construcţie – poate fi

Un imobil – teren şi/sau construcţie – poate fi deţinut în proprietate exclusivă, de către o singură persoană, sau în proprietate comună când aparţine mai multor persoane. Sub acest aspect în cadrul tipului de proprietate particulară se disting forme diferite:

proprietatea comună pe cote părţi, când fiecare coproprietar are dreptul exprimat printr- o fracţiune din întreg, fără ca a , când fiecare coproprietar are dreptul exprimat printr-o fracţiune din întreg, fără ca aceasta să fie localizată în cadrul imobilului. Formele de proprietate sunt în acest caz starea de indiviziune asupra mai multor imobile ce aparţin unor moştenitori şi coproprietatea, care se referă la un singur bun. În acest caz se poate vorbi de coproprietate vremelnică, bazată pe o convenţie care poate fi sistată prin împărţirea bunurilor şi de coproprietate

forţată asupra unor bunuri care prin natura lor nu pot fi deţinute decât de mai mulţi proprietari (drumuri de acces, fântâni, fundaţii, etc.); proprietatea comună în devălmăşie, în care imobilul este stăpânit şi folosit în comun de către mai multe persoane fără ca dreptul acestora să fie menţionat în cote părţi (cooperative, proprietatea comună a soţilor asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, etc.).

asupra bunurilor dobândite în timpul căsători ei, etc.). 38. Destinaţii ale construcţiilor - constru cț ii

38. Destinaţii ale construcţiilor

-

construii de locuințe

CL

-

construcții administrative şi socialculturale

CAS

-

construcții industriale şi edilitare

CIE

-

construii anexe

C A

39.

Drepturi reale imobiliare accesorii

Drepturile reale imobiliare accesorii reprezintă acele garanţii reale ce constau în afectarea unui imobil în garanţie pentru executarea, de către debitor, a obligaţiei sale faţă de creditor:

ipoteca – drept real, accesoriu, asupra imobilelor afectate de executarea unor obligaţii, respectiv plata unor creanţe, – drept real, accesoriu, asupra imobilelor afectate de executarea unor obligaţii, respectiv plata unor creanţe, care are următoarele atribute:

- conferă creditorului ipotecar dreptul de a-l urmări în orice mâini s-ar afla şi de a-şi satisface creanţa din preţul obţinut prin vânzare silită cu preferinţă;

- este un drept indivizibil şi subzistă în întregime asupra tuturor imobilelor afectate şi asupra fiecărei porţiuni din

acestea. Dacă un bun imobil prin valoarea sa nu poate garanta o creanţă, ipoteca poate greva şi alte imobile înscrise în

alte Cărţi funciare;

- după modul de constituire ipoteca poate fi convenţională (născută prin convenţia părţilor), legală (apărută în virtutea

unei dispoziţii speciale a legii) sau juridică (având ca temei o hotărâre a unui organ judiciar). privilegiul – dreptul conferit de lege creditorului de a fi îndestulat cu preferinţă asupra preţului obţinut din vânzarea silită a imobilului la care se referă. Privilegiul imobiliar:

- asigură creditorului calitatea de a fi preferat altora chiar în ipoteza că aceştia sunt ipotecari;

- garantează o creanţă ce se naşte în legătură cu un anumit imobil şi numai cu el, spre deosebire de ipotecă ce nu are legătură cu acesta;

- garantează o datorie a unui anumit imobil, spre deosebire de ipotecă ce garantează o datorie contractuală de proprietar într-un scop oarecare;

- pot fi: generale (acordate statului pentru realizarea creanţei privind impozitele, taxele, etc.) sau speciale (acordate

vânzătorului asupra imobilului vândut pentru plata preţului, creditorului de la care s-au împrumutat banii pentru achiziţionarea construcţiilor). gajul – garanţia recunoscută de debitor creditorului său de a putea să execute, la scadenţă, un bun imobil din patrimoniul debitorului său prin reţinerea, sub controlul justiţiei, în proprietate a acelui bun, în contul creanţei neexecutate, sau prin vânzarea acestuia, tot sub controlul justiţiei, şi îndestularea cu preferinţă a creditorilor chirografari, din preţul astfel obţinut.11 Creditorii chirografari au acea garanţie constând în dreptul de gaj general, care priveşte, în principiu, totalitatea bunurilor debitorului, indiferent de modificările care au avut loc în patrimoniul acestuia de la naşterea creanţei până în momentul executării. Deci obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari îl constituie însuşi patrimoniul debitorului şi nu bunuri concrete, individualizate care îl compun.

şi nu bunuri concrete, individualizate care îl compun. 40. Identificarea categoriilor de folosinţă Terenuri
şi nu bunuri concrete, individualizate care îl compun. 40. Identificarea categoriilor de folosinţă Terenuri

40. Identificarea categoriilor de folosinţă

Terenuri arabile (A). In aceasta categorie se încadreaza acele terenuri care se ara în fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase, plante tehnice si industriale, plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. în categoria de folosinta arabil se includ: arabil propriu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadnite, capsunarii, alte culturi perene.

Se inregistreaza ca terenuri arabile:

terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisi, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri însamântate cu diferite amestecuri de plante leguminoase), care se ara o data la cel mult 6 ani;

terenurile ramase temporar neinsamântate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;

terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea “sere” sau “rasadnite”.

Pasuni (P). Pasunile sunt terenuri înierbate sau întelenite în mod natural sau artificial prin însamântari artificiale la maximum 15-20 ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza:

Fanete (F). La categoria fânete se încadreaza terenurile înierbate sau întelenite în mod natural sau artificial prin reînsamântari la 15-20 ani, iar iarba se coseste pentru fân. Se înregistreaza la fânete: fânete curate, fânete cu pomi, fânete împadurite, fânete cu tufarisuri si maracinisuri.

Vii (V). In aceasta categorie se încadreaza terenurile plantate cu vita de vie

Livezi (L). Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi.

Paduri si alte terenuri forestiere (PD). In aceasta categorie de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice si în afara acestora, indiferent de proprietar. Se înregistreaza la aceasta categorie de folosinta:

Terenuri cu ape si stuf. In aceasta categorie intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se înregistreaza la aceasta categorie:

Caile de comunicatii rutiere (DR) si caile ferate (CF). Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se împart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se înregistreaza ca detalii, ci se atribuie în proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

Terenurile ocupate cu curti si constructii (Cc). Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale, cariere, exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de încarcare, fâsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se încadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute în articolele anterioare.

Terenuri degradate si neproductive (N). Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

41. Unităţi administrativ teritoriale

În România unitățile administrativteritoriale sunt: comuna, oraşul saumunicipiul şi județul. În cadrul unităților administrative comunale şi orăşeneşti(municipale) se deosebesc două părți distincte: intravilanul şi extravilanul Realizarea cadastrului general pe întreg teritoriul țării presupune executarea operațiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.

Intravilanul este partea din teritoriul administrativ, legal delimitată, destinată construirii şi habitaţiei. Intravilanul

cuprinde zona dens construită ocupată cu clădirile de locuit, construcţiile socialculturale, întreprinderile industriale, depozitele, spaţiile comerciale, amenajările sportive, reţelele edilitare, zona de circulaţie şi transport împreună cu gările, autogările şi depourile, spaţiile verzi şi terenurile libere.

Întrun teritoriu administrativ comunal sau orăşenesc pot fi unul sau mai multe intravilane (sate). Limita intravilanului reprezintă detaliu topografic al planului cadastral şi în interiorul ei se face numerotarea cadastrală şi calculul suprafețelor unităților cadastrale din fiecare localitate.

Extravilanul este partea din teritoriul administrativ cuprinsă în afara intravilanelor, delimitată cadastral potrivit legii.

Extravilanul are în special destinații agricole şi silvice. Structura terenurilor agricolereprezintă două treimi din suprafața

totală a țării, ceea ce înseamnă 14,8 milioane hectare.

42. Culegerea datelor cadastrale

Generalitati

Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in :

* identificarea

* identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;

amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente;

* identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special in acest scop sau concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale. Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor. Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/ persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a propietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea ,,proprielar neidentificat". Identificarea categoriilor de folosinta .Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor.

Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

43. Evoluţia cadastrului în România

Activitatea de cadastru din România a parcurs următoarele etape:

Etapa de început a cadastrului

Lucrările de introducere a cadastrului şi a cărților funciare sau efectuat în mod diferențiat în provinciile româneşti, în funcție de împrejurările istorice, începând cu secolul XIX, astfel:

· în Transilvania, Banat şi o parte a Bucovinei lucrările specifice au debutat după sistemul austroungar începând cu anul 1794 şi au continuat după anul 1850 sub forma „Cadastrului concretual” (consta în delimitarea, descrierea şi

reprezentarea hotarelor localităților, a limitelor tarlalelor, a rețelelor hidrografice şi a căilor de comunicații);

· în Muntenia şi Moldova, începând cu anul 1831, respectiv 1832 se fac încercări de introducere a cadastrului de către

primii ingineri hotarnici pregătiți la Iaşi de Gheorghe Asachi (din anul 1813) şi la Bucureşti de Gheorghe Lazăr (din anul 1818);

· în restul ţării constituirea cadastrului se va face după primul război mondial, o dată cu înfăptuirea reformei agrare.

Etapa de organizare a cadastrului în România (19191933)

În anul 1919 se înființează „Direcția Cadastrului şi a Lucrărilor Tehnice”, a cărei activitate sa limitat în special la măsurarea moşiilor şi parcelarea lor pentru împroprietăririle făcute după primul război mondial. Măsurătorile sau făcut în sisteme de referință locale, cu diferențieri legate de precizie şi conținut, deoarece nu exista o rețea de triangulație geodezică omogenă. Pentru executarea cadastrului au fost pregătite cadre tehnice la Şcoala de topografie (1919) de pe lângă Direcția Cadastrului. Un pas important a fost făcut în anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiecție stereografică, rezultat al conlucrării dintre Direcția Cadastrului şi Institutul Geografic al Armatei.

Etapa începerii cadastrului modern şi a unificării cărţilor funciare (19331955)

Momentul de referință pentru acest domeniu de activitate la constituit „Legea pentru organizarea cadastrului şi cărților funciare”, nr.23/1933, care reglementează pentru prima dată modalitatea de organizare şi realizare a cadastrului funciar, porninduse de la rețele geodezice unitare şi elaborânduse planuri şi registre cadastrale după primele normative tehnice şi economice. La început sa prevăzut executarea lucrărilor cadastrale în Muntenia şi Dobrogea, apoi în Moldova şi Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente în Transilvania, Banat şi Bucovina. După cel deal doilea război mondial au urmat lucrări de măsurători şi parcelări pentru împroprietărirea temporară a țăranilor, fără ca instituția cadastrului să mai fie finanțată de puterea comunistă. În anul 1949 sa hotărât colectivizarea agriculturii, iar legea şi măsurătorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar. Urmările nefaste ale politicii comuniste de atunci nu au putut fi remediate nici până astăzi, deoarece au produs anomalii în percepția proprietății, au creat traume şi dezechilibre sociale, inechități începând cu regale țării şi terminând cu țăranul cu câteva prăjini sau pogoane de teren.

Etapa sistemelor de evidenţă funciară şi de cadastru funciar (19551990)

Pentru înregistrarea şi urmărirea dinamicii terenurilor agricole aparținând unităților de stat, se legiferează începând cu anul 1955 organizarea şi executarea „evidenței funciare”, un sistem care a servit la comasarea suprafețelor agricole în perioada de colectivizare a agriculturii şi care a contribuit la îngrădirea drepturilor reale imobiliare. Între 1955 1968

sau realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrică pentru 13 milioane de hectare şi registre de evidență funciară de către Consiliul Superior al Agriculturii.

Etapa aplicării legilor proprietăţii şi a formării structurilor organizatorice (după 1991)

Schimbările din ultimii ani sunt legate în primul rând de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la proprietatea publică şi privată, la dobândirea dreptului de proprietate şi la circulația juridică a terenurilor.

44. Structuri organizatorice şi legislaţie în domeniul cadastrului

Structura organizatorică ierarhică (liniară) conţine un număr redus de compartimente ce reprezintă principalele activităţi ale agentului economic. Structura organizatorică funcţională a fost preconizată prima oară de W. Taylor şi a apărut şi dezvoltat urmare a diversificării şi creşterii amploarei întreprinderilor, precum şi ca urmare a realizării unor obiective performante care

aveau nevoie de compartimente specializate de planificare, organizare, proiectare, contabilitate, personal ş.a. Structura organizatorică ierarhică - funcţională este rezultatul combinării punctelor forte ale structurilor anterioare. Dintre avantaje se remarcă: existenţa compartimentelor funcţionale ce asigură folosirea cunoştinţelor de

specialitate absolut necesare pentru a asigura flexibilitate şi adaptabilitate structurii în condiţiile unui mediu extern dinamic.

45. INIS seturi de date

SETURI DE DATE SPATIALE I

1.1. Sisteme de coordonate de referintă. Sisteme de referintă unică în spatiu a informatiilor spatiale, alcătuite dintr-un

set de coordonate rectangulare (x, y, z) si/sau latitudine si longitudine si altitudine, bazate pe un datum geodezic

orizontal si un datum geodezic vertical

1.2. Sisteme de caroiaj geografic. Caroiaj multirezolutie armonizat, având punct de origine comun, cu localizarea si

mărimea standard a celulelor

1.3. Denumiri geografice. Nume de zone, regiuni, localităti, orase mari, suburbii, orase mici ori asezări sau orice alt

element geografic ori topografic de interes public sau istoric

1.4. Unităti administrativ-teritoriale. Unităti administrative delimitând zonele în care România detine si/sau îsi

exercită competenta, la nivel local, regional si national, separate prin limite administrative

1.5. Adrese. Localizarea proprietătilor, bazată pe identificatori de adresă, de obicei numele străzii, numărul imobilului

si codul postal

1.6. Parcele cadastrale. Suprafetele stabilite în registre cadastrale

1.7. Retele de transport. Retele de transport rutier, feroviar, aerian si pe apă si infrastructura asociată. Cuprinde, de

asemenea, legături între diferite retele. Mai cuprinde si reteaua transeuropeană de transport, astfel cum este definită în

Decizia nr. 1.692/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport si modificările ulterioare.

1.8. Hidrografie. Elementele hidrografice, inclusiv zonele marine, precum si toate celelalte corpuri de apă si elementele

legate de acestea, inclusiv bazinele si sub-bazinele hidrografice. După caz, în conformitate cu definitiile din Directiva

2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică

comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 327 din 22 decembrie 2000, si sub formă de retele

1.9. Arii protejate. Zone desemnate sau administrate în cadrul legislativ international, comunitar sau intern, în vederea

îndeplinirii unor obiective specifice de conservare

SETURI DE DATE SPATIALE II

11.1. Altitudine. Modele digitale altimetrice ale suprafetelor: terestre, de gheată sau oceanice. Include altimetria

terestră, batimetria si linia de coastă.

11.2. Acoperirea terenurilor. Acoperirea fizică si biologică a suprafetei terestre, inclusiv suprafetele artificiale, zonele

agricole, pădurile, zonele (semi) naturale, zonele umede si corpurile de apă

11.3. Imagini ortorectificate. Imagini georeferentiate ale suprafetei terestre, obtinute cu senzori plasati pe sateliti sau

aeroportati

11.4. Geologie. Caracterizarea geologică în functie de structură si compozitie. Include roca de bază, straturile acvifere si

geomorfologia

SETURI DE DATE SPATIALE SPECIFICE III

111.1. Unităti statistice

Unităti de diseminare sau de utilizare a informatiilor statistice

111.2.

Clădiri. Localizarea geografică a clădirilor

111.3.

Soluri. Soluri si subsoluri, caracterizate în functie de adâncime, textură, structură si continut al particulelor si

materialului organic, aspect pietros, eroziune, înclinatie medie si capacitate anticipată de stocare a apei

111.4. Utilizarea terenului. Teritoriul caracterizat de functionalitatea, actuală sau viitoare, planificată ori în scop

socioeconomic (de exemplu, rezidential, industrial, comercial, agricol, forestier, de recreatie)

111.5. Sănătate si sigurantă umană. Distributia geografică a predominantei patologiilor (alergii, cancere, boli

respiratorii etc), precum si informatii care indică efectul asupra sănătătii (markeri biologici, scăderea fertilitătii, epidemii) sau asupra bunăstării oamenilor (oboseală, stres etc), legată direct (poluarea aerului, substante chimice,

deprecierea stratului de ozon, zgomot etc.) sau indirect (alimente, organisme modificate genetic etc.) de calitatea mediului

111.6. Servicii de utilităti publice si alte servicii publice . Includ servicii de utilitate publică, precum sistemele de

canalizare, de gestionare a deseurilor, de aprovizionare cu energie electrică si apă, precum si servicii administrative si sociale publice, cum ar fi: adăposturi de protectie civilă, scolile si spitalele.

111.7. Instalatii de monitorizare a mediului. Amplasarea si exploatarea instalatiilor de monitorizare a mediului,

inclusiv observarea si măsurarea emisiilor, a stării mediului înconjurător si a altor parametri ai ecosistemului

(biodiversitate, starea ecologică a vegetatiei etc), de către sau în numele autoritătilor publice

111.8. Instalatii de productie si industriale. Parcuri de productie industrială, inclusiv instalatiile reglementate de

Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea si controlul integrat al poluării si instalatiile de captare a apei, extractie minieră si locurile de depozitare

111.9. Instalatii agricole si pentru acvacultura . Echipament si instalatii de productie agricolă (inclusiv sisteme de

irigatie, sere si grajduri) 111.10. Repartizarea populatiei - demografie . Repartizare geografică a populatiei, inclusiv caracteristicile populatiei si nivelurile de activitate, cumulate pe unităti de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate

analitică.

111.11. Zone de administrare/restrictie/reglementare si unităti de raportare. Zone administrate, reglementate sau folosite pentru raportarea la nivel international, european, national, regional si local. Includ gropile de gunoi, zonele de protectie a surselor de apă potabilă, zonele vulnerabile la nitrati, senalele navigabile reglementate de pe mare sau din

apele interne importante, zonele destinate descărcării deseurilor, zonele în care există limitări cu privire la nivelurile de zgomot, zonele aprobate pentru prospectare si exploatare minieră, districtele bazinelor hidrografice, unitătile relevante de raportare si zonele de administrare a litoralului.

111.12. Zone de risc natural. Zone vulnerabile caracterizate în functie de riscurile naturale (orice fenomen atmosferic,

hidrologic, seismic, vulcanic, precum si incendiile, care, din cauza localizării, gravitătii si frecventei, pot afecta grav societatea), de exemplu inundatiile, alunecările si surpările de teren, avalansele, incendiile forestiere, cutremurele de pământ, eruptiile vulcanice

111.13. Conditii atmosferice. Parametrii fizici din atmosferă. Includ datele spatiale bazate pe măsurători, pe modele

sau pe o combinatie între acestea, precum si locatiile de măsurare.

111.14. Caracteristici geografice meteorologice. Conditiile meteorologice si măsurătorile acestora: precipitatii,

temperatură, evapotranspiratie, viteza si directia vântului

111.15.

Caracteristici geografice oceanografice . Parametrii fizici ai oceanelor (curenti, salinitate, înăltimea valurilor

etc.)

111.16.

Regiuni maritime. Parametrii fizici ai mărilor si corpurilor de apă sărată divizate în regiuni si subregiuni cu

caracteristici comune

111.17. Regiuni biogeografice. Zone relativ omogene pe baza conditiilor ecologice, având caracteristici comune

111.18. Habitate si biotopuri. Zone geografice caracterizate prin conditii ecologice specifice, procese, structură si

functii (de mentinere a vietii) care sprijină fizic organismele care trăiesc acolo. Includ zonele terestre si acvatice care se

disting prin caracteristicile lor geografice, abiotice si biotice, indiferent că acestea sunt naturale sau seminaturale Repartizarea speciilor. Distributia geografică a speciilor de animale şi plante, cumulate pe unităti de caroiaj cartografic, regiune, unitate administrativă sau altă unitate analitică Resurse energetice. Resurse energetice, incluzând hidrocarburi, energia hidro, bioenergia, energia solară, energia eoliană etc, însotite de informatii relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea/înăltimea la care se află, după caz, în conditiile legii Resurse minerale. Resurse minerale, incluzând minereurile metalifere, mineralele industriale etc, însotite de informatii relevante privind extinderea resursei, inclusiv prin adâncimea/înăltimea la care se află, după caz, în conditiile legii

46. INIS geoportal ANCPI

Geo-portalul INSPIRE al României, dezvoltat pe platformă ESRI Geoportal Server Extension Technology, reprezintă o poartă de acces relevantă, actualizată cu informaţii geografice de calitate şi are un potenţial real de îmbunătăţire a procesului de luare a deciziilor şi operaţiunilor la toate nivelele naţionale, ocupându-se cu activităţi ce au un impact direct sau indirect asupra mediului.

Ce include

Funcţionalităţile majore ale Geo-portalului INSPIRE al României vor oferi utilizatorilor finali oportunitatea de a:

Se înregistra ca utilizator al portalului.

Vizualiza în timp real date sau hărţi menţinute pe un server accesibil on-line.

Publica şi a expune propria informaţie geo-spaţială oferind posibilitatea ca aceasta să poată fi descoperită de alţi utilizatori

Cauta şi a descoperi înregistrări de metadate direct dintr-o varietate de aplicaţii externe

Se înscrie şi a primi notificări cu privire la noi resurse de date geospaţiale ce satisfac criteriile specificate de utilizator

Obţine resurse geospaţiale furnizate de alţi producători de date

47. Proiectul CESAR elemente generale

C.E.S.A.R. un proiect european pentru comuna ta

Ne bucuram sa va aducem la cunostinta ca in cadrul proiectului European CESAR comuna dumneavoastra a fost aleasa printre primele din ţară pentru introducerea cadastrului general. Aceasta presupune :

pentru introducerea cadastrului general. Aceasta presupune : efectuarea măsurătorilor tuturor terenurilor şi

efectuarea măsurătorilor tuturor terenurilor şi clădirilor de pe întreg teritoriul comunei atât în intravilan cît şi extravilan

identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilorintabularea GRATUITĂ a terenurilor şi clădirilor realizarea planului cadastral al intregului teritoriu al comunei În

intabularea GRATUITĂ a terenurilor şi clădirilor GRATUITĂ a terenurilor şi clădirilor

realizarea planului cadastral al intregului teritoriu al comuneiintabularea GRATUITĂ a terenurilor şi clădirilor În vederea realizării acestor lucrări se vor deplasa în

În vederea realizării acestor lucrări se vor deplasa în teren echipe de topografi şi registratori pentru culegerea de date cărora vă rugăm să le acordaţi tot sprijinul prin furnizarea de date corecte şi complete, indicarea limitelor de proprietate şi permiterea accesului în interiorul proprietăţilor pentru măsurători. Precizăm că toţi membri echipelor de teren vor purta ecusoane emise de firma executantă a lucrării SC WEST CAD SRL şi vizate de primărie.

BENEFICIILE acestui proiect sunt :

inregistrarea şi emiterea Cărţilor Funciare va fi GRATUITĂ ; GRATUITĂ ;

vei avea siguranţa proprietăţii în toate evidenţele cadastrale;şi emiterea Cărţilor Funciare va fi GRATUITĂ ; inregistrarea construcţiilor aflate în diferite stadii de

inregistrarea construcţiilor aflate în diferite stadii de execuţie;siguranţa proprietăţii în toate evidenţele cadastrale; finalizarea procesului de restituire al imobilelor, la

finalizarea procesului de restituire al imobilelor, la nivelul comuneiconstrucţiilor aflate în diferite stadii de execuţie; tranzacţionarea uşoara şi rapidă a proprietăţilor ;

tranzacţionarea uşoara şi rapidă a proprietăţilor ;procesului de restituire al imobilelor, la nivelul comunei atragerea fondurilor UE destinate subvenţiilor; facilitarea

atragerea fondurilor UE destinate subvenţiilor;tranzacţionarea uşoara şi rapidă a proprietăţilor ; facilitarea obţinerii de fonduri pentru proiecte de interes

facilitarea obţinerii de fonduri pentru proiecte de interes local; atragerea fondurilor UE destinate subvenţiilor; poţi accesa cu uşurinţă credite bancare; rezolvarea

poţi accesa cu uşurinţă credite bancare;obţinerii de fonduri pentru proiecte de interes local rezolvarea problemelor legate de actele de identitate CE

rezolvarea problemelor legate de actele de identitate CE TREBUIE S Ă FACEȚI DUMNEAVOASTRĂ CE TREBUIE SĂ FACEȚI DUMNEAVOASTRĂ

1.

SĂ VENIȚI LA PRIMĂRIE

2.

SĂ ADUCEȚI ACTELE DE PROPRIETATE + ACTELE DE IDENTITATE

3.

SĂ PUNEȚI ÎNTREBĂRI LA PUNCTELE DE INFORMARE

4.

SĂ PUNEȚI ÎN URNE RECOMANDĂRILE DUMNEAVOASTRĂ

5.

SĂ NE AJUTAȚI CÂND VENIM LA CASA DUMNEAVOASTRĂ

6.

SĂ NE SPUNEȚI DE UNDE PÂNĂ UNDE ȚINE PROPRIETATEA DUMNEAVOASTRĂ

7.

SĂ NE AJUTAȚI SĂ COMPLETĂM FIȘA DE INTERVIU

8.

SĂ NE SEMNAȚI FIȘA DE INTERVIU

9.

SĂ NE DAȚI ORICE INFORMAȚII DESPRE DREPTUL DUMNEAVOASTRĂ DE PROPRIETATE

Ce acte vor fi aduse pentru legalizare / copiere

Pentru imobilele neînscrise în cartea funciară (cu sau fără documentaţie cadastrală):

titluri de proprietatefunciară (cu sau f ără documentaţie cadastrală): contracte de vânzare – cump ărare contracte de dona

contracte de vânzare– cump ărare cumpărare

contracte de donaţie ţie

contracte de schimbcontracte de vânzare – cump ărare contracte de dona ţie alte contracte încheiate în form ă

alte contracte încheiate în formă autentică ă autentică

certificate de moştenitor ştenitor

hotărâri judecătoreşti (definitive şi irevocabile) ărâri judecătoreşti (definitive şi irevocabile)

acte de partajhot ărâri judecătoreşti (definitive şi irevocabile) contracte de concesiune / superficie / închiriere, etc.

contracte de concesiune / superficie / închiriere, etc.judecătoreşti (definitive şi irevocabile) acte de partaj autoriza ţii de construire (pentru orice tip de

autorizaţii de construire (pentru orice tip de construcţii) ţii de construire (pentru orice tip de construcţii)

procese-verbale de recepţie parţială sau finală (numai pentru construcţiile edificate după anul 2001) ţie parţială sau finală (numai pentru construcţiile edificate după anul 2001)

plan cadastral (dacă există) ă există)

Pentru imobilele înscrise în cartea funciară:

plan de amplasament şi delimitare (plan cadastral) şi delimitare (plan cadastral)

extras de carte funciară pentru informare ă pentru informare

orice alt act neînscris în cartea funciară privitor la imobil ă privitor la imobil

Acte de identitate şi acte de stare civilă (ale proprietarului sau deţinătorului):

buletin de identitatefunciar ă privitor la imobil Acte de identitate şi acte de stare civilă (ale proprietarului sau

carte de identitatepa şaport (dacă este cazul) certificat de c ăsătorie certificate de na ştere şi certificate

paşaport (dacă este cazul) şaport (dacă este cazul)

certificat de căsătorie ăsătorie

certificate de naştere şi certificate de deces (în situaţia succesiunilor nedezbătute) ştere şi certificate de deces (în situaţia succesiunilor nedezbătute)

Notă: Toate aceste acte vor fi prezentate în original

CE NU FACEM ÎN PROIECT

NU dezbatem succesiunile – acest lucru se face la notar acest lucru se face la notar

NU înscriem actele sub semnătură privată (actele de mână) actele sub semnătură privată (actele de mână)

NU realizăm punerea în posesie a proprietariloractele sub semnătură privată (actele de mână) NU realizăm marcarea şi bornarea limitelor PRELUĂM ÎN

NU realizăm marcarea şi bornarea limitelorde mână) NU realizăm punerea în posesie a proprietarilor PRELUĂM ÎN DOCUMENTE INFORMAȚIILE PE CARE DUMNEAVOASTRĂ

PRELUĂM ÎN DOCUMENTE INFORMAȚIILE PE CARE DUMNEAVOASTRĂ

NI LE PUNEȚI LA DISPOZIȚIE

48. Cartea funciară – conţinut Cartea funciară – conţinut

Modificari aduse prin legea 133/2012 Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei părţi:

A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde elementele evidenţiate în documentaţia

cadastrală:

a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;

b) suprafaţa imobilului, reieşită din măsurători cadastrale, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz,

construcţiile.

c) planul imobilului cu vecinătăţile şi descrierea

publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:

a) numele proprietarului;

b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi menţionarea înscrisului

pe care se întemeiază acest drept;

c)

strămutările proprietăţii;

d)

servituţile constituite în folosul imobilului;

e)

faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la

proprietate;

C. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini,

care va cuprinde:

a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, abitaţie, concesiune, administrare, servitutile în sarcina

fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de creanţă sau de venituri;

b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la

drepturile reale înscrise în această parte;

c) sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;

d) orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte.

49. Geoportaluri accesate descriere

Geo-portalul INSPIRE al României

Directiva INSPIRE solicită Comisiei să stabilească un geo-portal comunitar şi ca statele membre să furnizeze acces la infrastructura proprie fie printr-un geo-portal fie prin orice alte puncte de acces decid acestea să opereze.

În contextul INSPIRE soluţia adoptată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru distribuirea şi

partajarea seturilor de date spaţiale şi a serviciilor web ataşate este reprezentată de Geo-portalul INSPIRE al României. Aplicaţia este concepută pentru facilitarea descoperirii şi schimbului de resurse de date geospaţiale unei comunităţi extinse de utilizatori, furnizând mijloacele de căutare şi descoperire a seturilor de date spaţiale şi a serviciilor web în cadrul Directivei INSPIRE. Geo-portalul INSPIRE al României, dezvoltat pe platformă ESRI Geoportal Server Extension Technology, reprezintă o poartă de acces relevantă, actualizată cu informaţii geografice de calitate şi are un potenţial real de îmbunătăţire a procesului de luare a deciziilor şi operaţiunilor la toate nivelele naţionale, ocupându-se cu activităţi ce au un impact direct sau indirect asupra mediului.

Ce include

Funcţionalităţile majore ale Geo-portalului INSPIRE al României vor oferi utilizatorilor finali oportunitatea de a:

Se înregistra ca utilizator al portalului.

Vizualiza în timp real date sau hărţi menţinute pe un server accesibil on-line.

Publica şi a expune propria informaţie geo-spaţială oferind posibilitatea ca aceasta să poată fi descoperită de alţi utilizatori

Cauta şi a descoperi înregistrări de metadate direct dintr-o varietate de aplicaţii externe

Se înscrie şi a primi notificări cu privire la noi resurse de date geospaţiale ce satisfac criteriile specificate de utilizator

Obţine resurse geospaţiale furnizate de alţi producători de date

50. Retele edilitare caracteristici, mod de reprezentare pe planurile cadastrale

Definiţii Reţelele edilitare sunt utilităţi tehnice care deservesc locuinţele, ansamblurile social-culturale, instituţiile, agenţii

economici, etc., precum şi reţelele tehnice industriale din spaţiul urban; reţelele edilitare pot fi situate atât la suprafaţă cât şi în subteran. Obiectivele evidenţei specifice reţelelor edilitare urmăresc să stabilească procedeele, metodele, tehnicile şi mijloacele care să asigure şi să definească în mod unitar, din punct de vedere tehnic, economic şi juridic sfera, conţinutul şi produsele:

- evidenţei specifice reţelelor edilitare, în acord cu cele ale cadastrului general, şi ale sistemului informaţional specific fondului imobiliar. Scopul realizării sistemului informaţional al reţelelor edilitare constă în următoarele:

- furnizarea de informaţii reale şi de calitate;

- gestionarea eficientă a localităţilor folosind pentru decizii un sistem informatic bazat pe date cadastrale;

- realizarea unui conţinut standard pentru planurile reţelelor, fişele arterelor (unicat şi standard) şi situaţiile

centralizatoare;

- stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea şi recepţia lucrărilor şi produselor privind fondul reţelelor edilitare

Planul tehnic-edilitar complex se realizează în format digital corespunzător scărilor 1:500 sau 1:1000, la care se şi poate tipări pe secţiuni standardizate, atunci când se doreşte forma analogică. Planul se obţine prin raportarea punctelor caracteristice fiecărei reţele, folosind semnele convenţionale specifice fiecărui tip de reţea edilitară.

Elementele de fond conţinute de planul tehnic edilitar complex sunt:

- punctele din reţeaua de sprijin şi de ridicare;

- limitele şi axele arterelor de circulaţie, precum şi ale aleilor, pieţelor, proprietăţilor, spaţiilor verzi, apelor, zonelor interzise, zonelor industriale;

- abonaţii principali ai reţelelor: construcţiile de locuinţe, instituţii, construcţii socialculturale, magazine, complexe

agro-alimentare etc.;

- inscripţii: denumiri de artere, numere poştale, denumiri ale spaţiilor publice (parcuri, grădini, complexe sportive, zone

de agrement, ştranduri), staţii de metrou, lucrări de artă, servituţi, abonaţii principali, zone industriale, zone interzise, ape, etc.

Elementele de conţinut specific din planul cadastral complex sunt:

- capacele caminelor de vizitare (desenate prin semne convenţionale) având scrise alături, sub forma de fracţie, cotele la capac (numărătorul fracţiei) şi la radier (numitorul ei);

- stâlpii reţelelor electrice sau telefonice, desenaţi prin semne convenţionale, bornele pentru traseele subterane, tensiuni, număr de cabluri etc.;

- traseele reţelelor edilitare cu toate echipările, racordurile şi branşamentele la abonaţi: cămine, hidranţi, vane, robinete de concesie, apometre, cişmele, fântâni, desenate prin semnele conventionale corespunzatoare fiecărui tip de reţea;

- construcţiile şi amenjările edilitare auxiliare, reprezentate la scară sau prin semen convenţionale, când sunt mici;

- inscripţii asociate reţelelor edilitare: diametre conducte, număr cabluri pozate la un loc, materiale de construcţie, presiuni, tensiuni, cote, etc., toate sub formă de cifre sau simboluri;

- inscripţii asociate construcţiilor şi amenajărilor edilitare (simboluri, materiale de construcţie, etc.). Planul tehnic-edilitar complex poate fi întocmit pe întreaga zonă (mai multe foi de plan), sau numai pentru o artera (mai multe tronsoane), cuprinzând şi zona ei de influenţa (zona de influenţă a unei artere se stabileşte, de regulă, împreună cu beneficiarul) .

Observaţie: prezenţa la verificare este condiţionată de predarea referatului şi de numărul de absenţe

Nota finală va fi acordată astfel:

1. Un test scris, desfăşurat pe durata a cel mult 20 de minute:

a. cu 2 subiecte teoretice impuse;

b. cu alte 2 subiecte, alese prin tragere la sorţi de către un student;

c. o problemă de calcul (determinarea unei suprafeţe, reprezentarea unui imobil la o scară dată, etc.);

2. O verificare – susţinere orală - un subiect extras de fiecare student din lista de mai sus;

3. Aprecieri la Referat şi întrebări din acesta (dacă la primele două probe au fost obţinute note peste 5).