M9 Organizarea lucrarilor in cadastru

Note de curs

Notiuni generale despre cadastru

Conform Legii nr.7/1996 a Cadastrului si a Publicitatii Imobiliare, modificata cu Ordonanta de
urgenta 70/2001, cadastru general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica,
economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti
si planuri cadastrale a tuturor terenurilor si constructiilor si a celorlalte bunuri imobile de pe
intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de proprietar. Entitatile de baza sunt parcela,
constructia si proprietarul.
Prin imobil se intelege parcela de teren cu sau fara constructii. Bunul imobil este alcatuit din
unul sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluias proprietar. Cadastrul general se
organizeaza la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si la nivelul intregii tari.
Scopul cadastrului general
a) 1.Identificarea, inregistrarea si descrierea in documentele cadastrale a terenurilor si a
celorlalte bunuri imobile, masurarea si reprezentarea acestora pe planuri si harti si
stocarea datelor pe suporturi informatice.
b) 2.Identificarea si inregistrarea tuturor proprietatilor si a altor detinatori legali in vederea
asigurarii publicitatii si opozabilitatii drepturilor acestora.
c) 3.Asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate.
d) 4.Furnizarea datelor necesare sistemului de taxe si impozite pt stabilirea corecta a
obligatiilor fiscale ale contribuabililor.
Importamta cadastrului
Rezulta din scopul pt care se executa si consta in asigurarea cunoasterii complete si
permanente a fondului funciar al tarii, precum si in contributia pe care o aduce la realizarea
programelor de dezvoltare economica.
Definitia fondului funciar este data de art.1 din Legea 18/1991 republicata.terenurile de orice
fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public sau
privat din care fac parte.
Inventarierea trebuie sa reflecte intotdeauna situatia reala din teren in ceea ce priveste
suprafata, categoria de folosinta, proprietarul sau detinatorul, precum si calitatea terenului.
Realizarea documentaiilor
Realizarea documentaiilor cadastrale presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
a) identificarea amplasamentului imobilului i documentarea tehnic;
b) execuia lucrrilor de teren i birou;
c) ntocmirea documentaiilor.
Identificarea amplasamentului imobilului
Identificarea amplasamentului imobilului se realizeaz naintea execuiei lucrrilor i const
n:
a)
pentru imobilele care fac obiectul primei nscrieri, proprietarul mpreun cu persoana
autorizat procedeaz la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau
convenionale, n vederea efecturii msurtorilor;
b)
pentru imobilele care fac obiectul unor acte i fapte juridice ulterioare primei nscrieri,
proprietarul mpreun cu persoana autorizat verific i valideaz amplasamentul conform datelor
1

tehnice. Aceast verificare se realizeaz pe baza documentelor existente, respectiv a documentaiilor

cadastrale, extraselor de carte funciar pentru informare, planurilor de amplasament i delimitare,
planuri de carte funciar sau hri cadastrale, etc.
(2) Trasarea coordonatelor punctelor de pe limita imobilelor nregistrate n sistemul
integrat de cadastru i carte funciar se face, la cerere, i constituie obiectul unei lucrri ulterioare, care
se finalizeaz printr-un proces verbal de trasare i predare a amplasamentului, semnat de ctre
persoana autorizat i de ctre proprietar.
Documentarea tehnic const n:
a)
analizarea situaiei existente, conform datelor i documentelor deinute de proprietar,
ie
cu
elementele
existente n teren;
n rela
b)
solicitarea de informaii actualizate, din baza de date a oficiului teritorial/biroului
teritorial.

Documentele cadastrului general care se intocmesc la nivel administrative

-registrul cadastral al parcelelor;
-indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora;
-registrul cadastral al proprietarilor;
-registrul corpurilor de propietate;
-fisa centralizatoare,
-partida cadastrala de propietari si pe categorii de folosinta;
-planul cadastral.
Planurile si registrele cadastrale se tin in concordanta cu situatia de pe teren in baza
cererilor si comunicarilor facute potrivit legii precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru cu
o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intreg teritoriu
administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala
din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare, si studiile pedologice necesare
elaborarii partii cadastrului, care se actualizeaza cu o perioada de 10 ani, iar de agrochimie la 4
ani.
Planurile cadastrale
Obtinere:
1)Intocmirea directa a planului prin raportare
2)Intocmirea ca un produs derivat din planul topografic de baza si completat cu
elemente specifice cadastrului.
3)Realizarea prin reambularea planurilor existente si actualizarea acestora prin
inscrierea elementelor noi si anularea datelor modificate sau disparute.
Continut: Sunt executate in 2 culori: negru pentru reprezentarea detaliilor planimetrice
si albastru pentru reprezentarea hidrografiei. Continutul specific pentru gama de scari 1:10001:10000 este urmatoarea.
a)baza geodezica: punct de triangulatie de ordinul I=V, reperii azimutali, reperii de
nivelment si punctele bornate ale retelelor de ridicare
b)elemente de hotarnicie: reprezentate prin semne conventionale: frontierele de stat,
hotarele teritoriilor administrative(judetene, comunale, orasenesti, municipale), hotarele dintre
detinatorii de teren, limitele intravilanelor, tarlalelor si parcelelor. In atlasul de semne
conventionale sunt indicate dimensiunile. corespunzatoare fiecarui element de hotarnicie in
2

functie de scara planului. Cand doua hotare coincid, pe plan se va reprezenta hotarul
administrativ de grad superior.
c)categoriile de folosinta a terenurilor: se reprezinta prin limite in centrul de greutate,
inscriindu-se simbolul folosintei. In functie de suprafata si scara planului categoriile de fol se
poate reprez si prin semne conventionale.
d)instalatiile: statiile meteorologice, fabrici si cosurile acestora, sondele de petrol si gaze,
transformatoarele electrice, statiile de emisie-receptie, releele de televiziune, centrale si cruci din
afara localitatii se reprezinta la scara sau prin semn conventional.
e)retele de comunicatii: reprezentate prin axul caii de rulaj si prin linii aferente zonelor
respectiv conform pozitiei reale din teren. In interiorul zonei de cale ferata parcelele sunt reprez
pe categoriile de folosinta. Statiile de cale ferata din perimetrul local sau din extravilan sunt
reprezentate prin contur si cladirea statiei fara a se reprezenta liniile de garare, magaziile,
cladiriile provizorii. Debleurile si rambleurile sunt reprezentate prin contur indicandu-se
categoria de folosinta ale parcelelor situate in aceste zone. Tunelurile sunt reprezentate prin
semne conventionale. Retelele electrice si telefonice se reprezinta prin pozitia planimetrica a
stalpilor de sustinere, completandu-se pe plan sagetile de directie, fara a se uni intre ei prin linii.
Pentru drumuri, pe langa elementele necesare determinarii pozitiei planimetrice, se mai culeg
date cu privire la latimea caroiajului si latimea totala pentru autostrazi si sosele si date cu privire
la latimea totala pentru drumurile comunale si de exploatare. Pietrele km situate pe merginea
cailor ferate, autostrazilor si soselelor se reprezinta cu indicarea km respectiv. Conductele de
suprafata sunt reprezentate dupa pozitia planimetrica din teren cand ocupa o suprafata cu latimea
mai mare de 1m si nu sunt situate in zona cailor ferate si a drumurilor clasate. In cazul in care
fasia de teren ocupata de mai multe conducte paralele are latimea mai mica de 2 m se reprezinta
numai prin axul longitudinal, scriindu-si pe plan latimea respectiva.
f)hidrografia si constructiile hidrotehnice, fantanile, apele curgatoare inclusiv canalele cu
indicarea adancimii, iazuri, instalatiile de deservire a navigatiei si posturile hidrometrice.
Limitele iazurilor, baltilor, lacurilor si al marii se reprezinta prin linia de mal existenta la data
intocmirii sau reambularii planului. Limitele apelor care in decursul unui an isi schimba pozitia
planimetrica cu mai mult de 15 m sunt reprezentate prin semnul conventional de limita variabila.
Apele curgatoare cu latime mai mica de 2m sunt reprezentate prin axul longitudinal, scriindu-se
pe plan latimea medie a cursului respectiv. La toate apele curgatoare se indica sensul de curgere
prin sageti. Albiile secate se reprez prin semnul conventional de linie intrerupta.
Constructiile hidrotehnice sunt reprezentate prin contur, in intravilan trecandu-se prin rolul
folosintei.
Din categoria constructiilor hidrotehnice reprezentarea pe plan: castelele de apa, ecluzele,
farurile si semnalizatoarele luminoase, debarcaderele si cheiurile de debarcare, statiile de epurare
pt apele reziduale si stavilarele.
g)relieful: planurile cadastrale nu contin curbe de nivel pentru reprezentarea reliefului. Sunt
reprezentate numai acele elemente de relief care formeaza categorii de folosinta si anume:
rupturi de teren, cu indicarea inaltimii acestora, terasele naturale si artificiale cu indicarea
inaltimilor taluzului, rapele, ravenele, viroagele, alunecarile de teren, grohotisuri, prapastii,
movile si gropi. Terenurile amenajate antierozional sunt reprezentate prin perimetrele respective.
h)inscriptiile: pozitia nordului, numerotarea cadastrala pentru tarlale si parcele, denumirile
localitatilor, apelor, formelor principale de relief si altele, denumirea teritoriilor administrative
vecine, denumiri topice. Denumirile localitatiilor sunt cele prevazute in nomenclatoarele
administrative in vigoare.
Denumirile apelor curgatoare, iazurilor, baltilor si lacurilor se culeg in faza de teren
urmand a fi confruntate cu hartile si atlasele geografice.
g)localitatile: reprezinta prin limita perimetrelor construibile, proiectat in centrul conturului
poligonal se cartografiaza denumirea oficiala a localitatii respective. Denumirea localitatii
3

resedinta de comuna se cartografiaza cu majuscule, iar denumirea satelor componente cu

minuscule.

A)Continutul pl cadastrale in int localitatiilor

Precizia planului cadastral = gradul de corespondenta a punctelor ce determina
contururile poligonale din planul cadastral cu reciprocele lor punctele planului cadastral obtinut
prin metoda directa eroarea medie patratica mp se obtine cu relatia: mp=m12+m22++mn2 =
0,25mn ; m1,m2,mn erori obtinute in procesul tehnologic
Pt cele obtinute prin derivare, mp1=mp2+m*0,082; mp1=eroarea totala a punctelor de
contur din planul derivat, exprimate in mm; mp=eroarea totala a punctelor de contur din planul
de baza, exprimat in mm; n=nr de trasari; 0,08=eroarea de trasare.
B)Continutul pl cadastrale de ansamblu
La scara 1:25000. In general, conceptul de baza la realizarea planului cadastral este
forma digitala. Planul cadastral de ansamblu se obtine prin generalizarea planului cadastral de
baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului administrativ. Planul
cadastral de ansamblu, se intocmeste la urmatoarele scari: 1:10000 pentru teritoriile la care
planul cad de baza a fost intocmit la scara 1:2000;1:25000 daca planul cadastral de baza a fost la
1:5000. Acolo unde avem combinatii mixte(1:2000 si 1:5000) planul cadastral de ansamblu se
face la 1:25000. In functie de suprafata teritoriului administrativ si de forma acestuia se poate
folosi si reprezenta la scara 1:50000.
Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:
denumirea teritoriului administrativ, padurile si terenurile cu destinatie forestiera, reteaua cailor
de comunicatie, reteaua hidrografica si constructii hidrotehnice importante, puncte care
marcheaza hotarele administrative, limitele si denumirile intravilanelor, elemente de toponimie,
puncte din reteaua geodezica de sprijin si de nivelment. Pe fiecare foaie a planului cadastral de
ansamblu se intocmeste in extracadru in partea stanga jos schema cu dispunerea foilor
componente.
Registrele cadastrale
Conform normelor tehnice de cadastru general al caror continut este aprobat prin
ordinul 524 din 2001 al Ministrului Administratiei Publice. documentele tehnice principale ale
cadastrului general care se intocmesc dupa introducerea lucrarilor de cadastru la nivelul unitatii
administrativ teritoriale, sunt: registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetic al proprietarilor.
si domiciliul acestora, registrul cadastral al proprietarilor, registrul corpurilor de proprietate, fisa
centralizatoare a partidei cadastrale pe proprietari si categoriile de folosinta, planul cadastral.
Fisele corpurilor de proprietate: sunt documente care contin datele de intrare in baza de
date a cad general. Documentele tehnice se obtin prin prelucrarea acestor date. Orice informatii
grafice sau alfanumerice referitoare la un corp de proprietate se obtin prin interogarea bazei de
date a cadastrului general. Documentele cadastrale se intocmesc pe suport de hartie, la incheierea
tuturor lucrarilor cadastrului general intr-o unitate administrativ teritoriala.
Registrele. cad se intocmesc de regula in trei exemplare: la Oficiul Judetean de Cadastru,
pt Consiliul local pt care s-a intocmit, pt Biroul de Carte Funciara.
Registrul cadastral al parcelelor: contine situatia tuturor parcelelor componente pt fiecare
corp de proprietate dintr-un teritoriu administrativ. Se intocmeste separat pentru intravilan si
extravilan.
4

Indexul alfabetic al proprietarilor si domiciliul acestora: scopul principal este acela de a

identifica partida cadastrala a fiecarui proprietar in registrul cadastral al proprietarilor. Este
documentul care face legatura intre registrul cadastral al parcelelor si registrul cadastral al
proprietarilor. Nr de ordine al proprietarilor in indexul alfabetic coincid cu nr partidelor
cadastrale a acestora din registrul cadastral al proprietarilor.
Registrul cadastral al proprietarilor: contine partidele cadastrale ale fiecarui proprietar, in
care sunt inscrise toate suprafetele de teren ale parcelelor si ale corpurilor de proprietate din
intravilan si extravilan si contine toate corpurile de proprietate de pe teritoriul administrativ.
Fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si categorii de folosinta:
constituie documentele sursa pentru intocmirea de sinteza privind terenurile si constructiile. Din
fisa centralizatoare se inscriu suprafata totala pe fiecare categorie de folosinta si suprafata totala
generala pe fiecare grupa de destinatie a terenului detinuta de unitatea administrativ teritoriala.
Fisa se intocmeste pe tipuri de proprietate si grupe de proprietate al corpurilor de proprietate.
Pentru forma care este in uz, cea veche: documentatia de baza a lucrarilor de cadastru, in care se
inscriu date tehnice, economice si juridice cu privire la fondul funciar.
Registrul cadastral al posesorilor cu indexul alfab al acestora: Intocmirea registrelor
cadastrale are la baza documentatia cadastrala constand din: calculul suprafetelor, schita de teren
pe care sunt inregistrati posesorii si categoriile de folosinta ale parcelelor, planul cadastral al
teritoriului administrativ. Planurile cadastrale cu perimetrele construibile ale localitatilor
cuprinse pe terit administrativ al comunei sau orasului si alte documentatii de acest fel(lucrari de
imb funciare, de scoatere a terit din circ agricol, etc.) stau si ele la baza intocmirii registrului
cadastral.
Registrul cadastral al parcelelor centralizeaza datele tehnice, economice si juridice
referitoare la fiecare parcela in parte in succesiunea fireasca a nr de parcela.
Datele necesare intocmirii:
1.nr de tarla, nr cadastral al parcelei, categoria de folosinta, proprietarul sau posesorul,
situatia juridica a parcelei;
2.suprafata parcelei;
3.caracteristicile categoriei de teren;
4.nr partidei cadastrale care se extrage din indexul alfabetic al proprietarilor.
Registrul cadastral al parcelelor se finalizeaza prin recapitulatii si totaluri.
Recapitulatiile sunt: pe tarlale sau cvartale si pe detalii liniare, totalizarea datelor sub
forma de total se face:
a)pentru extravilan si cuprinde: un total in afara perimetrului localitatii, un total in
localitati si un total general.
b)in intravilan:un total teritorial si comunal.
Indexul alfabetic al posesorilor: este un tabel in care se inscriu, intr-o ordine prestabilita,
conform instructiunilor in vigoare, proprietarii si detinatorii de teren de pe raza teritoriului
administrativ cadastral, locul de resedinta, nr de partida cadastrala din registrul posesorilor.
Scopul este facilitarea gasirii partidei cadastrale a fiecarei proprietati facandu-se legatura intre
cele doua registre.
Registrul cadastral al posesorilor: contine indexul posesorilor sau proprietarilor si
posesorii ordonati dupa partida cadastrala cu toate datele tehnice, economice si juridice ale
fiecarei parcele pe care le detin. Recapitulatii cu continut divers, recapitulatii ce finalizeaza un
registru sunt urmatoarele: recapitulatii pe categoria de folosinta, recapitulatii pe posesori si
subcategorii de folosinta, recapitulatii pe grupe si subcategorii de folosinta.
Partida cad: cuprinde toate parcelele detinute de un posesor, un nr care stabileste ordinea
de inscriere a posesorilor de proprietate in registrul posesorilor.
Reambularea planurilor cadastrale
Aducerea la zi a planurilor sau hartilor cadastrale prin punerea de acord cu toate schimbarile
care sau produs in teren de la data intocmirii pana la data utilizarii. Se face periodic la 4-6 ani sau
5

cand au loc schimburi masive. Dupa planul care se reambuleaza avem doua tipuri de reambulari:
a planului cadastral si a planului topografic de baza, in vederea obtinerii planurilor cadastrale.
Reambularea planurilor cadastrale comporta determinarea elementelor necesare pozitionarii
tuturor modificarilor din teren.
Documentatia necesara efectuarii lucrarilor de reambulare se compune din:
a).planul topo si proiecte recent intocmite si executate din zona care ne intereseaza
b).planul oraselor si centrelor populate existente in fondul topo al directiei judetene de
sistematizare
c).fotogrammele din zone care urmeaza sa se reambuleze
d).registrele si planurile rezultate in urma lucrarilor anterioare de cadastru
Recunoasterea terenului in vederea reambularii planului: Se face in urmatoarele scopuri:
a)constatarea schimbarilor intervenite in aspectul topo de la data intocmirii planului
cadastral pana in momentul cand trebuie sa se execute reambularea;
b)stabilirea volumului lucrarilor topo care urmeaza sa se execute si materialele
necesare;
c)completarea si definitivarea proiectului tehnic al lucrarii de reamb.
Intocmirea proiectului tehnic al reambularii -se stabilesc: metodele prin care se executa
reambularea planului cadastral precum si transformarea la scari convenabile a materialelor
componente in scopul folosirii eficiente; materialele necesare pentru materializarea si finalizarea
punctelor de hotar si a celor de triangulatie; devizul lucrarilor si esalonarea executiei acestora pe
faze prevazute de intructiunile tehnice; volumul lucrarilor de reambulare; datele legate de reteaua
de sprijin, puncte identificate in recunoasterea terenului, puncte ce urmeaza a fi determinate;
memoriu tehnic justificativ.
Documentatia finala a lucrarilor de reambulare
1.Proiectul tehnic definitivat in urma recunoasterii terenului, memoriu justificativ si
avand anexat devizul estimativ cu situatia definitiva a lucrarilor.;
2.Dosarul cu documentatia obtinuta in faza lucrarilor premergatoare;
3.Carnetele de observatie din teren;
4.Carnetele cu calculul coordonatelor punctelor;
5.Fotogrammele descifrate pe teren, daca acestea au fost facute;
6.Schitele de teren si schema cu dispunerea lor in interiorul terit administrativ;
7.Benzile de racordare ale fiecarui trapez;
8.Descrierile topo ale punctelor noi bornate;
9.Inventarul de coordonate ale pct noi din reteaua de ridicare;
10.Originalele de teren ale planurilor cadadastrale reambulate;
11.Carnetul de verificare si indrumare a lucrarii;
12. Procesul verbal de verificare interna a lucrarii
Proiectul tehnic contine:
1.Natura si volumul elementelor de reambulare;
2.Relieful terenului;
3.Starea planurilor ce se reambuleaza.;
4.Existenta unor fotogramme recente din zona;
5.Baza topo pe care se sprijina reambularea;
6.Instrumentele topo de care se dispune;
7.Precizia ceruta la reambulare;
8.Avantajul pe care il ofera metoda de reambulare;
Sub aspectul randamentului, efortului fizic si al preciziei, metodele folosite sunt:
numerice, grafice, fotogrammetrice. Metodele numerice: metoda aliniamentelor, a intersectiilor
liniare, a absciselor si ordonatelor, a intersectiilor unghiulare, drumuirea cu radierea. Printre
metodele fotogrammetrice de reambulare: reambularea planurilor cadastrale cu ajutorul
6

fotogramelor neredresate; folosind fotogramme redresate cu reteaua de triangulatie; reambularea

cu ajutorul fotogrammetriei digitale.

Delimitarea teritoriilor administrative

Unitati adm-teritoriale
Lucrarile de cadastru se executa pe unitati administrativ-teritoriale de tip comuna, oras,
municipiu si intregul judet. Ordonanta 53/2002 reglementeaza statutul cadru al unitatii
administrativ-teritoriala.
Conform acestui act normativ comuna este unitatea administrativ-teritoriala de baza
care cuprinde populatia rurala reunita prin comunitate de interese si traditii. Este alcatuita din
una sau mai multe sate componente in functie de conditiile economice, social-culturale,
geografice si demografice.
Orasul este unitatea adm-terit. de baza. Orasele pot fi declarate municipii in conditiile
legii. Municipiile pot fi impartite in unitati administrativ-teritoriale fara personalitate juridica.
Teritoriile administrative comunale, orasenesti si municipale se compun din doua elemente
principale: intravilanul si extravilanul.
Unitati cadastrale: sunt subdiviziuni ale intravilanului sau extravilanului. Acestea sunt:
1)Trupul = suprafata de teren dintr-un teritoriu administrativ care are un singur
posesor. Este format din unul sau mai multe tarlale;
2)Tarlaua = suprafata de teren limitata de drumuri, cursuri de apa, paduri, canale,
diguri. Poate avea una sau mai multe categorii de folosinta si unul sau mai multi proprietari;
3)Parcela = suprafata de teren cu o singura categorie de folosinta
Hotarul: linia despartitoare dintre doua teritorii ce formeaza unitati distincte
administrativ si economic sau separa doua proprietati.
Dupa rolul lor, sunt mai multe tipuri: hotar national; hotar administrativ; hotare ale
agentilor economici; hotare ale proprietatilor funciare.
Din punct de vedereal provenientei se clasifica in: naturale(linii de taluz, cursurile de apa
permanente sau temporare, linia de cumpana a apelor, margini de paduri, etc); artificiale(trasate
de oameni si materializate in borne: puturi, garduri, canale, diguri).
Limita: linia care stabileste configuratia sau forma geometrica a unui teritoriu cadastral, a
categoriei de folosinta, separandu-le unele de altele si conferindu-le o individualitate aparte. Pot
fi: distincte naturale, distincte artificiale, difuze, discrete
Delimitarea teritoriilor administrative si a intravilanelor componente
Se organizeaza ca lucrare de baza, prin care se identifica, se masoara la teren si se
oficializeaza punctul de frangere si traseele hotarului dintre teritoriile administrative vecine si
limitele intravilanelor din respectivul teritoriu. Lucrarea se executa obligatoriu inaintea inceperii
lucrarilor de introducere a cadastrului general. Stabilirea liniei de hotar si denumirile unitatilor
administrativ teritoriale se face in conformitate cu prevederile legii nr 2 din 1968. Limitele
intravilanului se stabilesc conform planului urbanistic general(P.U.G) intocmit potrivit legii
50/1991 cu modificarile ulterioare.
Operatia de delimitare comporta urmatoarele etape:
1)Constituirea comisiei de delimitare a traseului hotarelor teritorial administrative si
stabilirea punctelor care vor fi materializate
2)Parcurgerea la teren a traseului hotarelor teritorial administrative si stabilirea
punctelor care vor fi materializate.
3)Materializarea punctelor cu borne STAS conform normativelor in vigoare
4)Executarea masuratorilor pentru determinarea pozitiei punctelor de hotar
5)Intocmirea actelor de confirmare cu acordul membrilor comisiei de delimitare si a
organizatiei teritorial administrative
7

6)Intocmirea dosarelor de delimitare

Primaria care doreste sa-si delimiteze teritoriul va comunica in scris cu aviz de
confirmare, primariei din teritoriul administrativ vecin, cu min 15 zile inainte, data, ora si locul
de intalnire pentru a se trece la operatia de delimitare. Primaria teritoriului administrativ este
obligata sa-si desemneze delegatii care vor participa la stabilirea hotarului. Daca hotarul
teritoriaului administrativ care se delimiteaza se afla la limita de judet, comisia de delimitare va
fi constituita prin ordin comun al prefectilor judetelor indicate. In cazul in care delegatii
primariei teritoriului vecin sau ai OCOT nu se prezinta la termenul stabilit, delimitarea hotarului
se face in lipsa, iar in procesul verbal si in schita de delimitare se vor face mentiuni in legatura cu
aceasta.
Recunoasterea, descrierea si marcarea hotarelor
Operatiunea de delimitare incepe, de regula, dintr-un pct de 2 sau 3 hotare,
identificandu-se traseul pana la urmatorul punct aflat la intersectia mai multor hotare.
Identificarea pe teren a liniei de hotar se face cu schita din dosarul ultimei delimitari. In lipsa
schitei mentionate stabilirea liniei de hotar se face de membrii comisiei si se evidentiaza la fata
locului pe hartile si planurile topografice existente. Odata cu recunoasterea terenului teritoriului
administrativ se face si recunoasterea punctelor din reteaua geodezica. Se stabileste daca este
necesara reconstituirea si semnalizarea celor distruse sau disparute si se stabilesc puncte necesare
pentru realizarea retelei de indesire. Cand se executa masuratori prin metode conventionale, se
culeg date necesare pentru intocmirea proiectului de executie. Atunci cand unele segmente si
puncte de hotar stabilite anterior au suferit modificari, pe noua schita vor fi facute mentiuni din
puncte de intersectie a trei sau mai multe hotare situate in partea de N-V si se continua in sens
orar. Sectiunea care se materializeaza pe limita intravilanului, se numeroteaza incepand cu 1001
in sens orar, incepand din partea de N-V si asigurand o densitate de minim 2 pct/km. Atunci cand
exista delimitari anterioare se vor inlocui numerele vechi ale punctelor de hotar cu numere noi
fara a fi dublate. Pe segmentele comune a doua teritorii administrative delimitate, numarul
punctelor de hotar din teritoriul vecin vor fi scrise in paranteza. Pentru toate punctele de hotar
materializate se vor intocmi schite de reperaj si descrieri topografice. Odata cu parcurgerea
traseului se culeg date cu privire la categ de fol a terenului, destinatia acestora si proprietari si se
vor consemna in procesul verbal de delimitare. Daca linia de hotar este si frontiera a tarii,
coordonatele punctelor se preiau in mod obligatoriu de la Institutul de Geodezie,
Fotogrammetrie, Cartografie si Cadastru. Linia de frontiera se avizeaza la Comandamentul
National al Granicerilor. Cu ocazia parcurgerii terenului se face descrierea starii marcajelor
pentru punctele vechi de hotar care se mentin, dar si pentru punctele noi care urmeaza sa se
materializeze.
Punctele care se borneaza sunt: puncte de intersectie a liniilor de hotar, unele puncte
de schimbare a aliniamentelor pe traseul hotarului astfel incat sa permita la nevoie reconstituirea
exacta a traseului. Pe tronsoanele de hotar in aliniamente mai lungi de 3 km bornele se plaseaza
la o distanta de aprox 2 km. Punctele de intersectie ale liniei de hotar cu ape curgatoare, cai
ferate, sosele se vor borna numai pe o parte a acestor detalii liniare, iar pe partea opusa se vor
marca prin stalpi de lemn cu diametrul de 10 cm si lungimea de 70cm.
Modificari ale hotarelor
Datorita diverselor schimbari pot aparea modificari ale hotarelor stabilite intr-o etapa anterioara,
modificari ce se vor realiza atat d.p.d.v. tehnic cat si juridic. Pot fi incadrate in 2 tipuri majore:
a)Alipiri: apar in urmat cazuri:
1)Arondarea - comporta schimburi succesive de teren la care participa toti
proprietarii de teren implicati in acest proces.;
2)Comasarea - operatia de grupare in unul sau mai multe trupuri a terenurilor
dispersate;
8

3)Rectificarea - schimbarea traiectoriei hotarului prin schimburile de teren care

au loc intre diversi proprietari, limitrofi zonei in care hotarul isi schimba traiectoria;
b)Dezmembrari - care cuprinde:
1)Dezarondarea - operatia de demembrare a suprafetei totale in doua sau mai
multe trupuri;
2)Detasarea - operatia de separare a unei suprafete de teren de o alta suprafata
mai mare cu care facea corp comun.
Numerotarea cadastrala
A.Numerotarea tarlalelor: Tarlaua ca subdiviziune a terit administrativ suporta operatia de
numerotare care se face cu cifre arabe incepand cu nr 1 din partea de N-V a teritoriului si se
continua in ordinea succesiva a nr in mod convenabil, tinand cont de reteaua hidrografica si a
cailor de comunicatii astfel incat sa fie parcurs intreg teritoriul administrativ in zig-zag pana se
ajunge la ultima tarla situata in sudul teritoriului. Dupa terminarea numerotarii tarlalelor din
extravilan se numeroteaza in continuare tot cu nr de tarla si intravilanul care apartine teritoriului
respectiv, incepand cu satul de resedinta, apoi cu celelalte sate in ordinea departarii de sediul
comunei.
B.Numerotarea parcelelor: se face separat pentru parcelele situate in extravilan si separat
pt cele situate in intravilan. Numerotarea incepe cu nr1 din tarlaua nr1, pana la epuizarea tuturor
parcelelor din aceasta tarla, apoi se trece la numerotarea in continuare a parcelelor din tarlaua nr2
si asa mai departe, pana se ajunge la ultima parcela a ultimei tarlale din extravilan. In
numerotarea paracelelor se include in ordine si numerotarea detaliilor liniare care separa
tarlalele, aceste detalii fiind ape curgatoare, canale, diguri, cai de comunicatii. Numarul
parcelelor se scriu pe cat posibil in centrul acestora si sunt precedate de simbolul categ de
folosinta. Orientarea scrierii se face perpendicular pe directia nordului.
C.Numerotarea cvartalelor si a parcelelor din intravilan: Numerotarea cvartalelor incepe
cu nr 1 din partea de N-V a fiecarei localitati si se continua in ordine fireasca pana la ultimul
cvartal din sud. Numerotarea parcelelor incepe cu nr1 din cvartalul nr1 si se continua in ordine
pana la numerotarea ultimei parcele din ultimul cvartal. Numerele cadastrale ale parcelelor sunt
precedate de simbolurile categoriilor de folosinta. In plus, in intravilan se inscriu pe planul
cadastral si numerele postale ale caselor, pe cat posibil in coltul din stanga al cladirii dinspre
strada. Nr cadastral al cvartalelor se inscriu pe cat posibil in centrul acestora intr-un cerc cu
diametrul de 7 mm. Detaliile liniare din interiorul intravilanului primesc numere separate pentru
tronsoanele respective.