E. Koncsag, A.

Ungur
Consideraţii cu privire la cadastru minier

Consideraţii cu privirea la cadastrul minier

Eva KONCSAG, Lect. univ. drd. ing., Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba-Iulia, România,
eva_koncsag@yahoo.com
Andreea UNGUR, Asist. univ. drd. ing., Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba-Iulia,România,
andreeaungur@yahoo.com

Abstract: The analysis of possibilities for deposits of useful mineral extraction, shows that
in any of used exploitation methods the surface of used land is passed transitorily in the custody of
mining company. At the end of mining exploitation the land need an ecological reconstruction and
rendered for the previous destination. The management of lands in these cases is possible trough
an informational system which is integrate the legal norms and the needs of the modern economy.

Keywords: exploitation methods, mining company, land, ecological reconstruction, mining

cadastre.

1. Introducere

O importanţă deosebită în domeniul desfăşurării activităţii miniere în România o reprezintă

apariţia, la 5 martie, a Legii minelor nr. 61/1998. Ea asigură transparenţa activităţilor miniere şi
concurenţa loială, fără discriminare între formele de proprietate, originea capitalului şi
naţionalitatea operatorilor.
Investiţiile în domeniul minier sunt încurajate prin facilităţi de ordin fiscal şi administrativ,
fiind libere de orice constrângeri în ceea ce priveşte recuperarea investiţiilor şi utilizarea profitului
realizat. Prin lege se reglementează desfăşurarea activităţii miniere în România, simularea,
valorificarea resurselor minerale, proprietate publică a statului.
Resursele care fac obiectul prezentei legi sunt: cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de
aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, săruri
haloide, substanţe utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba,
nămolurile şi turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele, gazele care le
însoţesc şi căldura din sistemele geotermale, apele plate, apele minerale: apele termominerale,
precum şi produsele reziduale miniero-metalurgice din holde, iazuri de decantare şi alte depozite
tehnologice şi apele subterane pentru activitatea de explorare şi evidenţă a rezervelor.
În sensul acestei legi se defineşte Cadastrul minier ca reprezentând ansamblul lucrărilor
specifice, de evidenţă, tehnică, economică, juridică şi alte informaţii privind perimetrul instituit.
Este definită şi Cartea minieră ca document de evidenţă prin care se realizează identificarea,
înregistrarea şi reprezentarea pe hărţi şi planuri cadastrale a tuturor lucrărilor cu caracter minier şi
geologic, a tuturor terenurilor cu destinaţie minieră şi a celorlalte corpuri de proprietate din
interiorul unui perimetru de exploatare instituit, care să cuprindă totalitatea actelor juridice de orice
natură la un perimetru de prospecţiune, explorare şi exploatare sau în legătură cu acesta, precum şi
toate datele referitoare la proprietatea terenurilor, la situaţia topografică a perimetrului şi a tuturor
lucrărilor şi facilităţilor miniere existente în cadrul acestuia, la situaţia rezervelor şi a producţiei
brute pe fiecare tip de resursă minerală.

- 229 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

2. Consideraţii în rezolvarea problemelor de Cadastru minier

Cadastrul minier asigură evidenţa documentelor grafice şi analitice referitoare la un anumit

perimetru de exploatare.
Baza întocmirii şi ţinerii evidenţei cadastrale o constituie documentele topografice privind
delimitarea şi marcarea parcelelor cu folosinţele corespunzătoare, precum şi documentaţii pentru
obţinerea titlului de proprietate a terenurilor şi documentul prin care se acordă acest titlu.
În Registrul de cadastru minier se ţine evidenţa scriptică a terenurilor care intră sau ies (sunt
cedate) din folosinţa unităţilor de prospecţiune, explorare sau exploatare minieră.
Evidenţa grafică se ţine pe planuri de situaţie scara 1:1.000 pe care sunt figurate parcelele
prin puncte topografice de sprijin şi de ridicare.
Delimitarea terenurilor se face numai prin operaţii topografice în sistemul de referinţă al
bazinului minier. Ridicarea topografică a conturului se va sprijini pe punctele de triangulaţie şi de
îndesire din zona ridicării şi se vor determina coordonatele la minim 3 repere stabile din zona pentru
refacerea delimitării parcelelor atunci când este cazul.
Lucrările geodezice şi topografice îşi fac simţită prezenţa în activitatea minieră încă din
faza de proiectare a unei exploatări miniere, prin stabilirea precisă a perimetrului viitoarei cariere şi
încadrarea acestuia în sistemul de referinţă naţional, în continuare jucând un rol important pe toată
durata de desfăşurare a lucrărilor miniere, în întocmirea programului general de exploatare şi luarea
unor decizii care să corespundă cel mai bine optimului global.
Pentru aceasta, permanent trebuie actualizată reţeaua geodezică şi topografică din regiune,
menţinută situaţia la zi pe suporturile grafice (hărţi şi planuri) şi alimentarea sistemului
informaţional cu datele necesare, specifice.
Datele geodezice şi topografice necesare pentru programul general de exploatare şi sistemul
informaţional se regăsesc în:
- datele geologice şi topografice ce confirmă justeţea direcţiilor de dezvoltare cu privire la
cantitatea substanţei minerale utile ce urmează a fi extrasă;
- date ce determină amplasarea căilor de comunicaţii existente, necesare pentru transport,
drenare, evacuare a apelor, alimentare cu energie electrică, etc.;
- amplasamente ale haldelor, poziţionări ale blocurilor destinate exploatării, cu indicarea
poziţiei utilajelor în frontul de lucru;
- date de calcul tehnic, ce determină productivitatea şi gradul de folosire a parcului existent
de maşini, precum şi posibilitatea suplimentării acestora;
- date tehnico-organizatorice cu privire la asigurarea creşterii productivităţii muncii;
- date cu privire la exploatarea zăcământului;
- date cadastrale;
- date de urmărire a stabilităţii construcţiilor miniere;
- date cu privire la terenurile eliberate de sarcini tehnologice şi reabilitate în vederea
redării în circuitul economic productiv.
Prelucrarea datelor se realizează cu ajutorul tehnicii de calcul moderne care constituie
sistemul informatic ce este parte integrantă a sistemului informaţional.
Planul topografic digital va fi structurat pe straturi, gestionat de o platformă de tip Sistem
Informatic Geografic (GIS), fiind exploatat cu produse ESRI (ARC /INFO şi ARCVIEW).
Planul topografic va avea următoarele straturi:
a) stratul 1 -punctele vechi de triangulaţie folosite;
b) stratul 2 -punctele reţelei de ridicare;
c) stratul 3 -lista actelor juridice prin care se dovedeşte proprietatea sau
dreptul de administrare asupra imobilului;
d) stratul 4 -simbolul prin care se marchează poziţia punctului radiat;
e) stratul 5 -număr punct radiat;

- 230 -
 E. Koncsag, A. Ungur
Consideraţii cu privire la cadastru minier

f) stratul 6 -cota punct radiat;

g) stratul 7 -limită incintă;
h) stratul 8 -vegetaţie;
i) stratul 9 -hidrografie,
j) stratul 10 -căi de comunicaţie rutiere;
k) stratul11 -platforme tehnologie;
l) stratul 12 -construcţii:
- la suprafaţă;
- în subteran;
m) stratul 13 -conducte, galerii, tuneluri tehnologice subterane;
n) stratul 14 -amenajări, sistematizări;
o) stratul 15 -reţele supraterane;
p) stratul 16 -reţele subterane;
q) stratul 17 -depozite în aer liber;
r) stratul 18 -circuitul primar în staţiile de transformare şi alimentare cu energie
electrică;
s) stratul 19 -căi de comunicaţie feroviare;
t) stratul 20 -numerotarea cadastrală;
u) stratul 21 -parcelele de teren (fond aservit), aflate în zona de influenţă a
obiectivului minier (fond dominant) precum şi zona de servitute;
v) stratul 22 -delimitarea faţă de parcelele de teren vecine imobilului, cu indicarea
proprietarilor.
Pentru fiecare tip de reţea (electrică, gaze, apă, abur, telefoane etc.) se va face un strat din
arce şi noduri care descriu integral fiecare traseu de reţea. Numărul acestor straturi se poate
micşora sau mări în funcţie de cerinţe sau situaţia din teren.
Din cadastrul general, ca date de bază, se va prelua numerotarea sectoarelor cadastrale
precum şi a corpurilor de proprietate.
La rândul său, sistemul informatic trebuie şi el optimizat astfel încât să ne conducă la soluţii
optime.
Pentru aceasta el trebuie să aibă următoarele caracteristici:
- să permită o culegere, transmitere şi prelucrare a datelor în timp real, astfel încât să poată
fi luată decizia în timp util;
- să poată fi utilizat în diferite sisteme de conducere;
- datele să nu fie afectate de erori;
- să permită evaluarea unor variante de decizie, pentru identificarea variantei optime prin
folosirea unor tehnici adecvate;
- să permită distribuţia corespunzătoare a sarcinilor şi urmărirea realizării acestora;
- să permită un acces simplu la date şi posibilitatea selecţiei datelor necesare deciziei;
- să fie adaptabil şi reconfigurabil.
Prin realizarea unui astfel de sistem informatic se urmăreşte creşterea calităţii muncii, o mai
bună utilizare a resurselor şi o folosire judicioasă a timpului de lucru.
Pentru realizarea colecţiei de date geodezice şi topografice trebuie obţinut şi un optim în
culegerea, prelucrarea şi stocarea acestora până la integrarea acestora în sistemul informatic al
unităţii şi implicit în sistemul informaţional.
Dar din acest sistem informatic nu poate să lipsească inventarierea şi evidenţa tehnică
(poziţie, configuraţie, mărime), economică şi juridică a terenurilor folosite vremelnic în activităţi
miniere, suprafeţe preluate şi menţinute în patrimoniu minier pe durata exploatării miniere.

- 231 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

3. Concluzii

Iată deci contextul în care se constituie partimoniul minier asupra terenurilor şi

construcţiilor cu folosinţă minieră. Toate aceste elemente trebuie să fie parte constituientă a
sistemului informaţional minier pentru exploatările miniere, sistem informaţional care trebuie să fie
interactiv şi constrâns în cutumele unor legi vremelnice, nesatisfăcătoare în întregime, cu greşelile
iminente, dar perfectibile în condiţiile unor constituţii neadaptate vremurilor moderne specifice
democraţiei şi economiei de piaţă.
Revenim şi pe această cale asupra ideei de privatizare în minerit ca singura formă de
rentabilizare a mineritului, de exploatare raţională a resurselor minerale, de evitare a pagubelor
miniere, de închideere aexploatărilor miniere şi ecologizarea zonelor miniere şi refolosire a
suprafeţelor de teren afectate de minerit.

4. Bibliografie

1. Pădure I, Ungur A. - “Cadastre de specialitate” Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006;

2. Pădure I, Palamariu M, Bălănescu St, Sălăjan C, Spătar C, - “Monografii moderne de
exploatare pentru zăcăminte de minereuri” Editura Global Media Image, Deva, 2001;
3. Pădure I, Dima N, - “Instrucţiuni tehnice privind conţinutul cadru şi modelul de întocmire a
Cărţii miniere” Contract nr. 5222/8/1998 între Universitatea din Petroşani şi A.N.R.M.
Bucureşti.

- 232 -