C. Spătar, C. Spătar, C. P.

Spătar
Străpungerea galeriei Caterina - Novăţ pentru hidrotransportul sterilului de la Flotaţia Baia Borşa la iazul de decantare
de mare capacitate Novăţ

Străpungerea galeriei Caterina - Novăţ pentru hidrotransportul sterilului de la

Flotaţia Baia Borşa la iazul de decantare de mare capacitate Novăţ

Cornel SPĂTAR, dr. ing., Universitatea de Nord Baia Mare,România, cornel_spatar@yahoo.com

Cornelia SPĂTAR, ing., Universitatea de Nord Baia Mare, România, cornelia_spatar@yahoo.com
Ciprian Bogdan SPĂTAR, student, USAMV Cluj Napoca, România, cipri_b_s@yahoo.com

Abstract: The paper presents the topographical operations used for the execution of the
Caterina-Novăţ piercement, which makes the connection between Baia Borşa and Novăţ Valley and
has the main goal of transporting the gangue from Borşa plant to Novăţ pond. In order to
determine the piercement’s elements, topographical operations have been done both at the above (a
9 km polygoniometry) and underground (3,5 km polygoniometry). The piercement has a length of
4400 m and was executed front against front with two attack points.

Keywords: topographical operations, piercement, transporting the gangue, polygoniometry.

1. Generalităţi

Iazul Novăţ este amplasat în bazinul hidrografic al Văii Wasserului, pe pârâul Novăţ, la
circa 12 km de incinta Uzinei de preparare din Baia Borşa şi care va asigura depozitarea sterilului
pe circa 25 de ani, cu posibilităţi de extindere în aval pentru încă 25 de ani.
Iazul are o capacitate de 19 milioane tone steril, pe o suprafaţă iniţială de 45 ha, având cota
în aval, la digul de amorsare de 760 m, iar cota finală de 825 m.
Transportul sterilului se va realiza printr-un sistem de pompare în trei trepte, prin conducte
cu diametrul de 0,6 m, amplasate în galeria de bază Baia Borşa existentă, cota 820,8m cu lungimea
de 3500m şi cea proiectată, Caterina–Novăţ, în prelungirea galeriei de bază, cu o lungime de
4400m.
Elementele proiectate ale galeriei Caterina – Novăţ sunt următoarele:

X Y Z
Caterina 89858,0 28751,0 837,0
Novăţ 91533,0 24722,0 847,0

Orientarea generală: 324.11.00

Lungimea totală: 4400 m
Pentru ca lucrarea să se poată executa concomitent, front – contrafront, s-a stabilit un vârf de
pantă în punctul V, având coordonatele următoare:

Punct X Y Z
V 90762,367 26480,013 850,90

Ramura Caterina, cu lungime de 2450 m s-a proiectat să fie săpată cu o pantă de 7‰, iar
ramura Novăţ, având lungimea de 1950 m, cu panta de 2‰.
Galeria a fost proiectată să fie săpată cu un profil de 9,8 mp pentru a putea fi amplasate o
linie ferată electrificată, două conducte cu diametrul de 0,6 m pentru hidrotransport şi un canal
pentru scurgerea apelor.
- 137 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

Din documentaţiile geologice existente a rezultat că rocile care urmează să fie străpunse
sunt, în cea mai mare parte andezite, pe ramura Catrina, iar spre Novăţ şisturi cristaline.
Având în vedere durata mare de funcţionare a galeriei şi imposibilitatea executării unor
lucrări de susţinere după realizarea amenajării definitive, s-a preconizat susţinerea integrală a
galeriei cu beton sau torcret în funcţie de roca străbătută.

2. Stabilirea scheletului de sprijin pentru realizarea străpungerii

Bazinul minier Baia Borşa este încadrat în sistemul de referinţă minier „Baia Borşa 65”. Din
aceast sistem s-a ales latura „Prislopul Laptelui - Socolescu”, cu control spre Vârful Caprei şi
Piciorul Caprei, elemente ce au servit la crearea reţelei de sprijin în vederea atacării şi dirijării
lucrărilor de străpungere, executându-se următoarele lucrări:
- extinderea sistemului de referinta Baia Borşa 65 spre zona Novăţ şi determinarea unui
punct în apropierea zonei de atac a galeriei din Poiana Roşie;
- determinarea unui punct de triangulaţie în apropierea galeriei Baia Borşa din zona uzinei
de preparare, punctul Cisla;
- efectuarea unui nivelment geometric din zona galeriei Baia Borşa până în punctul
Poiana Roşu;
- poligonatie în subteran, pe galeria Baia Borşa, până la punctul de atac al transversalei
spre Novăţ.
Ţinând cont că zona spre Novăţ era împădurită, pentru determinarea punctului „Poiana
Roşu” s-a adoptat sistemul poligonaţiei cu ajutorul telemetrului Electrooptic EOT 2000, pe traseul
Prislopul Laptelui, La Şea, Dealul Văcarului, Dealul Adâncaţi, Poiana Roşu, pe o distanta de 9 km
(vezi schiţa anexată).
Lucrarea a fost executată de I.C.I.T.P.M.N. şi C.M. Baia Mare în anul 1981.
Unghiurile au fost măsurate în două serii cu lunete în ambele poziţii, realizând o precizie de
măsurare de ±12 . Distanţele s-au măsurat de patru ori, pentru fiecare latura, de două ori înainte şi
cc

de două ori înapoi, considerându-se media măsurătorilor, precizia realizată fiind de ±1mm .
Elementele de sprijin au următoarele valori:

Punct X Y Z
Prislopul Laptelui 86858,283 28298,407 1073,220
Secelescu 88847,868 28076,800 1465,320
Reper DTM 5384 762,697

Orientarea laturii Prislopul Laptelui – Socolescu = 392.93.82

În zona Novăţ şi U.P.Borşa s-au determinat următoarele puncte:

Punct X Y Z
Poiana Roşu 91509,984 24171,067 846,568
302 91476,940 24631,840 873,811
Cisla 86373,817 29831,538 800,485

Orientare laturii Poiana Roşu – 302 = 304.53.36

Orientare laturii Prislopul Laptelui – Cisla = 119.48.49
Aceste puncte au fost verificate de către I.P.E.G. Maramureş în colaborare cu C.M. Baia
Mare în anul 1984, prin poligonaţie telemetrică pe un traseu independent, prin punctele Socolescu,
Piciorul Gradului, Coasta Mare, Pod, 306, 305, 304, 303, 302, Poiana Roşu.
Prin compararea celor două determinări s-au obţinut următoarele valori:

- 138 -
 C. Spătar, C. Spătar, C. P. Spătar
Străpungerea galeriei Caterina - Novăţ pentru hidrotransportul sterilului de la Flotaţia Baia Borşa la iazul de decantare
de mare capacitate Novăţ

Poligon Punct X Y
1981 302 91476,940 24631,840
1984 302 91476,937 24631,754
Diferenţă − 0,003 − 0,086
1981 Cisla 86373,867 29831,381
1984 Cisla 86373,855 29831,410
Diferenţă − 0,012 + 0,029

Cota punctului Poiana Roşu a fost determinată prin nivelment geometric şi trigonometric
Poiana Roşu + 846,568 N.G
Poiana Roşu + 846,419 N.T
Lucrările s-au executat utilizând cota determinată prin nivelment geometric.

3. Măsurători în subteran

Pentru determinarea punctului de atac din mina Toroioaga s-a executat o poligonaţie dublă
pe galeria Baia Borşa, cu o lungime de 3,5 km având un număr de 16 puncte de staţie.
Măsurătorile au fost efectuate cu EOT 2000 în aceleaşi condiţii ca şi la suprafaţă,
determinându-se un grup de puncte tari în apropierea frontului de lucru, punctele XXVIIA şi
XXVIIIA.
De asemenea, prin nivelment geometric dublu s-au determinat reperele de nivelment RN1,
RN2 din rampa puţului orb nr.2.

Punct X Y Z
XXVIIA 89499,339 28979,052
XXVIIIA 89717,155 28842,510
RN1 835,385
RN2 835,983

În anul1985 s-a făcut verificarea grupului de puncte tari, obţinând următoarele valori:

Punct X Y Z
1981 XXVIIIA 89717,155 28842,510 835,350
1985 XXVIIIA 89717,311 28842,5470 835,310
Diferenţă + 0,156 − 0,040

1981 orientarea laturii XXVIIA − XXVIIIA = 364.33.78

1985 orientarea laturii XXVIIA − XXVIIIA = 364.35.29
diferenţa 0.01.51
Aceste diferenţe minime au dus la concluzia că elementele determinate au precizia
corespunzătoare pentru realizarea străpungerii.

4. Calculul elementelor de străpungere

Din grupul de puncte tari, din apropierea filonului Caterina, s-a determinat punctul de atac al
transversalei, punctul 102, având coordonatele următoare:

- 139 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

Punct X Y Z
102 89858,770 28751,017 835,353

Din punctul 302, din zona Novăţ, s-a determinat punctul de atac al galeriei, punctul Tc,
având coordonatele următoare:

Punct X Y Z
Tc 91533,710 24722,512 847,130

Din cauza condiţiilor de teren, galeria a fost săpată perpendicular pe direcţia taluzului văii,
mergând cu această direcţie 70 m după care s-a intrat în aliniamentul proiectat cu o curbă cu raza de
25 m.
După ieşirea din curbă s-a determinat punctul T2, de unde s-a trasat direcţia galeriei spre
punctul 102, din zona Caterina:

Punct X Y Z
T2 91450,883 24751,850 847,315

T 2 − 102 = 124.12.00
T 2 − 102 = 4.393
Direcţia galeriei a fost trasată clasic cu ajutorul a trei fire cu plumb, iar panta a fost urmărită
cu puncte materializate în perete din 10 în 10 metri la +1 m de coroana şinei (teuri).

5. Lucrări de săpare

Din punct de vedere minier, lucrarea a fost executată în condiţii grele, datorită debitului
mare de apă şi din cauza unor falii cu viituri mari de ape şi scurgeri de roca.
Astfel, în decursul anilor au fost străbătute 6 falii cu perioade de stagnare de la 4 – 15 luni,
după cum urmează:

Nr. falie Pichet Perioada de stagnare

1 185 Ian – Mart 1982
2 395 Sept – Dec 1982
3 550 Ian – Mai 1983
4 1230 Mai 1984 – Dec 1985
5 1940 Nov 1986 – Mai 1987
6 2060 Aug 1987 – Dec 1988

Vitezele de înaintare au fost şi ele reduse datorită afluenţelor mari de ape.

- viteze medii realizate de I.M. Baia Borşa 1,2 m/zi
- viteze medii realizate de I.P.E.G. Maramureş 1,5 m/zi.
Realizările anuale sunt redate în tabelul de mai jos.

I.P.E.G.
Anul I.M. Borşa
Maramureş
1981 188
1982 231
1983 382 252
1984 421 441

- 140 -
C. Spătar, C. Spătar, C. P. Spătar
Străpungerea galeriei Caterina - Novăţ pentru hidrotransportul sterilului de la Flotaţia Baia Borşa la iazul de decantare
de mare capacitate Novăţ

I.P.E.G.
Anul I.M. Borşa
Maramureş
1985 434 461
1986 346 441
1987 - 369
1988 46 224
1989 157 -
Total 2205 2188

Lucrarea a străpuns la data de 16.04.1989 în bune condiţii.

6. Verificarea elementelor de străpungere

Pe parcursul execuţiei lucrării s-au efectuat verificări ale elementelor de trasare. Astfel:
- pentru ramura Caterina s-au verificat coordonatele punctului 123 (pichet 1900)

Poligon Punct X Y Z
I 123 90562,907 27985,045 846,840
II 123 90563,097 27984,981 846,800
+ 0,190 − 0,114 − 0,040

Orientarea laturii:
I 121 − 123 = 323.96.68
II 121 − 123
= 323.96.88
+ 0.20
Pentru ramura Novăţ s-au verificat coordonatele punctului T8 (pichet 1200).

Poligon Punct X Y Z
I T8 91039,446 25780,385 849,690
II T8 91039,591 25780,415 849,750
+ 0,145 + 0,030 + 0,060

Orientarea laturii:
I T 7 -T8 = 124.54.46
II = 124.53.68
T7 -T8
+ 0.78
De asemenea s-au făcut verificări giroscopice pentru următoarele laturi:

Latura Clasic Giroscopic Diferenţe ±

107 – 108 324.09.65 324.08.99 + 0.00.66
121 – 123 323.96.88 323.96.68 0.00.20
T8 – T9 123.87.34 123.85.19 0.02.15

După străpungere s-a făcut legătura celor două poligonaţii pe latura T11 – T12 (C).
Coordonatele punctului:

- 141 -
 Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia RevCAD – Revista de cadastru

Punct X Y Z
Caterina -T12 90701,686 26636,630 850,754
Novăţ -T12 90701,891 26636,998 850,718
Diferenţă + 0,0,205 + 0,368 + 0,036

Orientarea laturii:
Caterina T11 - T12 = 123.70.52
T11 - T12 = 123.75.16
Novăţ Diferenţă = 0.04.64
Aceste valori însumează erorile de măsurare, cumulate pe distanţa de 20 km, cu 6 staţii de
poligon la suprafaţă şi 50 de staţii în subteran.
Panta medie:
Tronson Novăţ 1,95%
Tronson Caterina 6,36%

7. Concluzii

Din expunerea lucrării se poate trage concluzia că s-au asigurat toate elementele pentru o
străpungere corespunzătoare.
La lucrările miniere de asemenea anvergură este necesar să se asigure un sistem omogen,
atât ca metodă de măsurare, cât şi ca etalon. Acest lucru s-a realizat prin efectuarea măsurătorilor,
atât la suprafaţă, cât şi în subteran cu teodolitul electrooptic EOT 2000 şi calcularea coordonatelor
într-un plan de referinţă, la nivelul cotei galeriei de bază +800 m.
Lucrând cu teodolitul EOT 2000 s-a redus atât timpul cât şi costul măsurătorilor,
renunţându-se la o triangulaţie foarte greu de executat în zona muntoasă unde este amplasată
lucrarea.
Coordonarea lucrărilor topografice a fost efectuată de Compartimentul topografic al C.M.
Baia Mare.

Fig. 1

8. Bibliografie

1. XXX Manualul inginerului geodez, vol. II, Ed. Tehnică, Bucureşti;

2. XXX Manualul inginerului geodez, vol. III, Ed. Tehnică, Bucureşti.

- 142 -