Studiul unui receptor trifazat

cu conexiune in stea
1) Schema de montaj:

Lista de aparate:
RTS-receptor trifazat cu conexiune stea; Kv-comutator voltmetric; K-comutator unipolar
I1-intrerupator tripolar; I2-intrerupator unipolar;
A0,A1,A2,A3-ampermetre de c.a. feromagnetice cu domeniul de masura 5A;
V-voltmetru feromagnetic 130-260V pe domeniul 260V
V0-voltmetru feromagnetic 65-130V pe domeniul 130V

2) Chestiuni de studiat:
1) In lucrare se studiaza masurandu-se valorile marimilor indicate in tabel:
-un receptor echilibrat cu si fara conductor neutru (c.c.n./f.c.n.);
-trei receptoare dezechilibrate cu si fara conductor neutru conform tabelului si
anume:
a) un receptor dezechilibrat cu toate fazele conectate;
b) un receptor dezechilibrat cu o faza intrerupta;
c) un receptor dezechilibrat cu doua faze intrerupte.
Pentru receptorul echilibrat se recomanda conectarea a cate doua rezistoare pe faza
si echilibrarea receptorului, urmarind valorile curentilor la ampermetre, conectand pe
rand pe cele trei faze toate combinatiile de 2 rezistoare din 3.
Pentru receptoarele dezechilibrate se recomanda pe cele trei faze, respectiv:
a) 1,2,3 rezistoare; b) 2,3,0 rezistoare; c) 3,0,0 rezistoare.
2) Pentru fiecare configuratie a receptorului se vor construi diagramele vectoriale la
scara ale curentilor si tensiunilor si se vor efectua calculele grafice ca in fig. 2 si 3, iar
rezultatele obtinute se vor inregistra in tabel si se vor compara cu valorile masurate.
3) Tabel de valori masurate si calculate:
Valori masurate
Nr.crt Tip receptor c/f c.n. U12 [V] U23 [V] U31 [V] U1N [V] U2N [V] U3N [V] I1 [A] I2 [A] I3 [A]
echilibrat c.c.n 214 218 216 126 126 124 1,9 1,92 1,94
1 I1=I2=I3 f.c.n. 214 218 216 126 126 124 1,9 1,92 1,94
dezechilibrat c.c.n 216 219 216 126 126 124 0,62 1,3 1,94
2 I1<>I2<>I3 f.c.n. 216 219 216 130 96 156 0,8 1,3 1,49
dezechilibrat c.c.n 216 219 216 125 126 124 1,27 1,92 0
3 I3=0 f.c.n. 216 219 216 86 190 128 1,32 1,32 0
dezechilibrat c.c.n 216 219 216 126 126 124 1,9 0 0
4 I2=I3=0 f.c.n. 216 219 216 212 214 0 0 0 0
Valori masurate Valori calculate Abateri relative
Nr.crt Tip receptor c/f c.n. UN0 [V] I0 [A] U'N0 [V] I'0 [A] EU % EI %
echilibrat c.c.n 0 0,2
1 I1=I2=I3 f.c.n. 0 0
dezechilibrat c.c.n 1,1 1,2 -9
2 I1<>I2<>I3 f.c.n. 36 21 41
dezechilibrat c.c.n 1,7 1,5 11
3 I3=0 f.c.n. 67,5 72 -6.6
dezechilibrat c.c.n 1,9 1,9 0
4 I2=I3=0 f.c.n. 122 129 -5.7

4) Principiul metodei. Prelucrarea rezultatelor experimentale.

Un receptor trifazat rezistiv conectat in stea ca in fig.1 este alimentat cu un sistem
trifazat simetric de tensiuni de linie (egale si defazate la 120
grade) U12, U23, U31, respectiv de faza U10, U20, U30, primul sistem
fiind cu 30 grade inaintea celui de al doilea. Curentii de faza sunt
egali cu cei de linie.
Receptorul fiind rezistiv, curentii de faza sunt in faza cu
tensiunile de faza corespunzatoare. Se disting doua cazuri:
a) Receptor echilibrat (R1=R2=R3) cand sunt valabile relatiile:
I1 =I2 =I3 =If ; Il =If ; I0 <>0 si UKN = UK0, k=1,2,3 c.c.n. sau f.c.n.;
Ul=3 Uf
Curentii Ik si tensiunile de faza UKN, formeaza sisteme de
vectori simetrici.
b) Receptor dezechilibrat (R1<>R2<>R3) cand sunt valabile
relatiile:
1. rec. c.c.n. UKN = UK0, I1 <>I2 <>I3, I1 +I2 +I3=I0 (1)
2. rec. f.c.n. UKN <> UK0, I1 <>I2 <>I3, I1 +I2 +I3=0 (2)
Tensiunile de faza formeaza un sistem de vectori nesimetric.
Intre neutrul receptorului (N) si neutrul retelei (0) apare
tensiunea UN0 (tensiunea de deplasare a neutrului).
Curentul din conductorul neutru I0 (c.c.n.) respectiv tensiunea
de deplasare a neutrului UN0 au fost determinate si pe cale
grafica ca in fig.2 respectiv fig.3, considerand cunoscuti
curentii respectiv tensiunea de faza. Abaterile relative
procentuale dintre valorile masurate si valorile calculate
grafic s-au determinat cu relatiile:
I0 – I’0 UN0 – U’N0
EI=--------- * 100(%), EU=---------------- * 100(%).
I0 UN0
5) Observatii:
1.Pentru receptorul echilibrat s-au dovedit corecte relatiile: I1 =I2 =I3, Ul=3 Uf
2.Abaterile deosebit de mari EI, EU se pot explica atat prin imprecizia masuratorilor
facute pe hartia milimetrica, cat si prin posibilele erori de citire a aparatelor de masura.
3.Pentru I3=0 montaj f.c.n. avem I1=I2 deoarece lipsind una din faze, celelalte doua se
pot consirera inseriate, si deci avem egalitatea intensitatilor prin ele.
4.Pentru I2=I3=0 avem I1=I0 (montaj c.c.n.) deoarece curentul din faza 1 se poate scurge
numai in pamant, pe cand la montajul f.c.n., I1=0 deoarece circuitul nu se mai inchide pe
nicaieri.
5.UN0 la montajul f.c.n. cu doua faze intrerupte este egal cu 3 Uf deoarece intreaga
tensiune trifazata intra pe faza care mai exista.
6.Lampile instalatiilor de iluminat se conecteaza intre conductorul de faze si conductorul
neutru deoarece vom avea o tensiune de exact 3 Uf ,ceea ce corespunde cu tensiunea
pentru care au fost construite.
7.Pe conductorul neutru nu trebuiesc montate sigurante deoarece in cazul cand acestea
s-ar arde, punctul neutru se poate deplasa, aparand astfel supratensiuni pe unele faze.

Prelucrarea datelor

Teoretic, se calculeaza astfel :

unde

Iar pentru procedam astfel:

 , si, folosind (3) si (4), vom avea :

unde si , iar rezistentele se calculeaza la fel

ca in cazul anterior.
Pentru cazul III – se intrerupe faza 3 – formulele raman valabile
punand facand limita , iar pentru cazul IV – fazele 2 si 3
intrerupte –, din legea lui Kirchhoff scrisa in punctul N vom avea I1=0,

deci U1N=0, si, mai departe, ca .

Concluzii si observatii
1. Pentru receptorul echilibrat s-au verificat relatiile: I1 = I2 = I3,
respectiv Ul = *Uf.
2. Abaterile εi si εu au fost reduse prin folosirea unei metode
analitice si nu grafice (fazoriala) de calcul a marimilor respective. Astfel
am redus sursele de erori doar la cele de masurare si de aproximare in
calcule.
3. Pentru I3=0 (faza 3 intrerupta) in montaj fara conductor neutru
vom avea I1=I2 deoarece celelalte doua faze devin practic inseriate,
curentul avand deci aceeasi intensitate prin ele.
4. Pentru I2=I3=0 (fazele 2 si 3 intrerupte) in montaj cu conductor
neutru vom avea I1=I0 intrucat circuitul se mai poate inchide doar prin
legarea la pamant. La montajul fara conductor neutru in schimb, I1=0
deoarece curentul nu mai are pe unde sa se scurga.
5. La montajul fara conductor neutru cu doua faze intrerupte,
tensiunea UN0 este egala cu tensiunea fazei ramase, intrucat, circuitul
nemaiinchizandu-se, pe aceasta nu mai circula curent. Acesta este, de
altfel, si cazul in care UN0 isi atinge valoarea sa maxima.
6. Conductorul neutru are, in general, o sectiune inferioara celei a
conductoarelor de linie, pentru ca pe acesta tensiunea maxima care poate
trece este numeric egala cu cea nominal de faza, pe cand pe
conductoarele de linie pot aparea supratensiuni, pericolul de incalzire
prin efect Joule fiind mai mare.
7. Lampile instalatiilor de iluminat se conecteaza intre
conductorul de faze si conductorul neutru din doua motive: in cazul in
care o faza se intrerupe, celelalte raman active; in plus, tensiunea
normala de lucru a instalatiilor este egala cu cea de faza, si nu cea de
linie.
8. Lipsa obligatorie a sigurantei din conductorul neutru se explica
prin faptul ca, daca ar exista o asemenea siguranta si aceasta s-ar arde,
faza neutra s-ar intrerupe. Astfel, s-ar genera supratensiuni pe una sau
doua din cele trei faze, intrucat acestea nu sunt echilibrate chiar daca
consumatorii sunt distribuiti in numar aproximativ egal pe acestea. S-ar
cauza astfel arderea a diferite aparate electrice ale utilizatorilor casnici
conectati la fazele pe care apar supratensiuni.
http://iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/course1/Cir_3Fazate/a35_Calculul%20retelelor
%20trifazate%20dezechilibrate%20sub%20tensiuni%20la%20borne%20date.pdf
https://electrotoile.eu/reseau_triphase.php
https://www.emse.fr/~dutertre/documents/Cours_ET_1A_imp.pdf
https://slideplayer.fr/slide/1648149/release/woothee
https://fr.slideshare.net/PierreMarchal1/ener1-cm2letriphase
https://fr.slideshare.net/PierreMarchal1/ener1-cm2letriphase
http://em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/CircuitsElectriques/SistemasTrifasicos/ConceitosB
asicos/3_aula.htm
http://elth.pub.ro/~petrescu/1.Energetica%20-%20IIB/Curs2.2.pdf
http://elth.pub.ro/~petrescu/1.Energetica%20-%20IIB/Curs2.5.pdf
http://elth.pub.ro/~petrescu/1.Energetica%20-%20IIB/Lab2.pdf
https://www.academia.edu/9671609/EXERCICES_ET_PROBL%C3%88MES_D_
%C3%89LECTROTECHNIQUE
http://www.epsic.ch/cours/electrotechnique/theorie/altermono/250.html
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/STUDIUL-RETELEI-TRIFAZATE-IN-
S23254.php
https://www.scribd.com/document/80671416/Electro1-1
http://elth.pub.ro/~petrescu/1.Energetica%20-%20IIB/Lab3.pdf