Etaloane

Curs 3
z
Obiective

Definiții
etalonlui Etaloane in
• Tipuri de etaloane antichitate

Evoluția
definițiilor Evoluția
pentru unitățile etaloanelor
de măsură
 z Etalon - realizare a definiției unei
mărimi date, cu o valore determinată
și o incertitudine de măsurare
asociată, utilizată ca referință.

Definiție După recunoaștere

Etaloane Etaloane
internaționale naționale

După construire

Etaloane Etaloane
primare secundare
 z

▪ Caracter divin

▪ Etaloanele erau păstrate în Templu

▪ Acoperea: greutăți, lungimi, volume și

sistemul monetar
Etaloane în ▪ ”Pentru cântar să ai greutate adevărată și
antichitate dreaptă, iar măsura ta să fie adevărată și
dreaptă, ca să trăiești zile multe pe
pământul pe care Domnul, Dumnezeul tău,
ți-l dă ca moștenire;” Dt. 25, 15

▪ A suferit multiple transformări o dată cu

intensificarea schimburilor
 z Unități de măsură în VT
Masuri de capacitate-cereale

omer 364 l
nebel 225 l
efa 36,4 l
Masuri de lungimi
banita 15 l

Masuri de capacitate-lichide
deget 1,875 cm

lat de palma 7,5 cm omer 364 l

masura 36,4 l
palma 22,50 cm hin 6,06 l
cot 45 cm log 0,50 l
brat 1,85 m
picior 32 cm Masuri de greutate
pas 1,75 m
talant 34,272 kg
prajina mina 571,200 g
2,88 m
(trestie) siclu 5,712 g
stadiu 185 m ghera 0,571 g
mila 1,5 km livra
327,450 g
romana
 z
▪ 1889 metrul prototip nr. 6 din platină – iridiu,
incertitudine relativă 10−3

▪ 1893 Michelson și Benoit interferometru pentru

măsurarea lungimii de undă a radiației roșii a
Evoluția cadmiului 114 în raport cu metrul.

unității de ▪ 1927 - „Unitatea de lungime este metrul, definită

la temperatura de 0∘ C, ca distanţa dintre reperele
măsură mediane trasate pe rigla de platină iridiu aflată la
pentru BIPM şi declarată prototip al metrului de către
prima CGPM
lungime -
metrul ▪ 1960 „Metrul este lungimea egală cu
1.650.763,73 lungimi de undă în vid, ale radiaţiei
portocalii a atomului de kripton 86, care
corespunde tranziţiei atomului de kripton 86 între
nivelurile 2𝑝10 şi 5𝑑5 .
 ▪ 1983, a 17-a CGPM - „Metrul este lungimea
drumului parcurs de lumină, în vid, într-un
z
interval de timp de 1/299.792.458 dintr-o
secundă”

▪ 2007 se revizuiește definiția metrului acesta fiind

acum legat de secundă

Evoluția ▪ cu ajutorul lungimii, l a drumului parcurs, în

vid, de o undă electromagnetică plană, în
unității de timpul, t; această lungime este obţinută
măsură pornind de la măsurarea duratei t, folosind
relaţia şi valoarea vitezei luminii în vid.
pentru ▪ cu ajutorul lungimii de undă în vid 𝜆 a unei
lungime - unde electromagnetice plane de frecvenţă f;
această lungime de undă este obţinută
metrul pornind de la măsurarea frecvenţei f şi
𝑐
utilizând relaţia: 𝜆 =
𝑓

▪ cu ajutorul uneia dintre radiaţiile laserelor sau

ale lămpilor spectrale, radiaţii pentru care se
poate utiliza valoarea dată a lungimii de undă
în vid sau a frecvenţei, cu incertitudinea
indicată.
 zEtaloane pentru lungime

▪ O bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi

10% Ir, cu secţiunea în formă de X, înscrisă
într-un pătrat cu latura de 20 mm La capete
are trasate câte trei repere, astfel încât
distanţa dintre reperele centrale este de 1 m,
la temperatura de 20°C

▪ Ca etaloane primare de lungime, laser He-

Ne stabilizate pe Iod

▪ Sistemul comb femtosecundă, care are la

bază un generator de frecvență în tot
spectrul optic, cu incertitudinea relativă de
10−16
 ▪ Înainte de 1960 – ceasuri mecanice
z
▪ 1960 : 1 / 31 556 925.9747 din durata
anului tropic 1900
Evoluția
▪ Anul tropic este durata unei rotații
unității de complete a Pământului față de un
măsură sistem de referinta
pentru timp ▪ 1967: durata a 9 192 631 770 perioade ale
- secunda radiaţiei corespunzătoare tranziţiei între 2
nivele hiperfine ale atomului Cs la nivelul
mării şi la temperatura 0 K (ceas atomic cu
cesiu)

Scari de timp:
TU – timpul universal
TE – timpul efemeridelor
TA – timpul atomic
TUC – timpul universal coordonat
 z Etaloane pentru secundă

▪ Prin divizarea frecvenţei f,

etalonul furnizează semnalul
corespunzător secundei, cu
ajutorul căruia se obţine scara de
timp.
▪ Etalonul atomic cu cesiu este un
etalon primar, el nu are nevoie
de calibrare în raport cu alte
etaloane.
▪ Secunda este durata a
9.192.631.770 perioade intre
doua niveluri hiperfine ale starii
fundamentale a atomului de
cesiu 133.
„De fiecare dată când doriți să vă găsiți locația pe planetă, întrebați
z ceasul de la un ceas atomic care se află în satelitul care
cât este
este sistemul nostru GPS”. (Colin Kennedy, fizician la Boulder
Atomic Clock Optical Network)

Ceas atomic care foloseste frecventa previzibila a atomilor

de iterbiu care absorb si emit lumina pentru a spune ora.
 z

▪ 1960 Kelvinul este unitate de

temperatură termodinamică care
Evoluția unității 1
de măsură pentru corespunde fracțiunii de din
273,16
temperataură - punctul triplu al apei. (Punctul din
kelvinul diagrama fazelor unde trei faze
coexistă în echilibru)

▪ 2018 este redefinită raportându-se la

constanta lui Boltzmann 1,380649 ∙
10−23 J/K
 ▪ 1889 kilogramul este egal cu greutatea
z
prototipului internațional

▪ 1901 se redefinește kilogramul conform

prototipului cilindric cu lungimea egală cu
Evoluția diametrul de 39 mm din platină 90% și
iridiu 10%, precizie 10−4
unității de
măsură pentru ▪ 1977 pornind de la efectele Josephson și
greutate - Hall cunatic se definește kilogramul drept:
kilogramul ▪ 𝑚=
𝑘
2
𝑓2
unde
𝑔𝑣 𝐾𝐽−90 𝑅𝐾−90

▪ k – un număr întreg, g – accelerația

gravitațională standard, g = 9,80665
𝑚Τ𝑠 2 , v – viteza de deplasare a
2
bobinei, constanta Josephson 𝐾𝐽−90 =
483597,9 𝐺𝐻𝑧Τ𝑉 , 𝑅𝐾−90 =
25812,807Ω, constanta von Klitzing f –
frecvența
 ▪ 1999 se încearcă redefinirea kilogramului
Evoluția
z unității pornind de la numărul lui Avogadro.

de măsură ▪ Etalonul conținea un număr de particule

identice a căror masă era cunoscută
pentru greutate - apriori

kilogramul ▪ Kilogramul este masa a 5,01845166 ∙

1023 atomi liberi de carbon 12 în repaus
și în starea lor fundamentală
▪ 1 𝑘𝑔 = 5,01845166 ∙ 1023 ∙ 𝑚12𝐶 , unde
0,012
𝑚12𝐶 =
𝑁𝐴

▪ 2018 legarea unității de masă de cea de timp

▪ Se pornește de la legătura dintre masă
și energie 𝐸 = 𝑚𝑐 2 atașată timpului
propriu 𝜏 al unei microparticule, de unde
se calculează frecvența de Broglie –
Compton
𝑚𝑢 𝑐 2
▪ 𝜈𝑑𝐵𝐶 = 1000𝑁𝐴 , h – constanta lui
ℎ
Planck
▪ Frecvența de Broglie-Compton se
Balanta lui Kibble. măsoară prin tehnici de interferometrie
atomică.
 z Evoluția unității de măsură pentru
intensitatea curentului electric - amperul
▪ 1946 se introduce intensitatea curentului electric

▪ Intensitatea unui curent electric constant, menținut în două

conductoare paralele și rectilinii plasate la 1 m, produce o
forță de 2 ∙ 10−7 𝑁Τ𝑚

Balanța de curent (reprezentare

simplificata)

Această metodă este printre cele mai

exacte utilizate în prezent ca metodă
directă de determinare a unității de
măsură pentru intensitatea curentului
electric.
 z

▪ În afară de metoda de măsurare directă,

bazată pe folosirea balanței de curent, în
prezent se dezvoltă și metode indirecte bazate
pe utilizarea unor constante universale:
▪ Coeficientul giromagnetic al protonului

▪ Constanta lui Faraday;

▪ Numărul lui Avogadro, NA;

▪ Cuantul fluxului magnetic h/2e (h- constanta

lui Planck, e – sarcina electronilor)
 z
Evoluția unității de măsură pentru
intensitatea curentului electric - amperul

▪ 2018 etalonul de curent se bazează pe efectul

de tunel monoelectronic
▪ Sistem capabil de a controla cu o frecvență
cunoscută trecerea electronilor unul câte
unul
▪ Cuprinde o insulă conductoare conectată la
două joncțiuni tunel electronii putând intra
printr-o joncțiune și ieși prin alta
▪ Dispozitivul operează la temperaturi foarte
scăzute 1 K pentru a reduce zgomotul termic
▪ 𝐼 =𝑛∙𝑒∙𝑓
 Evoluția unității de măsură pentru
z
intensitatea luminoasă - candela

▪ 1946 se introduce candela ca unitate de măsură pentru intensitatea

luminoasă
▪ Intensitatea luminoasă pe o direcție perpendiculară a unui a unui
1
corp negru cu suprafața de 𝑚2 , la temperatura de îngheț
600000
al platinei (+1769,5 C) și la presiunea de 101325 𝑁Τ𝑚2

▪ 1979 se redefinește candela

▪ Intensitatea luminoasă într-o direcție oarecare a unei surse

luminoase monocrome cu lungimea de undă 540 ∙ 1012 Hz, și
1
care are o intensitate energetică de 683 𝑊 Τ𝑠𝑟

▪ 2018 se amendează definiția candelei

▪ Se consideră că eficiența luminoasă a unei surse monocrome cu

frecvența de 540 ∙ 1012 Hz este constantă cu 683 𝑙𝑚Τ𝑊
 z
Evoluția unității de măsură pentru cantitatea
de substanță- molul

▪ 1971 se introduce molul ca unitate de măsură pentru cantitatea de

substanță

▪ Cantitatea de substanță dintr-un sistem care conține atât de multe

elemente câți atomi sunt în 0,012 kg de C-12.

▪ 2018 se redefinește molul drept

▪ Un mol conține exact 6,02214076 ∙ 1023 elemente.

▪ Se bazează pe umărul lui Avogadro

 Etaloane de rezistenta
z

Determinarea absolută a ohmului utilizează o instalație

complexă, bazată pe condensatorul calculabil Thomson –
Lampard.

Condensatorul calculabil Thomson-Lampard: a)secțiune prin electrozi;

b)dispunerea verticală a electrozilor cilindrici.
 z
Etalonul secundar de tensiune
▪ 1991 se propune realizarea de etaloane pentru tensiune folosind
efectul Josephson și pentru rezistență folosind efectul Hall
cuantic
▪ Joncţiune Josephson - dispozitiv format din două pelicule
supraconductoare (răcite la temperatura heliului lichid 4,2K)
separate printr-o peliculă dielectrică foarte subţire (1 nm).
Dacă joncțiunea este alimentată cu o tensiune U, atunci
2𝑒
curentul prin joncțiune oscilează cu frecvența 𝑓 = U
ℎ

▪ Effectul Hall cuantic La temperaturi foarte joase (câţiva

kelvini) şi în câmpuri magnetice foarte intense (5-15 T),
rezistenţa Hall nu mai variază direct proporţional cu inducţia
magnetică, ci prezintă nişte platouri. Valorile acestor platouri
corespund submultiplilor mărimii ℎΤ𝑒 2 .
1 ℎ 𝑅𝐾
▪ 𝑅= ∙ = , unde 𝑅𝐾 este constanta von Klizing
𝑖 𝑒2 𝑖
 Etaloane secundare pentru
z tensiune electrica
▪ În prezent se efectuează numeroase cercetări care au ca
obiect introducerea și perfecționarea unor noi experimente:
✓ Determinarea absolută a voltului se realizează în prezent, cu
balanța de tensiune sau cu electrometrul cu lichid

Balanta de tensiune

∆𝑠
𝑈= 2∙𝑚∙𝑔∙
∆𝐶
Tensiunea electrică U rezultă din măsurarea forței mecanice Fm =
∆𝑠
mg și măsurarea separată a factorului ∆𝐶 legat de geometria
condensatorului.
 z
Etaloane secundare

• Etaloanele secundare ▪ Elementul Weston – produce o

sunt obţinute prin tensiune de 1,086 V
intermediul unor
obiecte sau fenomene
caracterizate printr-un
parametru fizic foarte
stabil în timp şi faţă de
influenţele exterioare.
• Ele furnizează unitatea
de măsură respectivă,
însă necesită a fi ▪ Etaloane cu diode Zenner
calibrate în raport cu termocompensate
etaloanele de definiţie.
 z
Etaloane de tensiune

Etaloane de tensiune cu
diode Zener
Etalon primar de tensiune bazat pe
efectul Josephson
(1)-joncţiunea Josephson tip SIS (Nb/AlOx/Nb); cryocooler;
(2)-unitatea electronică;
(3)-sursă pentru blocarea frecvenţmetrului;
(4)-detector de nul (nanovoltmetru);
(5)-comutator cu trei canale pentru schimbarea polarităţii;
(6)-senzor pentru temperatură, umiditate şi presiune atmosferică;
(7)-computer cu interfaţă IEEE cu soft dedicat pentru controlul
întregului sistem;
(8)-compresor.
 z

Etalon bazat pe efect Josephson

Joncţiune Josephson - dispozitiv format din două pelicule
supraconductoare (răcite la temperatura heliului lichid – 4,2K)
separate printr-o peliculă dielectrică foarte subţire (~ 1 nm)

Dacă unei astfel de joncţiuni i se aplică tensiunea U, curentul

2𝑒
prin joncţiune oscilează cu frecvenţa f dată de relaţia: 𝑓 = ℎ ∙ 𝑈
 z

Se realizează ansambluri de joncţiuni Josephson înseriate (mii

sau chiar zeci de mii), care permit obţinerea unor tensiuni de
1V şi de 10V .

1V etalon Josephson (3020 jonctiuni).

z
Va mulțumesc!