Universitatea Tehnică Gh.

Asachi din Iaşi

Facultatea de Construcţii şi Instalaţii

Unităţi de măsură.
Evoluţie în timp,clasificare şi derivate

master MPPC

Disciplina: Încercarea materialelor

Unitati de masura.Evolutie in timp,clasificare si derivate

1
1.Istoria unitatilor de masura-greutati si lungimi

Noţiunea de lungime este la fel de veche ca omenirea, omul neîntârziind să dea curs necesităţii
de a stabili unităţi de măsură indispensabile raporturilor cu semenii săi. A fost suficient să se
refere la părţi ale propriului corp sau la obiecte familiare: palma, degetul mare, cotul, piciorul,
braţul etc. Deşi erau imprecise, aceste unităţi prezentau avantajul de a fi disponibile oriunde, în
orice moment; erau atât de comode, încât au sfidat scurgerea timpului, unele fiind încă în vigoare
în ţări evoluate ca S.U.A. sau Anglia.

Se pare că egiptenii şi babilonienii au fost primele civilizaţii care au creat standarde de

greutate şi lungime.

Pentru măsurarea lungimilor, egiptenii s-au folosit de părţi ale corpului uman. Multe dintre
aceste măsuri sunt cunoscute prin termenii derivaţi ulterior din latină. Un cot, standardul primitiv
de lungime cel mai longeviv, folosit pentru prima dată în jurul anului 3000 î.Hr., reprezenta
lungimea braţului unui adult de la cot până la vârful degetului mijlociu întins – aproximativ 45
de centimetri în actualele unităţi de măsură.

La fel cum, în sistemul de măsură britanic, un iard este subdivizat în 3 picioare, iar piciorul este
subdivizat la rândul său în 12 ţoli, la fel si cotul era împărţit în unităţi mai mici de măsură,
folosind tot părţi ale corpului, de această dată, degetul. Subunitatea de bază a cotului era un
deget, ce reprezenta grosimea, nu lungimea acestuia. 28 de degete echivalau cu un cot.

Palma, deloc surprinzător, era o altă unitate de măsură. O palmă echivala cu patru degete. O
palmă plus un deget totaliza 5 degete, sau o mână. Palmele erau combinate pentru a se obţine alte
unităţi mai mari, iar degetul era subdivizat într-un mod elaborat, rezultând un sistem de măsură
ce a devenit din ce în ce mai complex, însă foarte precis.

Dimensiunile Marii Piramide din Gizeh, construită de mii de muncitori care aveau cunoştinţe
arhitectonice minime, prezintă laturi ce variază cu sub 0,05% din lungimea medie – mai precis, o
eroare de numai 11,5 centimetri la o lungime totală de 230,12 metri.

2
Academia Ştiinţifică Franceză a primit sarcina de a concepe un sistem metric pentru evaluare.
Membrii Academiei au hotărât ca lungimea meridianului ce trece prin Paris de la Polul Nord la
Ecuator să fie adoptată ca distanţă fixă, iar o zecime de milionime din această distanţă să fie
numită metru.

Noua unitate de masă, gramul, a fost raportată la masa unui metru cub de apă. Au mai fost
propuse şi subunităţile de o sutime (centimetru) şi o miime (milimetru), precum şi supraunităţi
ca mia de metri (kilometrul). La 22 iunie 1799, Laplace a prezentat etaloanele definitive, în
platină, ale metrului şi kilogramului.

O conferinţă internaţională a instituit în 1875 Biroul Internaţional al Greutăţilor şi

Lungimilor. În 1960, a XI-a Conferinţă Generală a Greutăţilor şi Lungimilor a abandonat
referinţa la meridian, definind metrul în raport cu un etalon natural, constant, precis,
indestructibil şi reproductibil pretutindeni: lungimea metrului este egală cu 1 650 763,73 lungimi
de undă în vid ale unei anumite dungi formate fine a spectrului kriptonului. O altă Conferinţă, a
XVII-a (1983), a redefinit metrul drept parcursul de lumină în vid într-un timp de 1/299 792 458
de secundă.

2.Unitati de masura in sistemul international.Derivate

Unitate Nume Simbol Definitie

este lungimea egala cu 1650763,73
lungime metru m lungimi de unda in vid ale radiatiei
care corespunde tranzitiei intre
nivelele 2p10 si 2d5 ale atomului
de kripton 86
este masa "kilogramului prototip
masǎ kilogram kg international", adoptat ca unitate de
masura a masei de Conferinta
Generala de Masuri si Greutati din
1889
este durata a 9192631770 perioade
timp secundǎ s ale radiatiei corespunzatoare
tranzitiei intre cele doua nivele
hiperfine ale starii fundamentale a
atomului de cesiu 113
este intensitatea unui curent electric
constant, care mentinut in doua

3

curent electric
temperatura termodinamicǎ
Intensitatea luminoasǎ
conductoare paralele, rectilinii, de
amper A lungime infinita si sectiune
neglijabila, asezate in vid, la o
distanta de 1 m unul de celalalt, ar
produce intre acestea, pe o lungime
de 1 metru, o forta egala cu 2·10-7
newtoni
kelvin K este fractiunea 1/273,16 din
temperatura termodinamica a
punctului triplu al apei
este intensitatea luminoasa, intr-o
directie data, a unei surse care
candela cd emite o radiatie monocromatica cu
frecventa de 540·1012 hertzi si a
carei intensitate energetica in
aceasta directie este de 1/683
wati/sterradian

Unitate Nume Simbol Definitie

aria metru pǎtrat m² produsul dintre lungine
si latime (L∙l)
volum metru cub m³ produsul dintre arie si
inaltime (L∙l∙h)
1m/s reprezinta viteza
vitezǎ metru pe secundǎ m/s unui mobil care
parcurge , in miscare
uniforma , o distanta de
1 m, in timp de 1 s.
1m/s² reprezinta
acceleraţie metru pe secundǎ la pǎtrat m/s² acceleratia unui mobil
care-si variaza viteza cu
1m/sin timp de 1 s.
densitatea masei kilogram pe metru cub Kg/m³
volum specific metru cub pe kilogram m³/kg
densitatea curentului amper pe metru pǎtrat A/m²
puterea câmpului magnetic amper pe metru A/m
concentratie concentratie mol/m3

Cantitate
derivatǎ Nume Simbol Expresie Definitie
este unghiul plan cu vârful in
unghi plan radian rad m m-1 = 1 centrul unui cerc care delimiteaza
pe circumferinta cercului un arc a

4
 carui lungime este egala cu raza
cercului
este unghiul solid cu vârful in
unghi solid steradian sr m2 m-2 = 1 centrul unei sfere, care delimiteaza
pe suprafata sferei o arie egala cu
aria unui patrat a carui latura este
egala cu raza sferei
frecvenţa hertz Hz s-1
1 Newton reprezinta forta care
-2
forţa newton N m kg s actioneaza asupra unui corp cu
masa de 1 Kg si ii imprima o
acceleratie de 1m/s²
presiune pascal Pa m-1 kg s-2
cantitate de Joule J m2 kg s-2
caldura
putere watt W m2 kg s-3 1 Watt reperzinta puterea unei
masini care efectueaza un lucru
mechanic de 1J in timp de 1s
cantitate de 1 Coulomb reprezinta sarcina
electricitate coulomb C sA transportata de un current de
1A,printr-o sectiune transversala a
unui conductor in timp de 1s.
diferenta de 1Volt reprezinta tensiunea electrica
potential volt V m2 kg s-3 A-1 intre doua puncte situate la distanta
electric de 1 m unul de altul ,pe acelasi
linie de camp, intr-un camp electric
uniform cu intensitatea de 1V/m
capacitate farad F m-2 kg-1 s4 A3
rezistenta 1Ohm reprezinta rezistenta unui
2 -2 -1
electrica ohm Ω m kg s A conductor strabatut de un current
constant cu o intensitate de 1A,
daca la capetele conductorului se
aplica o tensiune de 1V..
conductia siemens S m-2 kg-1 s3 A2
electrica
Weberul reprezinta fluxul magnetic
flux weber Wb m2 kg s-2 A-1 prin a carui scadere uniforma pana
magnetic la zero in timp de 1s se induce in
circuitul electric inchis strabatut de
acel flux magnetic cu un current de
1V.
1Tesla reprezinta inductia
densitatea magnetica a unui camp magnetic
fluxului tesla T kg s-2 A-1 uniform care actioneaza cu o forta
magnetic de 1 N asupra unui conductor cu
lungimea de 1 m asezat

5
 perpendicular pe liniile campului
daca acesta este parcurs de un
current de 1A.
inductie henry H M2 kg s-2 A-2
1grad Celsius reperezinta a 100
temperatura degree °C parte din intervalul cuprins intre
Celsius Celsius punctual de inghetare al apei (0°C)
si punctual de fierbere al apei
(100°C) ,la presiune normala
flux 1 lumen reprezinta fluxul luminos
luminos lumen lm cd sr emis intr-un unghi solid egal cu 1
sr de catre un izvor punctiform
avand intensitatea luminoasa 1 cd.
reprezinta iluminarea unei
iluminarea lux lx m-2 cd sr suprafete de 1m² ,care primeste un
flux luminos de 1 lm, uniform
repartizat pe aceasta suprafata.

Cantitate derivata Nume Simbol

vascozitatea dinamica pascal*secunda Pa s
momentul fortei newton*metru Nm
viteza ungiulara radian pe secunda rad/s
acceleratia ungiulara radian pe secunda la patrat rad/s2
entropia joule pe kelvin J/K
entropia specifica joule pe kilogram*kelvin J/(kg K)
energia specifica joule pe kilogram J/kg
conductivitatea termica watt pe metru kelvin W/(m K)
densitatea energiei joule pe metru cub J/m3
puterea campului electric volt pe metro V/m
densitate fluxului electric coulunb pe metru patrat C/m2
peritivitatea farad pe metru F/m
energia molara joule pe mol J/mol
entripia molara joule pe mole*kelvin J/(mol K)
doza ratei de absortie gary pesecunda Gy/s
intensitatea radiatiei watt pe steradian W/sr
radiatia watt pe metru patrat*steradian W/(m2 sr)

Prefixe pentru formarea multiplilor si submultiplilor unitatilor de masura

- Tera (T) = 10¹² = 1 000 000 000 000

- Giga (g) = 10 9 = 1 000 000 000
- Mega (M) = 10 6 = 1 000 000

6
 - Kilo (k) = 10 3 = 1 000
- Hecto (h) = 10 2 = 100
- Deca (da)= 10¹ = 10
- Deci (d) = 10 1 = 0.1
- Centi (c)= 10 2 =0.01
- Mili (m)= 10 3 =0.001
- Micro (µ)= 10 6 =0.000001
- Nano (n)= 10 9 =0.000000001
- Pico (p)= 10 12 =0.000000000001
- Femto(f)= 10 15 =0.000000000000001

UNITATI DE MASURA

Pentru cereale:

1 homer = 388 litri

1 letec = 194 litri

1 efa = 38.8 litri

1 sea = 12.9 litri

1 hin(ã) sau efa omer = 6.5 litri

1 omer sau isaron = 3.88 litri

1 cab = 2.2 litri

1 log sau cotil = .55 litri

Pentru lichide:

1 cor = 388 litri

1 bat = 38 litri

7
1 hin = 6.5 litri

1 cab = 2.2 litri

1 log = .55 litri

Greutati:

1 talant = 34.5 kg = 60 mine sau 3000 sicilii

1 minã = .5 kg = 50 sicili

1 siclu = 11.5 g = 20 ghere

1/2 siclu = 5.75 g = 10 ghere

1 gherã (1/20 siclu) = .57 g = valoarea cea mai micã

1 litrã = 326 g = 12 uncii

Lungimi:

1 deget = .02 m

1 lat de palmã = .08 m

1 palmã = .24 m

1 cot = .48 m

1 picior = .32 m

1 pas = .96 m

1 brat = 1.75 m

1 trestie (prãjinã) = 2.88 m

1 stadiu = 185 m

1 drum sabatic = 960 m

8
1 milã = 1480 m

Monede:

1 siclu = 16.36 g (aur) = 14.54 g (argint)

1 jumãtate de siclu = 8.18 g (aur) = 7.27 g (argint)

1 drahma = 4.09 g (aur) = 3.65 g (argint)

1 didrahma = 8.18 g (aur) = 7.30 g (argint)

1 statirul = 8.52 g (aur) = 14.6 g (argint)

1 dinar = 4.5 g (argint)

1 codrantes = .0703 g (argint)

1 mina = 818 g (aur) = 727 g (argint)

1 talant = 49.077 g (aur) = 43.62 g (argint)

1 lepta = .035 g (argint)

Important:

Mina (care valora 50 de sicilii sau 2000 de drahme) si Talantul (care valora 3000 de sicilii sau
12000 de drahme) nu erau monede ci denumiri ale sumelor monetare mari.

UNITATI FUNDAMENTALE ALE S.I.

- metrul (pentru lungime) - m - este lungimea egala cu 1650763,73 lungimi de unda in vid ale
radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 2d5 ale atomului de kripton 86;

- kilogramul (pentru masa) - kg - este masa "kilogramului prototip international", adoptat ca

unitate de masura a masei de Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1889;

- secunda (pentru timp) - s - este durata a 9192631770 perioade ale radiatiei corespunzatoare
tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 113;

9
- amperul (pentru intensitatea curentului electric) - A - este intensitatea unui curent electric
constant, care mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si sectiune
neglijabila, asezate in vid, la o distanta de 1 m unul de celalalt, ar produce intre acestea, pe o
lungime de 1 metru, o forta egala cu 2·10-7 newtoni;

- kelvinul (pentru temperatura termodinamica) - K - este fractiunea 1/273,16 din temperatura

termodinamica a punctului triplu al apei;

- mol (pentru cantitatea de substanta) - mol - este cantitatea de substanta a unui sistem care
contine atâtea entitati elementare, câti atomi exista in 0,012 kilograme de carbon 12;

- candela (pentru intensitatea luminoasa) - cd - este intensitatea luminoasa, intr-o directie data, a
unei surse care emite o radiatie monocromatica cu frecventa de 540·1012 hertzi si a carei
intensitate energetica in aceasta directie este de 1/683 wati/sterradian.

Unitati SI suplimentare :

- radianul (pentru unghiul plan) - rad - este unghiul plan cu vârful in centrul unui cerc care
delimiteaza pe circumferinta cercului un arc a carui lungime este egala cu raza cercului;

- sterradianul (pentru unghiul solid) - sr - este unghiul solid cu vârful in centrul unei sfere, care
delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu aria unui patrat a carui latura este egala cu raza
sferei.

3.Asemanari si deosebiri privind unitatile de masura Stas Romanesc /Eurocod

Stas Romanesc Eurocod

-E=modulul de elasticitate [N/mm2] -E=[GPa]

-R=rezistente de calcul [N/mm2] -fcd=[MPa]

10