BIOFIZICA

SISTEMUL INTERNATIONAL DE MARIMI SI UNITATI

“Cei care au privilegiul de a ști au datoria de a acționa.”

Albert Einstein

Obiectul fizicii, fenomene fizice, mărimi fizice

Fizica (din cuvântul grec antic: φυσική (ἐπιστήμη) phusikḗ (epistḗmē) care

înseamnă cunoașterea naturii, din φύσις phúsis ce înseamnă natură123 este știința care studiază
proprietățile și structura materiei,[4] formele de mișcare ale acesteia, precum și transformările
lor reciproce. Fizica are ca si scop principal modul de a înțelege cum se comportă universul.
Este una dintre cele mai vechi discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale,
astronomia, ar putea fi cea mai veche. Sinonimă, uneori cu filozofia, chimia și chiar unele
ramuri ale matematicii și biologiei,de-a lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință
modernă începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt considerate acum
distincte, deși frontierele rămân greu de definit.4

Prin materie se înţelege realitatea obiectivă care există în mod independent de

conştiinţa umană şi este reflectată adecvat de aceasta.5
Din antichitate, oamenii au încercat să înțeleagă comportamentul materiei, punandu-si diverse
intrebari: de ce obiectele nesprijinte cad la pământ, de ce materiale diferite au proprietăți
diferite, ș.a.m.d. Caracteristicile universului erau un mister, precum forma Pământului și
comportamentul obiectelor cerești, precum Soarelele și Luna.
Principiul fundamental al materiei este miscarea.

Prin mişcare se înţelege orice schimbare sau proces: deplasare mecanică în spaţiu,
reacţie chimică, radiaţie electromagnetică, proces biologic, gândire.6

În anul 1687, Newton a publicat Principia Mathematica, detaliind două teorii fizice: legile
mișcării ale lui Newton, care au stat la baza mecanicii clasice, precum și Legea lui Newton a
gravitației, care descrie forța fundamentală a gravitației. Ambele teorii fiind verificate
experimental. 

Legea – exprimă legătura necesară şi esenţială între fenomene, legătura între cauză şi
efect, care condiţionează o dezvoltare determinată a fenomenelor.7

Marimi fizice
Mărimile fizice sunt categorii fizice care servesc la studiul cantitativ al fenomenelor
fizice.
O mărime fizică este determinate de proprietatea a unei stări sau a unui proces ale unui
sistem fizic (exemplu: temperatură, presiune, distanță). Mărimea fizică are doua determinari,
1
^ „physics”. Online Etymology Dictionary. Arhivat  din originalul de la 24 decembrie 2016. Accesat în 1 noiembrie 2016.  Parametru
necunoscut  |df= ignorat (ajutor)
2
^ „physic”. Online Etymology Dictionary. Arhivat  din originalul de la 24 decembrie 2016. Accesat în  1 noiembrie 2016.  Parametru
necunoscut  |df= ignorat (ajutor)
3
^ φύσις,  φυσική, ἐπιστήμη. Liddell, Henry George; Scott, Robert; A Greek–English Lexicon de la Perseus Project
4
 Francis Bacon (1620), Novum Organum a fost important în dezvoltarea metodei științifice.
5
Seminar biofizica
6
Seminar biofizica
7
Seminar biofizica
una cantitativă (valoarea numerică) și una calitativă (unitatea de măsură). Ea este exprimată
ca produs între valoarea numerică și unitatea de măsură (descrierea lui Maxwell).

Mărimile fizice se pot clasifica după diferite criterii:

A. După natura mărimilor fizice:
- mărimi scalare;
- mărimi vectoriale;
- mărimi tensoriale.
Aceste mărimi au asociate un anumit procedeu de calcul, un aparat matematic
corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial.

B. După modul de definire al mărimilor fizice:

- mărimi fizice fundamentale.

SI are șapte unități fundamentale independente, din care se obțin prin analiză dimensională

descoperite in anul 1961:
1) lungimea (L)
2) masa (m)
3) timpul (t)
4) temperatura (T)
5) intensitatea curentului electric (i)
6) intensitatea luminoasă (I)

La mărimile fundamentale s-au adăugat ulterior încă două mărimi suplimentare:

1) unghiul plan ()
2) unghiul solid ()

C. Din punct de vedere al posibilităţilor de măsurare:

- mărimi fizice măsurabile, ex. lungimea, timpul, intensitatea curentului.
- mărimi fizice calculabile ex. densitatea corpurilor.

Unitati de masura

Unitățile de măsură reprezintă un standard de măsurare a cantităților fizice. Se

numeste unitate de masura o marime particulara a unei marimi fizice, definita si adoptata
prin conventie, cu care sunt comparate alte marimi de aceeasi natura, pentru exprimarea
valorilor lor în raport cu acea marime. Ansamblul unitatilor de masura definite pentru un
sistem dat de marimi fizice formeaza un sistem de unitati de masura. În prezent, unitatile
de masura cuprinse în Sistemul International de Unitati (SI) sunt divizate în trei clase:
unitati fundamentale, unitati derivate, unitati suplimentare, care, împreuna, formeaza un
sistem coerent8 de unitati de masura.

8
https://utm.md/metrolog/manuale/SI/Cap1-2.pdf
 Cum orice construcție abstractă nu poate opera în absența unor axiome, la fel nici
sistemul de mărimi fizice nu poate opera în absența unor mărimi fizice de bază, mărimi ce
se numesc mărimi fizice fundamentale.9

Mărimile fizice fundamentale sunt:

Tabelul marimilor fundamentale

Simbolul
Simbolul Unitate S Simbolul
Denumire dimensiuni Definiția unității, Observații
mărimii I unității
i

Metrul este lungimea drumului parcurs

Lungime l L metru m de lumină în vid în timp de 1/299 792
458 dintr-o secundă.

Secunda este durata a 9 192 631 770

perioade ale radiației care corespunde
tranziției între două nivele de energie
Timp t T secundă s
hiperfine ale stării fundamentale a
atomului de cesiu 133 la temperatura
de 0 K.

Kilogramul este masa prototipului

internațional al kilogramului
confecționat dintr-un aliaj de platină și
Masă m M kilogram kg iridiu (90 % - 10 %) și care se
păstreaza la Biroul Internațional de
Măsuri și Greutăți (BIPM) de la
Sèvres - Franța.

Amperul este intensitatea unui curent

electric constant care, menținut în
două conductoare paralele, rectilinii,
Intensitatea cu lungimea infinită și cu secțiunea
curentului I I amper A circulară neglijabilă, așezate în vid, la
electric o distanță de 1 metru unul de altul, ar
produce între aceste conductoare o
forță de 2×10−7 N pe o lungime de 1
metru de conductor.

9
Remus Răduleț, Noile progrese ale științelor fizico-chimice și categoria de lege, Cercetări filozofice, nr.1, an X.,
București: Editura Academiei RPR
 Kelvinul, unitate
de temperatură termodinamică, este
Temperatur
T θ kelvin K fracțiunea 1/273,16 din temperatura
a absolută
termodinamică a punctului triplu al
apei.

Molul este cantitatea de substanță a

unui sistem care conține atâtea entități
elementare câți atomi există în 0,012
kilograme de carbon C12. De câte ori se
întrebuințează molul, entitățile
Cantitate de elementare trebuie specificate, ele
n N mol mol
substanță putând fi atomi, molecule, ioni,
electroni, alte particule sau grupuri
specificate de asemenea
particule.Acest număr de unități
elementare se numește numărul lui
Avogadro.

Candela este intensitatea luminoasă,

într-o direcție dată, a unei surse care
Intensitatea
emite o radiație monocromatică cu
radiată a
Iv J candelă cd frecvența de 540×1012 hertzi și a cărei
fluxului de
intensitate energetică, în această
lumină
direcție este de 1/683 dintr-un watt
pe steradian.
Bibliografie:

1. Răduleț, R. și colab. Lexiconul Tehnic Român, Editura Tehnică, București, 1957-

1966.
2. International System of Units (SI)
3. Remus Răduleț, Noile progrese ale științelor fizico-chimice și categoria de
lege, Cercetări filozofice, nr.1, an X., București: Editura Academiei RPR
4. Csengeri Pintér, Péter (1997).  Mennyiségek, Mértékegységek (Mărimi fizice, unități
de măsură). Budapest: Műszaki Könyvkiadó.  ISBN 963-10-7099-9.
5. Seminar biofizica
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83rime_fizic%C4%83