Sunteți pe pagina 1din 16

BIOFIZIC

CURS 1
(NOTIUNI INTRODUCTIVE)

PLANUL CURSULUI
I. Notiuni introductive de fizica si biofizica.
II. Marimi fizice, unitati de masura, sisteme de
unitati de masura.
III. Vectori si scalari, operatii cu vectori.

I. Notiuni introductive de fizica si biofizica.


Fizica este o stiinta fundamentala care studiaza fenomenele ce au loc in universul
nostru.
Este o stiinta bazata pe obseravtii experimentale si masuratori cantitative.
Obiectivul pricipal al abordarii stiintifce in fizica consta in dezvoltarea unor teorii bazate
pe anumite modele si legi fundamentale apte sa prezica rezultatul fenomenelor sau
experimentelor fizice.
Fenomenele fizice pot fi explicate cu ajutorul unui numar (relativ mic) de legi
fundamentale (legi fizice).
Legile fundamentale in fizica sunt formulate in limbaj matematic, exprimand legatura
intre anumite marimi fizice.
Etapele in evolutia fizicii:
Fizica Clasica (pana la 1900)
Mecanica Clasica
Termodinamica
Electromagnetismul
Fizica Moderna ( apare datorita imposibilitatii de a explica anumite fenomene
fizice pe baza teoriilor fizicii clasice, spre exemplu, aplicarea principiului
relativitatii din mecanica clasica(newtoniana) feneomenelor electromagnetice)
Teoria Relativitatii
Mecanica Cuantica

Biologia: studiaza viata si organele vii.


Sistemele biologice sunt sisteme materiale capabile de
autoinnoire, autoreproducere, crestere si dezvoltare.
O structure vie, rezultat al selectiei naturale, satisface
urmatoarele conditiile:
1. indeplineste in mod adecvat functia pt care a fost creata
2. consuma energia si substanta in cantitati minime pt
constructia, mentinerea, repararea si functionarea
elementelor sale
3. isi mentine primele doua caracteristici in diferite
conditii.

Biofizica:
studiaza fenomenele fizice din sistemele biologice cu ajutorul
teoriilor si tehnicilor fizico-matematice;
studiaza fenomenele biologice din punct de vedere fizic;
studiaza fenomenele fizica implicate in functionarea sistemelor vii;
este o tiin care utilizeaz tehnici i concepte fizico-chimice
pentru cercetarea fenomenelor lumii vii.
Lund drept criteriu de clasificare nivelul de organizare a materiei vii,
ramurile principale ale biofizicii sunt urmtoarele:
Biofizica electronic (cuantic)
Biofizica molecular
Biofizica celular
Biofizica sistemelor complexe

Biofizica folosete aproape toate domeniile clasice i


moderne ale fizicii.

Biomecanica diferitele tipuri de locomoie animal pn


la motilitatea celular
Bioelectricitatea ansamblul fenomenelor electrice din
lumea vie, la nivel celular, tisular i de organ
Biotermodinamica i bioenergetica generarea, stocarea,
conversia energiei la nivel celular i problemele energetice
ale sistemelor biologice la nivel supraindividual
Biocibernetica mecanismele reglrii i transmiterii de
informaii n sistemele biologice
Radiobiologia fenomenele ce au loc la interaciunea
radiaiei cu materia vie
Fenomenele fizice stau la baza funcionrii mecanismelor
biologice!!!

Organizarea Cursului de Biofizica Medicala


1. Fenomene termice, notiuni de termodinamica biologica.
2. Starea lichida, fenomene superficiale si capilare.
3. Transformari de faza.
4. Proprietatile coligative ale solutiilor.
5. Mecanica fluidelor.
6. Fenomene moleculare de transport.
7. Membrane biologice, transportul prin membrane biologice.
8. Notiuni de electricitate si magnetism. Fenomene bioelectrice.
9. Structura si proprietatile atomului.
- Radiatii X.
- Radiatia laser.
- Aplicatii medicale.
10. Structura si proprietatile fizice ale apei. Rolul apei in sistemele biologice.
11. Radiatii electromagnetice. Interactiunea radiatiilor electromagnetice cu
substanta.
12. Fizica nucleului, radiatii nucleare. Aplicatii medicale.
13. Notiuni de imagistica medicala.

Bibliografie:
1. D. Eniu, Noiuni de biofizic, Editura Medical Universitar Iuliu Haieganu,
Cluj-Napoca, 2006.
2. P. Davidovits, Physics in Biology and Medicine, Third Edition, Academic
Press, Elsevier, 2008.
3. I. P. Herman, Physics of the Human Body, Springer-Verlag Berlin Heidelberg,
2007.
4. V. Vasilescu, Biofizica Medicala, E.D.P., Bucuresti, 1977.
5. R. Stefan, Introducere in Biofizica, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007.
6. Daniela Ciorba, Biofizica Mediului, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2008.
7. P. W. Atkins, Tratat de Chimie Fizica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996.
8. R. A. Serway, Physics for Scientist and Engineers, Saunders College
Publishing, 1992.
9. D. Williams, J. Spangler, Physics for Science and Engineering, D. Van
Nostrand Company, 1992.
10. F. W. Sears, M. W. Zemansky, H. D. Young, Fizica, E.D.P., Bucuresti, 1983.
11. I. V. Savelyev, Physics, MIR Publisher, Moscow, 1980.

REGULI DE FRECVEN I EXAMINARE


(conform Regulamentului de organizare i desfurare a activitii didactice)

Numrul maxim de absene la laborator n timpul unui semestru este de 3 (pentru situaiile speciale i
medicale se solicit analiza Biroului de Consiliu).

Toate cele 3 absene trebuie recuperate n timpul semestrului sau n sesiunile de examen de iarn i
de var (sunt excluse recuperri n sesiunile de toamn).

Se vor organiza edine de recuperri speciale n ultimele 2 sptmni ale semestrului, naintea
examenului practic i n sesiuni naintea examenului teoretic. Data i ora acestor edine de
recuperri vor fi anunate prin afiare cu 2 sptmni nainte de efectuarea lor.

Este permis de 2 ori pe semestru recuperarea n aceeai sptmn dar cu alte grupe a 2 absene,
cu acordul prealabil al cadrelor didactice aferente grupei obinuite i grupei cu care se face
recuperarea.

Toate recuperrile care se fac vor fi pltite conform regulamentelor in vigoare.

Fr toate absenele recuperate nu este permis participarea la examenul practic.

Studentul are dreptul de a se prezenta la examenul practic de cel mult 3 ori pe parcursul unui an
universitar.

Participarea la examenul teoretic este condiionat de promovarea examenului practic.

Studentul are dreptul de a se prezenta la examenul teoretic de cel mult 3 ori pe parcursul unui an
universitar: n sesiunile ordinare iarn i var i sesiunile de reexaminare toamn 1 i toamn 2.

Studentul are dreptul de a se prezenta o singur dat/sesiune la examenul teoretic de Biofizic


Medical.

Pentru sesiunile de var i de iarn se va stabili o singur dat de examinare/serie/sesiune.

Pentru sesiunile toamn 1 i toamn 2 se vor stabili 2 date de examinare/an/sesiune.

II. MARIMI FIZICE, SISTEMUL INTERNATIONAL DE UNITATI DE MASURA


Marimile fizice sunt proprietati fizice fundamentale si masurabile care descriu starea
unui sistem fizic.
Marimi fizice:
1) fundamentale ( ex. in mecanica trei marimi fizice sunt considerate ca si marimi
fundamentale: lungimea (distanta) (L), masa (M) si timpul (T)),
2) derivate (marimi fizice care pot fi exprimate cu ajutorul marimilor fizice
fundamentale).
Masurarea unei marimi fizice consta in compararea acesteia cu o marime de aceeasi
natura numita marime etalon.
unitatea de masura=marimea fizica etalon
unitati de masura fundamentale=unitati de masura a marimilor fundamentale
unitati de masura derivate=unitati de masura a marimilor fizice derivate
Un sistem de unitati de masura este un ansamblu de unitati de masura
(fundamentale si derivate)
Sistemul International de Unitati de Masura (SI) a fost stabilit in anul 1960 si
reprezinta o adaptare a sistemului metric.
Sistemul international de unitati de masura include sapte unitati fundamentale
(metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul si candela) si un numar nelimitat
de unitati derivate.

Metrul (m) este lungimea egala cu 1650763.73 lungimi de unda in vid a radiatiei
care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 2d5 ale atomului de kripton 86.
Kilogramul (kg) este masa "kilogramului prototip international", adoptat ca
unitate de masura a masei de catre Conferinta Generala de Masuri si Greutati din
1889.
Secunda (s)este durata a 9192631770 perioade a radiatiei corespunzatoare
tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de
cesiu 113.
Amperul (A) este intensitatea unui curent electric constant, care mentinut in
doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si sectiune neglijabila,
asezate in vid, la o distanta de 1 m unul de celalalt, ar produce intre acestea, pe o
lungime de 1 metru, o forta egala cu 210-7 newtoni.
Kelvin (K) este fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului
triplu al apei.
Candela (cd) este intensitatea luminoasa, intr-o directie data, a unei surse care
emite o radiatie monocromatica cu frecventa de 5401012 hertzi si a carei
intensitate energetica in aceasta directie este de 1/683 wati/sterradian.

Clasificare marimilor fizice:


1. Marimi fizice scalare (caracterizate doar printr-o
valoare numerica (modul)) si vectoriale (caracterizate
prin modul, directie si sens).
2. Marimi fizice intensive (nu depind de dimensiunile
sistemului) si extensive (depind de dimensiunile
sistemului).
Ordinul de marime al unei marimi fizice: puterea lui 10 care
aproximeaza cel mai bine valoarea acelei marimi fizice.

III. Vectori si scalari, operatii cu vectori.


Mrimile fizice scalare se caracterizeaz prin:
valoare numeric;
unitate de msur;
de exemplu: temperatura, lungimea, masa etc.
Mrimile fizice vectoriale se caracterizeaz prin:
valoare numeric;
unitate de msur;
punct de aplicaie;
orientare (direcie i sens).

Operaii cu vectori
Un vector se reprezint cu ajutorul unui segment de

dreapta orientat.
A

originea (punctul de aplicaie) trebuie s coincid cu obiectul de


studiat,
direcia i sensul sunt indicate de direcia i sensul sgeii

Fig. 1 Componentele unui vector,


cazul bi si tridimensional.

A = i A

Ay +
Az,

1. Adunarea vectoriala:
regula paralelogramului
regula triunghiului.

Fig. 2 Compunerea a doi vectori prin regula paralelogramului si


respectiv, regula triunghiului

2. Diferena a doi vectori

Fig. 3 Scderea vectorilor

3. Produsul a doi vectori:


Scalar (mrime scalar egal cu produsul modulelor
vectorilor i al cosinusul unghiului dintre ei)
c=|A||B|sin

(1)

Vectorial (un vector orientat perpendicular pe planul format


de cei doi vectori, n sensul rotirii burghiului drept care se
rotete astfel nct aduce primul vector al produsului peste
cel de-al doilea, pe drumul cel mai scurt)

Ax B
Fig. 4 Produsul vectorial a
doi vectori

|C| = |A| |B| sin