CURS BIOFIZICA

PLANUL CURSULUI
1. NOTIUNI GENERALE DE TERMODINAMICA BIOLOGICA 2. STUDIUL FLUIDELOR, 3. FENOMENE SUPERFICIALE 4. PROPRIETATI COLIGATIVE ALE SOLUTIILOR 5. FENOMENE DE TRANSPORT, BIOFIZICA CELULARA 6. NOTIUNI DE FIZICA RADIATIILOR, RADIATII NUCLEARE

Bibliografie:

1. D. Eniu, Noiuni de biofizic, Editura Medical Universitar Iuliu Haieganu, Cluj-Napoca, 2006. 2. V. Vasilescu, Biofizica Medicala, E.D.P., Bucuresti, 1977. 3. R. Stefan, Introducere in Biofizica, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007.

I. NOTIUNI GENERALE DE FIZICA SI BIOFIZICA Fizica este o stiinta fundamentala care are ca scop intelegerea fenomenelor naturii.
Fizica este o stiinta bazata pe observatii experimentale si masuratori cantitative. Obiectivul fundamental al fizicii consta in elaborarea unor teori bazate pe anumite modele si legi fundamentale apte sa prezica rezultatul fenomenelor sau experimentelor fizice. Fenomenele fizice pot fi explicate cu ajutorul unui numar (relativ mic) de legi fundamentale (legi fizice). Legile fundamentale in fizica sunt formulate in limbaj matematic, exprimand legatura intre anumite marimi fizice. Etape in evolutia fizicii: Fizica Clasica (pana la 1900) Mecanica Clasica Termodinamica Electromagnetismul Fizica Moderna ( apare datorita imposibilitatii de a explica anumite fenomene fizice pe baza teoriilor fizicii clasice) Teoria Relativitatii Mecanica Cuantica

Biologia: studiaza viata si organismele vii. Sistemele biologice sunt sisteme materiale capabile de autoinnoire, autoreproducere, crestere si dezvoltare. O structure vie, rezultat al selectiei naturale, satisface urmatoarele conditiile: 1. indeplineste in mod adecvat functia pentru care a fost creata 2. consuma energia si substanta in cantitati minime pt constructia, mentinerea, repararea si functionarea elementelor sale 3. isi mentine primele doua caracteristici in diferite conditii.

Biofizica:
studiaza fenomenele fizice din sistemele biologice cu ajutorul teoriilor si tehnicilor fizico-matematice; studiaza fenomenele biologice din punct de vedere fizic; studiaza fenomenele fizica implicate in functionarea sistemelor vii; este o tiin care utilizeaz tehnici i concepte fizico-chimice pentru cercetarea fenomenelor lumii vii. Lund drept criteriu de clasificare nivelul de organizare a materiei vii, ramurile principale ale biofizicii sunt urmtoarele: Biofizica electronic (cuantic) Biofizica molecular Biofizica celular Biofizica sistemelor complexe

Biofizica folosete aproape toate domeniile clasice i moderne ale fizicii.

Biomecanica diferitele tipuri de locomoie animal pn la motilitatea celular Bioelectricitatea ansamblul fenomenelor electrice din lumea vie, la nivel celular, tisular i de organ Biotermodinamica i bioenergetica generarea, stocarea, conversia energiei la nivel celular i problemele energetice ale sistemelor biologice la nivel supraindividual Biocibernetica mecanismele reglrii i transmiterii de informaii n sistemele biologice Radiobiologia fenomenele ce au loc la interaciunea radiaiei cu materia vie Fenomenele fizice stau la baza funcionrii mecanismelor biologice!!!

II. MARIMI FIZICE, SISTEMUL INTERNATIONAL DE UNITATI DE MASURA

Marimile fizice sunt proprietati fizice fundamentale si masurabile care descriu starea unui sistem fizic. Marimi fizice: 1) fundamentale ( ex. in mecanica trei marimi fizice sunt considerate ca si marimi fundamentale: lungimea (distanta) (L), masa (M) si timpul (T)), 2) derivate (marimi fizice care pot fi exprimate cu ajutorul marimilor fizice fundamentale). Masurarea unei marimi fizice consta in compararea acesteia cu o marime de aceeasi natura numita marime etalon. unitatea de masura=marimea fizica etalon unitati de masura fundamentale=unitati de masura a marimilor fundamentale unitati de masura derivate=unitati de masura a marimilor fizice derivate Un sistem de unitati de masura este un ansamblu de unitati de masura (fundamentale si derivate) Sistemul International de Unitati de Masura (SI) a fost stabilit in anul 1960 si reprezinta o adaptare a sistemului metric. Sistemul international de unitati de masura include sapte unitati fundamentale (metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul si candela) si un numar nelimitat de unitati derivate.

Metrul (m) este lungimea egala cu 1650763,73 lungimi de unda in vid a radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 2d5 ale atomului de kripton 86. Kilogramul (kg) este masa "kilogramului prototip international", adoptat ca unitate de masura a masei de catre Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1889. Secunda (s)este durata a 9192631770 perioade a radiatiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 113. Amperul (A) este intensitatea unui curent electric constant, care mentinut in doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si sectiune neglijabila, asezate in vid, la o distanta de 1 m unul de celalalt, ar produce intre acestea, pe o lungime de 1 metru, o forta egala cu 210-7 newtoni. Kelvin (K) este fractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. Candela (cd) este intensitatea luminoasa, intr-o directie data, a unei surse care emite o radiatie monocromatica cu frecventa de 5401012 hertzi si a carei intensitate energetica in aceasta directie este de 1/683 wati/sterradian

Clasificare marimilor fizice: 1. Marimi fizice scalare (caracterizate doar printr-o valoare numerica (modul)) si vectoriale (caracterizate prin modul, directie si sens). 2. Marimi fizice intensive (nu depind de dimensiunile sistemului) si extensive (depind de dimensiunile sistemului). Ordinul de marime al unei marimi fizice: puterea lui 10 care aproximeaza cel mai bine valoarea acelei marimi fizice.

III. Vectori si scalari, operatii cu vectori.

Mrimile fizice scalare se caracterizeaz prin: valoare numeric; unitate de msur; de exemplu: temperatura, lungimea, masa etc. Mrimile fizice vectoriale se caracterizeaz prin: valoare numeric; unitate de msur; punct de aplicaie; orientare (direcie i sens).

Operaii cu vectori
Un vector se reprezint cu ajutorul unui segment de dreapta orientat.
A
originea (punctul de aplicaie) trebuie s coincid cu obiectul de studiat, direcia i sensul sunt indicate de direcia i sensul sgeii

Fig. 1 Componentele unui vector, cazul bi si tridimensional.

A = i A

Ay + Az,

1. Adunarea vectoriala:
regula paralelogramului regula triunghiului.

Fig. 2 Compunerea a doi vectori prin regula paralelogramului si respectiv, regula triunghiului

2. Diferena a doi vectori

Fig. 3 Scderea vectorilor

3. Produsul a doi vectori:

Scalar (mrime scalar egal cu produsul modulelor vectorilor i al cosinusul unghiului dintre ei) Vectorial (un vector orientat perpendicular pe planul format de cei doi vectori, n sensul rotirii burghiului drept care se rotete astfel nct aduce primul vector al produsului peste cel de-al doilea, pe drumul cel mai scurt)

Ax B
Fig. 4 Produsul vectorial a doi vectori

C = A B sin

IV. Masa, Densitatea, Masele Atomice si Unitatea Atomica de Masa

Masa=masura inertiei unui corp

m = V

(1)

[m] SI kg [ ] SI = =1 3 [V ] SI m

(2)

Substanta Au U Pb Cu Fe Al Mg H2O aer

Densitatea (g/cm3) 19.3 19.07 11.3 8.93 7.6 2.7 1.75 1 0.0013

Unitatea atomica de masa=1/12 din masa izotopului de carbon 1 uam=1.66 * 10-27 kg

27 M ( 13 Al )=26.981539 uam

12 6

Molul=cantitatea de substanta a carei masa exprimata in grame este egala cu masa moleculara (atomica) relativa a substantei Un mol din orice substanta contine acelasi numar de molecule (NA=numarul lui Avogadro, NA=6.023*1023 molecule/mol)