BIOFIZICA

punte intre biologie si fizica

 Ce este Biofizica?

Un domeniu interdisciplinar, modern, in care se incearca

intelegerea fenomenelor complexe ale vietii, prin folosirea unor
legi fizice simple

Matematica + Fizica + Biologie + Chimie

Filozofie a naturii studiaza compozitia si

proprietatile substanelor
se ocupa cu studiul marimilor si al
relatiilor cantitative
studiaza viata in toata
varietatea si complexitatea sa
 Exemple de probleme
care isi gasesc rezolvarea in biofizica:

Cum proceseaza si stocheaza creierul, informatia?

Cum pompeaza inima sangele?

Cum se contracta muschii?

Cum folosesc plantele lumina in fotosinteza?

Cum sunt aranjati atomii in ADN si proteine?

..
 Primii biofizicieni
Heraclitus - secolul 5 in Hr. primele teorii mecaniciste ale proceselor ce
se intalnesc in natura

Epicurus secolul 3 in Hr. Organismele vii urmeaza aceleasi legi ca si

obiectele

Galen secolul 2 in Hr. medic. Ofera o mai buna intelegere a curgerii

sangelui si a functionarii inimii (1628)

Leonardo da Vinci secolul 16 principiile mecanicii care explica zborul

pasarilor (utilizate pentru design-ul aparatelor de zbor)

Giovanni Alfonso Borelli secolul 17 - parintele biomecanicii (a facut

legatura intre animale si dispozitivele mecanice, folosind matematica pentru
a-si dovedi teoriile)
 Luigi Galvani / Alessandro Volta - secolul 18 (1771)

De la piciorul de broasca la prima baterie

Folosind doua metale diferite,

efectul este mai puternic

Potential de contact !!

Circuit electric = doua metale diferite + nervul sciatic al broastei

Nervul de la piciorul broastei = electrolit si senzor
Metale = electrozi

Volta a creat prima baterie, inlocuind piciorul de broasca cu un

electrolit
Istoria principalelor descoperiri in Biofizica

Prima lege a termodinamicii

Aspectele optice ale ochiului uman

Teoria auzului

Miscarea browniana

Procesul de osmoza

Termodinamica de neechilibru

Descoperirea razelor X inceputurile biofizicii radiatiilor

Descoperirea structurii ADN-ului

Teoria informatiei

Fizica statistica a biopolimerilor

 Aplicatii recente ale biofizicii

In secolul 20 mari progrese in tratarea

diferitelor afectiuni

* Crearea de vaccinuri puternice impotriva infectiilor

* Descrierea si controlarea afectiunilor legate de

metabolism (ex.: diabet)

* Aparitia de tehnici folosite pentru intelegerea si tratarea

diferitelor afectiuni (ex.: cancer), precum si pentru analiza
unor sisteme biofizice
* Tehnologii moderne de imagistica medicala (ex.: RMN, PET, CT, sonograme)
folosite pentru diagnosticarea diferitelor tipuri de afectiuni

* Metode de tratament privind dializa rinichilor, terapia cu radiatii, defibrilatoare

cardiace, pacemaker

* Instrumente folosite pentru detectarea, purificarea, manipularea diferitelor chimicale si

materiale aplicatii importante in industria farmaceutica si industriile
biotehnologice

Din 1970, s-au dezvoltat mai mult de 1500 companii biotehnologice, cu castiguri mai
mari de 60 bilioane $ pe an

BIOFIZICA foloseste puterea fizicii, chimiei si matematicii, pentru a intelege

starea de sanatate, a preveni diferitele afectiuni si a descoperi noi metode
de tratare a acestora
 Tematica abordata in cadrul cursului de
biofizica
Biofizica. Scurt descriere. Tipuri de micri. Sunetul. Calitile fiziologice ale
sunetului. Efect Doppler-Fizeau. Ultrasunete (Metode de producere. Proprieti.
Aplicaii. Ecografia Doppler)...

Starea lichid Viscozitatea sngelui. Proprieti reologice. Msurarea

presiunii sngelui

Tehnici folosite pentru analiza unor sisteme biofizice (sedimentarea n cmp

gravitaional, centrifugarea). Fenomene de suprafa (tensiunea superficial a
unor soluii, capilaritate, contracia muchilor explicat cu ajutorul fenomenului
de tensiune superficial)

Elemente de fizica fenomenelor de transport in medii biologice. Osmoza.

Difuzia.
 Tematica abordata in cadrul cursului de
biofizica

Dipolul electric. Polarizarea atomilor i moleculelor. Apa, molecul polar:

Structur, proprieti, importana n lumea vie. Aplicaii medicale legate de
existena dipolilor. Curent electric. Spectrometrie de mas - tehnic folosit
pentru analiza unor sisteme biofizice

Membrana celular. Modelul de bistrat lipidic. Proprieti electrice ale

bistraturilor lipidice. Fenomene de transport pasiv si activ prin membrane
biologice. Proteine transportoare membranare. Potenialele de echilibru. Canale
ionice, poteniale caracteristice

Reflexia i refracia luminii. Instrumente optice. Microscopul optic. Microscopul

electronic. Absorbia luminii. Aplicaii analitice legate de absorbia luminii
(determinarea structurii moleculare, dozri spectrofotometrice). Raze X
 Bibliografie recomandata

Baican M, Crivoi F, Lctuu D, Mndreci I. Noiuni fundamentale de

fizic cu aplicaii n domeniul medical. Vol. 1 si 2. Editura Gr. T. Popa
U.M.F Iai, Iai, 2013, 2015.

Bouyssy A, Davier M, Gatty B. Physique pour les sciences de la vie.

Belin, Paris, 1987.

Popescu A. Fundamentele biofizicii medicale. Editura All, Bucureti,

1994.
Fenomen fizic: orice transformare care se petrece in natura, transformare
insotita de o variatie de energie

Lege fizica: legatura dintre marimile ce descriu un fenomen fizic

Legi:
* universale (principii) (ex.: principiul conservarii si transformarii energiei,
principiul lui Arhimede)
* particulare (ex.: legile gazelor, teorema lui Bernoulli)
Marime fizica: orice proprietate care poate fi masurata sau care
prezinta variatii cantitative (ex.: forta, masa, timpul, viteza,
temperatura)

Masurare: compararea unei marimi fizice cu o alta, de aceeasi

natura, luata drept unitate de masura
 Miracolul grecesc sec. VI-V in. Hr

Protagoras (486-410): omul este regula si masura tuturor lucrurilor

Primele unitati de masura stabilite si denumite cu referire la corpul

omenesc: deget, palma, picior, cot, brat

Secunda: apropiata de perioada care corespunde unei batai a inimii

umane
Vitruviu (sec. I in. Hr.) reguli si conditii ale esteticii corporale

Imaginea matematica a unei tinere Venus din Milo (sfarsitul sec. II in.
din Corint de Eupalinos, arhitect grec Hr., autor anonim)
Canon al proportiilor
dupa regula lui Vitruviu
(Academia din Venetia)
 Sistemul metric Simon Stevin (1548-1620)

Tabela a ratei dobanzilor (1582) Zecimea (1585)

20 mai 1875 Conventia Internationala a Metrului (Paris)

unitati de baza: metrul, kilogramul
aderarea Romaniei la conventie: 1883

1960 Sistemul International (S.I.) de unitati

aderarea Romaniei la S.I.: 31 august 1961
 fundamentale

Marimi fizice derivate

Unghi plan rad (radian)

suplimentare
Unghi solid sr (steradian)
a) Marimi fundamentale in S.I.:

lungimea, masa, timpul (mecanica)

temperatura (termodinamica)
intensitatea curentului electric (electricitate)
intensitatea luminoasa (optica)
cantitatea de substanta - molul (1971)
 b) Marimi derivate

1) Marimi derivate care se exprima numai in functie de marimile

fundamentale

Ex.: arie m2
volum m3
viteza m/s
acceleratie m/s2
densitate kg/m3
..
 2) Marimi derivate, avand unitati cu denumiri speciale
(de regula, nume de savanti)

Marime fizica Unitate de Simbol Origine

masura
Frecventa Hertz Hz Heinrich Rudolf Hertz (1857-1894)
Forta Newton N Isaac Newton (1642-1727)
Presiune Pascal Pa Blaise Pascal (1623-1662)
Lucru mecanic, Joule J James Prescott Joule (1818-1889)
energie, caldura
Putere Watt W James Watt (1736-1819)
Sarcina electrica Coulomb C Charles Augustin de Coulomb (1736-1806)
Tensiune, Volt V Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta
potential electric (1745-1827)
Capacitate Farad F Michael Faraday (1791-1867)
electrica
Rezistenta Ohm Georg Simon Ohm (1789-1859)
electrica
Inductie Tesla T Nikola Tesla (1856-1943)
magnetica
Flux luminos lumen lm lumen (lat.) = ceea ce lumineaza
Intensitate lux lx lux, lucis (lat.) = lumina, claritate
luminoasa
 3) Marimi derivate care se exprima folosindu-se denumiri
speciale (combinatii ale diferitelor unitati de masura)

ex: coeficientul de viscozitate dinamica - Pas

coeficientul de tensiune superficiala N/m

4) Unitati speciale utilizate in radiobiologie

Marime fizica Unitate de masura Unitate de masura Conversie

veche noua
Activitatea unui Curie (Ci) Becquerel (Bq) 1 Ci = 3.7 x 1010 Bq
radioizotop 1 Ci = 3.7 x 1010 dez/s
Doza absorbita Rad (rad) Gray (Gy) 1 Gy = 100 rad
1 rad = 0.01 J/kg 1 Gy = 1 J/kg
Echivalentul dozei Rem (rem) Sievert (Sv) 1 Sv = 100 rem
 MECANICA

Capitole ale mecanicii:

Cinematica

Dinamica

Statica
 CINEMATICA
studiul legilor miscarii corpului, fara a explica cauzele care produc
schimbarea starii de miscare sau de repaus a acestuia

Traiectorie: locul geometric al tuturor pozitiilor succesive ocupate de

corp in miscarea sa

Clasificarea miscarilor:

a) Dupa traiectorie: b) Dupa viteza:

* Miscare rectilinie * Miscare uniforma (v = const.)

* Miscare curbilinie * Miscare variata (v - variaza)
 VITEZA
vector de pozitie

r2 r1 r
* Viteza medie v t t
2 1 t
dr
* Viteza instantanee v
i dt

<v>SI = m/s
 Miscarea rectilinie uniforma

* traiectorie dreapta; v - ct

legea miscarii rectilinii uniforme

s v t
 Miscarea rectilinie variata
traiectorie dreapta; v ct

v2 v1 v acceleratie medie
am t t
2 1 t


a lim v dv
i acceleratie instantanee
t 0 t dt

<a>SI = m/s2
 MISCAREA CURBILINIE

traiectorie curba
viteza variaza ca directie si poate varia si ca modul

Viteza instantanee tangenta la traiectorie in orice punct al

acesteia

an v
2 acceleratia normala in miscarea curbilinie
R R raza traiectoriei
 MISCAREA CIRCULARA

Traiectoria: cerc

v R

v viteza liniara; - viteza unghiulara; R raza traiectoriei circulare

<>SI = rad/s
 a 2 R

Miscare circulara uniforma (v ct): unghiul la centru () functie liniara de

timp; a ct

t
 Marimi caracteristice miscarii circulare

Perioada (T): timpul dupa care punctul material trece de doua ori succesiv
prin acelasi punct al traiectoriei

T 2 <T>SI = s

Frecventa (): numarul de rotatii complete efectuate in unitatea de

timp

1 <> = s-1, Hz
T 2
 DINAMICA

studiaza cauzele care produc schimbarea starii de repaus sau de

miscare a corpurilor

Principiile dinamicii:
Principiul inertiei
Principiul fortei
Principiul actiunii si reactiunii

1. Principiul inertiei

Galileo Galilei, Newton

* Sistem inertial

dv 0
a0
dt
 2. Principiul fortei (principiul fundamental al dinamicii)

a k F k const de proportionalitate

F m a m masa corpului

<F>SI = <m>SI<a>SI = 1 kg1m/s2 = 1 N N - Newton

3. Principiul actiunii si reactiunii

Newton

F F
12 21
 Aplicatii ale principiilor dinamicii

Forta centripeta (Fcp) si forta centrifuga (Fcf)

m v 2
Fcp
R
m masa corpului care se deplaseaza cu
viteza liniara v pe o traiectorie circulara de
raza R

2
F m 2 R m v Fcp
cf R
 SUNETUL

- unda elastica care poate fi perceputa de urechea umana

- nu se poate propaga in vid

- se propaga in orice mediu elastic (gaz, lichid, solid)

- se transmite mai usor prin lichide decat prin gaze si prin solide mai usor decat
prin lichide

Aer v = 331 m/s

Apa v = 1430 m/s v viteza de propagare a sunetului
Otel v = 6000 m/s
Calitatile fiziologice ale sunetului:

* Inaltimea

* Intensitatea sonora

* Timbrul
 a) Inaltimea sunetului

* Calitatea care face ca o senzatie sonora sa fie perceputa ca fiind mai

mult sau mai putin ascutita, sau mai mult sau mai putin grava

* Calitate legata de frecventa sunetului

Tanar adult: [16, 20 000] Hz Infrasunete: < 16 Hz

Persoana in varsta: < 12 000 Hz Ultrasunete: > 20 000 Hz

persoana / [1/80, 1/1000]

/ depinde de frecventa
intensitate
2
1, 2 H1, H2 H 2 H1 k lg
1
H1, H2 inaltimile sunetelor de frecvente 1 si 2; k constanta, a carei valoare
depinde de unitatile de masura alese
 b) Intensitatea sonora

* Calitatea unei senzatii sonore de a fi mai mult sau mai putin intensa

* Calitate legata de energia transportata de undele sonore

Energia (W) care strabate, in unitatea de timp (t), o suprafata (S) asezata
perpendicular pe directia de propagare, avand aria egala cu unitatea:

W 2 2 A2 2 v
S t
v viteza de propagare a sunetului A amplitudinea undei sonore
- densitatea mediului de propagare - frecventa undei sonore

prag de audibilitate
domeniu de audibilitate
prag al senzatiei de durere
 I
S2 S1 k lg 2 legea Weber-Fechner
I1
S1, S2 senzatii sonore produse de sunete cu intensitatea I1 si I2

Daca pentru I1 = I0 = 10-12 W/m2 S1 = S 0 = 0

S k lg I senzatia sonora produsa de un sunet cu

I intensitatea I
0

k = 1 <S> = bel
k = 10 <S> = dbel
c) Timbrul numarul, frecventa si intensitatea armonicelor ce
insotesc sunetul fundamental

armonici