MATEMATICĂ

Unitatea de învăţare 13.

MĂSURARE ŞI MĂSURĂ. UNITĂŢI DE MĂSURĂ NONSTANDARD ŞI
STANDARD PENTRU LUNGIME, MASĂ, ARIE, VOLUM, TIMP, VALOARE;
TRANSFORMĂRI. ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI ÎN SPAŢIU

13.1. MĂRIMI FIZICE

Definiția 13.1.1.
Mărimile fizice reprezintă concepte abstracte cuantificabile (măsurabile) ce sunt ataşate ca nişte
"etichete" tuturor proprietăţilor măsurabile ale materiei (substanţă şi câmp). Mărimile fizice sunt acele
mărimi care pot fi evaluate cantitativ şi se pot exprima valoric prin intermediul unei funcţii cu valori reale.
Orice proprietate a unui corp sau fenomen, care poate fi măsurată (proprietate măsurabilă) determină o
mărime fizică.

Definiția 13.1.2. Sistemul internaţional de unități (SI) conţine şapte unităţi fundamentale: metrul,
kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul şi candela. Aceste unităţi sunt neredundante din punct de
vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate.
Sistemul internaţional este sistemul de unităţi de măsură legal în România.

13.2.1. Unități fundamentale

Pentru definirea unităţilor fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar
kilogramul este încă definit printr-un obiect material degradabil. În prezent se fac cercetări pentru a
înlocui şi această definiţie printr-una bazată pe un fenomen fizic. Unităţile fundamentale permit
măsurarea tuturor mărimilor fizice fără definiţii redundante, însă alegerea propriu-zisă a acestor unităţi
(actual unităţile de lungime, masă, timp, curent electric, temperatură, intensitate luminoasă şi cantitate
de substanţă) este arbitrară4.

Definiția 13.2.1. Unitățile de măsură fundamentale sunt : metrul, kilogramul și secunda și sunt definite
astfel:
Simbol
Mărime Simbol Denumire Definiţie, Observaţii
unitate
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de
lungime l metru M
1/299 792 458 dintr-o secundă.
Kilogramul este masa prototipului internaţional al kilogramului
confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (90 % - 10 %) şi care
masă m kilogram Kg
se păstrează la Biroul Internaţional de Măsuri si Greutăţi (BIPM)
de la Sèvres - Franţa.
Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiaţiei care
corespunde tranziţiei între două nivele de energie hiperfine ale
timp t secundă S
stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de
0 K.

Definiția 13.2.2. Mărimile fizice derivate sunt toate celelalte mărimi fizice care se pot construi prin
derivare (utilizând, mai ales, înmulţirea, împărţirea şi ridicarea la putere) cu ajutorul mărimilor fizice
fundamentale.

4 Conform: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_internațiional_de_unități

567 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

Definiția 13.2.3. Unităţile de măsură ale mărimilor derivate sunt date de unităţile de măsură ale
mărimilor fundamentale ce determină mărimea derivată.

Exemplul 13.2.1. Viteza este o mărime fizică derivată, ce are ca unitate de măsură (în SI) metrul pe
secundă (m/s), fiind raportul dintre distanţa parcursă şi timp.
Deşi utilizarea SI este recomandată în ştiinţă, tehnologie şi comerţ, este recunoscut faptul că mai sunt
încă utilizate o serie de unităţi adânc înrădăcinate în decursul timpului. Menţinerea acestor unităţi este
justificată de obişnuinţă, comoditate şi aparatură (exemplu: ceasuri).
Dintre acestea fac parte:
 unităţi de timp: minutul, ora, ziua, anul;
 unităţi ale geometriei: gradul, minutul şi secunda;
 unităţi de masă: tona;
 unităţi de volum: metrul cub;
 unităţi de capacitate: litrul; 1 litru=1 dm3
 unităţi tehnice: bar, mmHg, decibelul;
 unităţi de navigaţie: piciorul, mila marină, nodul.
Alte unităţi şi prefixe care nici ele nu fac parte din SI, dar au apărut recent sunt unităţi de cantitate de
informaţie: biţi, baiţi sau octeţi.

13.3. MĂSURAREA MĂRIMILOR; MĂSURĂ

Definiția 13.3.1. Măsurarea este operaţia de comparare directă sau indirectă a unei mărimi cu o altă
mărime de aceeaşi natură, luată ca element de comparaţie şi denumită unitate de măsură. Rezultatul
măsurării oricărei mărimi fizice se scrie sub forma unui număr real pozitiv, urmat de unitatea de măsură
a acelei mărimi fizice.

Observația 13.3.1. Prin operaţia de măsurare se stabileşte un raport numeric între mărimea de măsurat
şi unitatea de măsură. În afară de stabilirea unităţii de măsură, pentru măsurarea unei mărimi fizice
trebuie să se indice un procedeu de măsurare şi un instrument de măsură.

Definiția 13.3.2. Etalonul este o altă mărime de aceeaşi natură cu mărimea ce trebuie măsurată, bine
definită şi aleasă prin convenţie ca unitate.

Definiția 13.3.3. Măsura reprezintă numărul care arată de câte ori se cuprinde etalonul în dimensiunea
obiectului respectiv.

Exemplul 13.3.1. Lungimea unui corp se măsoară prin suprapunerea (care reprezintă procedeul) unei
rigle gradate (care reprezintă instrumentul) peste lungimea de măsurat.

Exemplul 13.3.2. Durata unui fenomen se măsoară prin compararea (care reprezintă procedeul) duratei
acelui fenomen cu durata mişcării acelor unui ceasornic (care reprezintă instrumentul).

13.4. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI FIZICE

13.4.1. Măsurarea lungimii

Scurt istoric Măsurarea lungimilor a fost una dintre primele operaţii de măsurare efectuate de către
om. În absenţa unor instrumente special destinate acestui scop, era de ajuns să se stabilească o

568
 MATEMATICĂ
 

unitate de lungime. La început, aceasta a fost dată de părţi ale corpului uman; degetul, palma, cotul,
braţul, piciorul, ale căror lungimi s-au constituit în unităţi de măsură.
Aceste „unităţi” puteau fi marcate pe o funie, cu ajutorul unor noduri, sau pe o prăjină tăiată astfel încât
să reprezinte un număr întreg de unităţi de lungime. În acest fel, funia şi prăjina au devenit instrumente
de măsură a lungimii.
Aceste unităţi de măsură nu erau fixe şi nici aceleaşi peste tot, ceea ce îngreuna evoluţia relaţiilor
comerciale. De aceea, a fost nevoie să se introducă o unitate internaţională unică, unitate care s-a
numit metru.
În lumea materială, lungimea caracterizează existenţa de la cele mai mici structuri ale sale până la
spaţiul intergalactic. Astfel, lungimi mai mici decât 10−6 m intră în sfera de preocupări din fizica atomică
sau din bacteriologie, cele cuprinse între 10−6 şi 10 m, în cea tehnică (maşini, aparate), cele cuprinse
între 1 m şi 107 m, în cea a geodeziei, iar cele mai mari decât 107 m, în cea a astronomiei.
În 1795, metrul a fost definit iniţial ca 10-7 din sfertul meridianului care trece prin Paris (mai precis
Sèvres) şi pe baza măsurătorilor de atunci a fost construit un etalon dintr-un aliaj de platină – iridiu.
Pentru lungimi mai mari, respectiv mai mici decât un metru, s-au introdus ulterior multiplii metrului
(decametrul, hectometrul, kilometrul) şi submultiplii acestuia (decimetrul, centimetrul, milimetrul).

Definiția 13.4.1.1. Începând din anul 1961, metrul este definit pe baza lungimii de undă (λKr) în vid a
radiaţiei portocalii a izotopului Kripton 86, și anume, 1 m = 1650763,73 λ Kr .

13.4.2. Măsurarea masei

Scurt istoric Măsurarea masei s-a făcut, la început, ca şi măsurarea lungimii, cu folosirea unor unităţi
etalon nestandardizate, ce aveau în vedere mai ales criteriul utilităţii.
În ţara noastră, măsurarea masei s-a făcut, o perioadă îndelungată de timp, cu unităţi cum ar fi: ocaua
şi baniţa (în Moldova), dubla (în Muntenia şi Oltenia), ferdela (în Transilvania).

Kilogramul: Odată cu introducerea sistemului metric în Franţa (secolul al XVIII-lea), a apărut şi pentru
masă o unitate de măsură standardizată: kilogramul. El era definit ca masa în vid a unui decimetru cub
de apă distilată, la temperatura de 4 oC.
Unitatea de masă este singura dintre unităţile SI fundamentale a cărei denumire conţine, din motive
istorice, un prefix. Denumirile multiplilor şi submultiplilor zecimali ai unităţii de masă se formează
adăugând prefixe la cuvântul gram.
Pentru mase mai mari, respectiv mai mici decât un kilogram s-au introdus ulterior multiplii (chintalul, cu
simbolul q, tona cu simbolul t) şi submultiplii acestuia (hectogramul, decagramul, gramul, decigramul,
centigramul, miligramul).
Definiția 13.4.2.1. Masa este mărimea fizică determinată de o proprietate a sistemelor fizice (substanţă
sau câmp), considerată ca măsură de inerţie a corpurilor (proprietatea acestora de a se opune
schimbării vitezei lor).
Observația 13.4.2.1. Pentru un sistem de referinţă ales, se defineşte masa de repaus a unui corp şi
masa de mişcare a acestuia. Pentru viteze mici (sub 30 km/s), masa de mişcare nu diferă sensibil de
masa de repaus. Pentru viteze mult mai mari decât 30 km/s, masa de mişcare creşte cu atât mai mult
cu cât viteza de mişcare se apropie de viteza luminii.

13.4.3. Măsurarea timpului

Scurt istoric Timpul este o altă formă fundamentală de existenţă a materiei în mişcare, care exprimă
succesiunea sau simultaneitatea proceselor realităţii obiective. Este considerat ca durată a unui
fenomen, iar pentru măsurarea sa este nevoie de o origine şi o unitate de măsură. Iniţial, la baza
determinării duratelor de timp a stat fie mişcarea de rotaţie a Pământului, fie mişcarea sa de revoluţie,
mişcările zilnice şi anuale ale Pământului şi ale Lunii oferindu-le oamenilor unităţi de măsură
convenabile.

569 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

Ei au observat că ziua măsoară durata unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale.
Luna reprezintă perioada dintre două apariţii ale Lunii noi pe bolta cerească.
Anul era considerat de vechii egipteni ca fiind intervalul dintre revărsările Nilului. Astăzi, anul durează
365 de zile 5 ore 48 de minute şi 46 de secunde şi reprezintă timpul în care Pământul parcurge o rotaţie
completă în jurul Soarelui.
Diviziunile zilei, ora, minutul şi secunda au apărut treptat şi au corespuns nevoilor sporite de precizie
ale oamenilor. Astăzi, secunda a devenit unitatea de bază pentru măsurarea timpului.
Secunda a fost definită iniţial ca 1/86400 din ziua solară medie.

Definiția 13.4.3.1. Secunda este definită (începând din 1961) pe baza perioadei T a unei anumite
radiaţii emise de atomii de cesiu, și anume, 1secundă= 9192631,77· 103·T Cs

Observația 13.4.3.1. Realizarea unei corelări a măsurării timpului la scară globală a impus şi stabilirea
„orei pe glob”, care ţine seama de situarea fiecărei locaţii de pe glob într-un anumit fus orar, în raport cu
meridianul zero (Greenwich).

13.5. REGULI DE FOLOSIRE A UNITĂŢILOR

La scrierea simbolurilor unităţilor se recomandă:

 Numele unităţilor se scriu cu litere latine, drepte.
 Simbolurile se scriu cu minuscule, cu excepţia cazului când provin dintr-un nume propriu, când prima
literă e majusculă.
 Simbolurile nu sunt abrevieri, deci nu se pune punct după ele.
 Înmulţirea şi împărţirea se face conform regulilor clasice ale algebrei. Împărţirea este simbolizată de
bara oblică ( / ) sau de exponenţii negativi. Pe un rând se recomandă să fie o singură bară oblică, la
nevoie simbolurile se grupează cu paranteze.
 Nu se admit prescurtări gen „cc” pentru centimetru cub, „mps” pentru metri pe secundă etc.
 Valoarea numerică precede întotdeauna simbolul, care la rândul său este precedat de un spaţiu.
Singura excepţie este pentru unităţile unghiurilor: °, ' şi ", care se scriu imediat după valoarea
numerică. Simbolul temperaturii °C este precedat de un spaţiu.

13.6. DENUMIRILE MULTIPLILOR ŞI SUBMULTIPLILOR UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ

Pentru obţinerea denumirilor multiplilor şi submultiplilor diferitelor unităţi de măsură (cu excepţia celor
pentru timp), se folosesc următoarele prefixe, cu semnificaţiile:

Lista prefixelor SI
Prefixele care formează multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură din SI au fost adoptate5:
 pentru 10-12 - 1012 în 1960;
 pentru 10-15 şi 10-18 în 1964;
 pentru 1015 şi 1018 în 1975;
 pentru 1021, 1024, 10-21 şi 10-24 în 1991.

5 Conform: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_internațional_de_unități

570
 MATEMATICĂ
A
 

Lista preefixelor este următoarea:

u
Unitate de măsură (Prefixe SI)
Nume yotta zetta exa peta tera
t giga mega
m kilo hecto deca
Simbol Y Z E P T G M k h da
Factor 1024 1021 1018 1015 1012 109 10
1 6 103 102 101
Nume deci centi mili micro nano
n pico femto
f atto zepto yokto
Simbol d c m µ n p f a z y
Factor 10−1 10−2 10−3 10−6 10−9 10−12 10
1 −15 10−18 10−21 10−24

13.7. ALG
GORITMUL TRA
ANSFORMĂRIII UNITĂŢILOR DE
D MĂSURĂ

În vederrea transform mării unităţilor de măsurăă ale unei măărimi este neecesară com mpararea unittăţii vechi
(dată) cuu cea nouă (transformată
( ă) pentru a stabili
s dacă prima
p este mai mare/ miccă decât a dooua şi de
câte ori.
Dacă unnitatea vechee este mai mare m decât cea
c nouă, priin transformaare se obţin mai multe unităţi u noi
(„din mare, se obţin mai
m multe miici”), deci num mărul dat treebuie înmulţitt cu valoareaa raportului ceelor două
unităţi. Înn caz contrarr, se obţin mai puţine unittăţi noi, deci numărul datt se împarte ccu valoarea raportului
celor douuă mărimi.

13.8. Exerciiții propuse

1. Scrieți ca fracţii zeecimale cu virrgulă: a) 1 m 2 cm; b) 12 kg 3 g; c) 1 m2 2 dm2 .
2. Scrieți, indicând multiplii
m şi submultiplii m2 : a) 1234 cm2 ; b) 123,45 hm2 ; c) 0,1 ddm2 .
3. Transfformați: a) 122 hm = … m;; b) 123,4 hl = … kl; c) 1223,4 dam3 = … m3 .
4. Scrieți ca fracţie zeecimală cu viirgulă: a) 1 m 2 mm; b) 122 dal 3 dl; c) 1 dm2 2 cm2 .
5. Scrieți, indicând multiplii
m şi submultiplii: a) 123
1 cg ; b) 1223,4 cm2 ; c) 12,34 dm3 .
6. Transfformați:
a) 12 m = … hm ; 123 dm = … cm ; 1234 dam d = … km;
b) 12 dal = … dl ; 123 ml = … l ; 1234 hl = … dl;
c) 12 cg = … dag ; 123 hg = … g ; 1234 mg = … dg;
d) 12 dam2 = … m2 ; 123 mm2 = … dm2 ; 1234 1 hm2 = … m2 ;
e) 12 cm3 = … dm m3 ; 123 dam3= … m3 ; 12234 dam3 = … hm3 .
7. Dacă acum este o zi însorită, ce c va fi pestee 60 de ore?
8. Scrieți ca fracţie zeecimală cu virgulă : 1 m 2 mm; 1 kg 23 2 g; 1 dal 2334 ml; 1 m2 2234 cm2; 1 m3 23 dm3;
1 h 122 min 35 s.
9. Care este unitateaa reprezentaată de cifra 7 în scrierile: 371 cm, 5773 dam, 7555 m, 437 dam, 37 m,
70 kmm, 72 cm, 73994 m?
10. Cândd la Paris estte ora 8, la New
N York estee ora 3, iar laa Seul ora 166.
a) Câând la Seul este ora 23 şi 15 min, ce oră o este la Paaris?
b) Câând este 10 h 25 min la NewN York, ce oră este la Seul?
S
11. Transformați:
123 km
k = … dam ; 123 mm = … m;
1,23 cg
c = … g ; 1,23 kg = … dg; d
12,3 kl = … l ; 12,3 dl = … dal;
0,1233 dam2 = … dm d 2;
12,033 hm3 = … daam3; 12,03 cm m3 = … dm3;

571 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

1 h 23 min = … s; 1 h 2 min 3 s = … s.

13.9. ELEMENTE DE GEOMETRIE PLANĂ ŞI ÎN SPAŢIU

Dreapta este o noțiune primară care nu se definește, dar poate fi descrisă ca fiind o mulțime infinită de
puncte ce sunt pe o linie perfect dreaptă, fără întreruperi.
Planul este o noțiune primară care nu se definește, dar poate fi descrisă ca fiind .o suprafață
bidimensională, de curbură zero, nelimitată în orice direcție

Definiția 13.9.1. Segmentul este o submulțime mărginită de puncte consecutive dintr-o dreaptă.
Segmentul este o mărime măsurabilă, unitatea de măsură fiind metrul.

Definiția 13.9.2. Două drepte din plan sunt paralele dacă nu au niciun punct comun. Prin convenție, o
dreaptă este paralelă cu ea însăși.

Propoziția 13.9.1. Paralelismul este o relație de echivalență pe mulțimea dreptelor din plan.

Definiția 13.9.3. Două segmente cu aceeași măsură se numesc segmente congruente.

Propoziția 13.9.2. Congruența este o relație de echivalență pe mulțimea segmentelor din plan. Prin
convenție, un segment este congruent cu el însuși.

Definiția 13.9.4. Semidreapta este o submulțime (nemărginită într-un sens și mărginită în celălalt sens)
de puncte consecutive dintr-o dreaptă.

Definiția 13.9.5. Unghiul este reuniunea a două semidrepte cu aceeași origine.

A
O

B
Citim unghiul AOB și scriem AOB, sau simplu unghiul O și scriem O.
Unghiul se măsoară în grade de la 0ᵒ la 180ᵒ.

Definiția 13.9.6. Un unghi cu măsura de 0ᵒ se numește unghi nul. Un unghi cu măsura mai mică de 90ᵒ
se numește unghi ascuțit. Un unghi cu măsura egală cu 90ᵒ se numește unghi drept. Un unghi cu
măsura mai mare de 90ᵒ se numește unghi obtuz. Un unghi cu măsura de 180ᵒ se numește unghi
alungit.

Definiția 13.9.7. Patrulaterul este reuniunea a patru segmente cu proprietatea că orice două segmente
consecutive care au un capăt comun.

Definiția 13.9.8. Dreptunghiul este patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două și un unghi
drept.
A B

D C

Observația 13.9.2. Elementele dreptunghiului sunt: laturile (segmentele [AB], [BC], [CD], [DA]),
lungimea (mărimea segmentului AB,CD), lățimea (mărimea segmentului AD,BC), unghiurile (A, B, C, D),

572
 MATEMATICĂ
A
 

diagonalele (segmenntele[AC], [BD

D]).

Propriettatea 13.9.1.
a) Tooate unghiurile dreptunghiiului sunt dreepte.
b) Laturile opuse sunt congrueente două cââte două.
c) Diaagonalele sunt congruentte.
d) Peerimetrul drepptunghiului esste egal cu suma
s lungimilor laturilor sale P =2l+22L.
e) Ariia dreptunghiului este egaală cu produssul dintre lunngime și lățim
me A =L·l.

Definițiaa 13.9.9. Pătrratul este dreeptunghiul cuu două laturi consecutive

c congruente.

Propriettatea 13.9.2.
a) Tooate unghiurile pătratului sunt
s drepte.
b) Tooate laturile pătratului
p sunt congruentee și egale cu l.
c) Diaagonalele sunt congruentte și egale cuu d= l√2.
d) Peerimetrul pătrratului este eggal cu suma lungimilor laturilor sale P =4l.
e) Ariia pătratului este
e egală cuu A =l·l= l2.

Definițiaa 13.9.10. O dreaptă carre este perpeendiculară pee două planee paralele, înn fiecare fiindd câte un
dreptungghi, astfel înccât dreapta să
s alunece pe p laturile drreptunghiuriloor, descrie o suprafață prismatică
p
patrulateeră dreaptă. Corpul
C delimitat de cele două
d dreptunnghiuri (numitte baze) se nnumește paraalelipiped
dreptungghic.
h
l
L

Propriettatea 13.9.3.
a) Aria laaterală este suma
s ariilor fețelor
f laterale (Al = 2Lh+2 l).
b) Aria tootală este suma ariei laterale și a ariiloor bazelor (A
At = 2Lh+2 l++2Ll).
c) Volummul este egal cu produsul dimensiuniloor sale: lungim me, lățime, înnălțime (V = Llh).

Definițiaa 13.9.11. Cuubul este paralelipipedul dreptunghic

d cu
c toate laturrile egale.

Propriettatea 13.9.1.4.
a) Aria laaterală este suma
s ariilor fețelor
f laterale (Al = 4l2).
b) Aria tootală este suma ariei laterale și a ariiloor bazelor (A
At = 6l2).
c) Volummul este egal cu produsul dimensiuniloor sale: lungim me, lățime, înnălțime (V = l3).

1
13.10. Problleme rezolvaate

Problem ma 13.10.1.
Un drepptunghi are perimetrul
p eggal cu dublul perimetruluui unui pătraat ce are latura egală cuu lățimea
dreptungghiului.
a) Aflați raportul dintrre lungimea și
ș lățimea dreeptunghiului.
b) Aflați cât
c la sută diin lungimea dreptunghiulu
d ui reprezintă lățimea sa.
c) Aflați cât
c la sută din lățimea dreeptunghiului reprezintă lungimea sa.
d) Dacă l=3 cm, aflațți perimetrul dreptunghiulu
d ui, aria dreptuunghiului și diagonala
d pătratului.
Rezolvarre:

573 
GEANINA HAVÂRNEANU
 
 

a)P = 2l+2L; P =4l

 L
P =2 P 2l+2L=8 l L=3 l    =3.
 
b) L……..100%
l……. x%
x= = = =33,(3)%
L
c) l……..100%
L……. x%
L ·
x= = =300%
d) L=9 cm; P = 2l+2L=24 cm; A = 27cm2; d =3√2 cm.

Problema 13.10.2.
Un dreptunghi are lungimea egală cu împătritul lățimii și perimetrul egal cu 40 m. Aflați aria
dreptunghiului și exprimați-o în cm2.
a) Aflați perimetrul unui pătrat care are aria egală cu aria dreptunghiului.
b) Aflați care este numărul maxim de pătrate cu latura de 20 mm pot fi așezate pe suprafața
dreptunghiului.
Rezolvare:
a) L=4l ; P =2L+2l 10l=40 l =4 m L=16 m A =L· =64 m2 =640000 cm2
A =L· =64=A = l2 l = 4 m P = 4 l P = 16 m.
b) Într-o lățime de 4 m încap 200 lățimi de 20 mm (pentru că 200  · 20 mm=4000 mm =4 m), iar într-o
lungime de 16 m încap 800 lungimi de 20 mm (pentru că 800  · 20 mm=16000 mm = 16 m), așadar vor
fi 800 de rânduri a câte 200 de pătrate, în total vor fi 160 000 pătrate.

Problema 13.10.3.
O încăpere are podeaua în formă de dreptunghi cu perimetrul 52 m și raportul dimensiunilor sale .
Podeaua se plachează cu gresie.
a) Aflați câte plăci de gresie de dimensiunea 20 30 cm sunt necesare.
b) Dacă un sac de adeziv se folosește pentru 18 m2 de gresie montată, aflați câți saci de adeziv se
folosesc.
c) Dacă o placă de gresie costă 1,07 lei, un sac de adeziv costă 24 lei, iar manopera pentru 1 m2
este de 1,5 lei, aflați cât costă toată lucrarea.
Rezolvare:

a) =   L=   P = 2L+2l 52=2· +2l 52=   l = 8 m; L=18 m. Într-o lățime de 8 m încap

40 lățimi de 20 cm (pentru că 40 · 20 cm=800 cm =8 m), iar într-o lungime de 18 m încap 60 lungimi de
30 cm (pentru că 60 · 30 cm=1800 cm = 18 m), așadar vor fi 40 de rânduri a câte 60 de plăci de gresie,
în total vor fi 2400 plăci de gresie.
b) Aria suprafeței este de 8 ·18= 144 m2 144 : 18=8 saci de adeziv.
c) Prețul pentru gresie: 2400  · 1,07 lei=2568 lei. Prețul pentru adeziv: 8 · 24 192 lei. Prețul pentru
manoperă este: 2400 · 1,5 lei= 3600 lei. Prețul total al lucrării este: 2568+192 3600= 6360 lei.

Problema 13.10.4.
Un bazin are forma de cub cu latura de 6 dm și este umplut cu apă cu ajutorul unei găleți cu capacitatea
de 10 litri.
a) Aflați câte găleți sunt necesare pentru a umple bazinul.
b) Aflați până la ce înălțime se ridică apa în bazin, dacă se toarnă doar 10 găleți cu apă.

574
 MATEMATICĂ
 

Rezolvare:
a. V=l3 = 216 dm3 ; 216 dm3= 216 litri 216 : 10=21,6 așadar se vor folosi 22 de găleți cu apă.
b. Volumul se mai exprimă ca aria bazei înmulțită cu înălțimea corpului. Deci volumul ocupat de
cantitatea de apă va fi egal cu aria bazei cubului înmulțită cu înălțimea până la care se ridică apa. 10
găleți de apă ocupă un volum de 10 dm3, deoarece baza bazinului este un pătrat cu latura de 6 dm, aria
bazei va fi de 36 dm2 volumul de apă este 10 dm3=36 dm2 · , unde am notat cu h, înălțimea până la
care se ridică apa în bazin h = 0,2(7) dm = 2,(7) cm.

Problema 13.10.5.
Un paralelipiped dreptunghic are lățimea de 6 m, lungimea de 8 m și înălțimea de 4 m.
a)Câte cuburi cu latura de 2 dm încap în paralelipiped?
b)Care este capacitatea paralelipipedului?
c) Rezolvare:
Într-o lățime de 6 m încap 30 lățimi de 2 dm (pentru că 30 · 2 dm=60 dm =6 m), într-o lungime de 8 m
încap 40 lungimi de 2 dm (pentru că 40 · 2 dm=80 dm = 8 m), iar într-o înălțime de 4 m încap 20 înălțimi
de 2 dm (pentru că 20 · 2 dm=40 dm = 4 m), așadar vor fi 40 de rânduri a câte 30 de cuburi, dispuse pe
20 de niveluri, în total vor fi 24 000de cuburi.

575