ISTORIA UNITĂȚILOR

DE MĂSURĂ
REALIZAT DE MATEI AMBROZIE
CE ESTE O UNITATE DE MĂSURĂ?
Unitatea de măsură este o mărime utilizată ca măsură de bază pentru mărimile de același tip, care ne ajută să
măsurăm lungimea, înălțimea, greutatea, temperatura, masa și multe altele. În istoria unităților de măsură, ideea de a
introduce mărimile standard a venit pentru a facilita comerțul, astfel încât atât vânzătorii, cât și cumpărătorii să poată
obține același rezultat în comercializarea mărfurilor.
Unitățile de măsură sunt un standard de măsurare a unor cantități fizice. Pentru ca metodele științifice să aibă
utilitate universală și rezultatele să poată fi reproduse oriunde și oricând, este necesară folosirea unor unități de măsură.
La nivel internațional se folosește cel mai des Sistemul Internațional (SI) de unități, care are șapte unități fundamentale:
1. metrul (m) - măsoară lungimea;
2. kilogramul (kg) - unitatea pentru masă;
3. secunda (s) - se poate măsura timpul;
4. molul (mol) - pentru a măsura cantitatea de substanță;
5. amperul (A) - unitatea pentru a măsura curentul electric;
6. kelvinul (K) - unitatea pentru temperatură;
7. candela (cd) - unitatea de măsură pentru intensitatea luminii.
 CUM MĂSURAU STRĂMOȘII NOȘTRI?

Cele mai timpurii forme de măsurare se pare că ar fi fost adoptate în jurul mileniului 4 î. Hr. de către
poporul egiptean și de civilizațiile care trăiau pe valea Indusului.
Până în secolul al XVII-lea nu a existat un sistem de măsurare în adevăratul sens al cuvântului
nicăieri pe glob. Oamenii foloseau ca unități de măsură morfologia umană. Părți ale corpului precum
degetul, palma, cotul sau piciorul erau folosite în meserii diferite, depinzând de obiectele care erau
măsurate. Deseori, decalajele dintre unitățile de măsură se traduceau prin erori și fraude în ceea ce
privea comerțul și schimburile dintre oameni.
Astfel s-a pus nădejdea în dezvoltarea științei, iar expansiunea industriei a contribuit la alinierea
unor unități de măsură universale. Politicienii și oamenii de știință au început demersurile pentru o
mărime standard de măsură, care să nu aparțină vreunei țări și care să poată fi utilizată de toate
popoarele.
 EFORTURI PENTRU O UNITATE DE MĂSURĂ
STANDARD

În secolul al XVII-lea În 1790, la propunerea politicianului francez Charles-Maurice de

Talleyrand-Périgord, Adunarea Constituantă Franceză a stabilit crearea unui sistem de unități de
măsură uniform, în care unitatea de bază era metrul lui Burattini, care avea ca punct de referință
lungimea unui pendul. Însă au existat obiecții, iar în 1793 metrului i-a fost atribuită o altă
definiție: a 10 000 000-a parte a unui sfert de meridian terestru. Cu ajutorul acestuia erau definite
unitățile de volum și de masă, mai apoi ajungându-se și la denumirea de kilogram. Numeroase
alte fapte au fost întreprinse, iar la 10 decembrie 1799, Franța a adoptat sistemul metric, care a
rămas în funcțiune până în 1812 și reluat apoi după două decenii. Sistemul a fost adoptat apoi în
câteva provincii italiene, în Țările de Jos, dar și în Spania.
 REPERE ÎN ISTORIA UNITĂ ȚILOR DE MĂSURĂ

1832- Fizicianul Gauss a început să aplice sistemul metric în studiile sale din domeniul fizicii, utilizând: milimetrul, gramul și secunda.
1860- Asociația Britanică pentru Progresul Științei, cu sprijinul oamenilor de știință MaxWell și Thomson, pune la punct un sistem de
unități care să folosească atât unități de bază, cât și derivate, pornind de la lungime, masă și timp.
1874- A fost lansat sistemul menționat anterior, Sistemul CGS — abrevierea vine de la centimetru, gram și secundă; sistemul lansat
folosea și prefixe precum micro- și mega-.
1875- Reprezentanții a 17 state s-au adunat la Paris pentru a semna Convenția Metrului, care viza utilizarea sistemului metric; a fost
creat și Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM).
1881- Are loc prima conferință internațională a electricienilor, desfășurată de Asociația Britanică pentru Progresul Științei — au fost
definite atunci unitățile volt și amper.
1921- Se decide ca scopul Convenției Metrului să fie extins, incluzând toate domeniile sistemului metric (nu doar lungime și greutate).
1948- Un punct important în istoria unităților de măsură este definirea unei candele — intensitatea luminii într-o direcție dată,
percepută de ochiul uman.
1954- A fost stabilită unitatea pentru temperatura termodinamică - kelvinul.
1960- A fost redefinită unitatea de măsură pentru curentul electric, amperul; tot în acest an a fost adoptată oficial și
denumirea Sistemul Internațional de Unități (SI).
1971- O adiție importantă la SI are loc: este introdus molul - unitatea de măsură pentru cantitatea de substanță.
UNITĂȚI DE MĂSURĂ FOLOSITE ÎN AVIAȚIE

Unitățile de măsură adoptate legal în România sunt următoarele:

• Mila marină (sau mila nautică - NM) pentru măsurarea distanțelor.
• Nodul (kt) pentru măsurarea vitezei.
• Piciorul (ft), pentru măsurarea altitudinii.
MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!!