UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”

TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

REFERAT

Disciplina: Managementul datelor digitale pentru cadastru și carte

funciară

Tema Referat
Sistemul Internațional pentru distanțe și suprafețe

Student / Masterand: Grigorescu Andrei

Coordonator: Prof. Popescu Alin

DATA
13.05.2020

1
1
2
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CUPRINS

1. Capitol 1 – SITEMUL METRIC

1.1. Definiție
1.2. Adopția Internațională

2. Capitol 2 – UNITĂȚI DE MĂSURĂ, LUNGIMI ȘI SUPRAFEȚE

2.1 Metrul

3. Bibliografie

2
 3
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Capitol I
Sistemul Metric

1.1 Definiție
Sistemul metric este un sistem zecimal de măsurare convenit la nivel internațional. El
s-a bazat la început pe metri și kilograme fiind introduce in Republica Franceză în 1799, dar
de-a lungul anilor definițiile metrului și kilogramului au fost rafinate, și sistemul metric a fost
extins pentru a încorpora multe alte unități. Deși apăruseră unele variante de sistem metric la
sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, termenul este acum adesea
folosit ca sinonim pentru „SI”[a] sau "Sistemul Internațional de Unități"— sistemul oficial de
măsurare în aproape toate țările din lume.

Sistemul metric a fost aprobat oficial pentru utilizare în Statele Unite ale Americii încă
din 1866,[2] dar SUA rămân singura țară industrializată care nu a adoptat sistemul metric ca
sistem oficial de măsurare. Cu toate acestea, în 1988, Congresul a adoptat Legea Omnibus
pentru Comerț și Competitivitate, care desemnează „sistemul metric de măsurare ca fiind
sistemul preferat de măsuri și greutăți pentru comerțul și industria din Statele Unite ale
Americii”. Printre multe alte lucruri, legea cere agențiilor federale să folosească măsurători
metrice în aproape toate activitățile lor, deși există încă excepții care permit utilizarea
unităților tradiționale în documentele destinate consumatorilor. Mai multe surse citează, de
asemenea, Liberia și Myanmar ca fiind singurele alte țări care nu au trecut la sistemul metric.

Deși Regatul Unit foloseste sistemul metric în majoritatea activităților administrative

și comerciale, unitățile imperiale sunt utilizate pe scară largă de către public și sunt autorizate
sau chiar obligatorii pentru anumite scopuri, cum ar fi semnele de circulație.

3
 4
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Deși inițiatorii intenționau să elaboreze un sistem care să fie la fel de accesibil tuturor,
s-a dovedit necesar să se utilizeze ca standarde prototipuri de unități aflate în custodia
autorităților naționale sau locale. Controlul prototipurilor unităților de măsură a fost exercitat
de guvernul francez până în 1875, când a fost transferat unei organizații
interguvernamentale, Conferința Generală de Măsuri și Greutăți (CGPM).

De la începuturile sale, principalele caracteristici ale sistemului metric au fost de setul

standard de unități de bază interdependente și un set standard de prefixe în puteri ale lui zece.
Aceste unități de bază sunt utilizate pentru a obține unități mai mari și mai mici care ar putea
înlocui multe alte unități de măsură existente. Deși sistemul a fost dezvoltat în primul rând
pentru uz comercial, dezvoltarea coerentă a unităților de măsură l-a făcut deosebit de potrivit
pentru știință și inginerie.

Utilizarea necoordonată a sistemului metric în diferite discipline științifice și

inginerești, în special în secolul al XIX-lea, a dus la alegeri diferite ale unității de bază, chiar
dacă toate s-au bazat pe aceleași definiții ale metrului și kilogramului. În secolului al XX-lea,
s-au făcut eforturi pentru a raționaliza aceste unități, iar în 1960, CGPM a publicat Sistemul
Internațional de Unități, care de atunci este sistemul metric standard recunoscut la nivel
internațional.

Țări care au adoptat oficial sistemul metric

Țări care nu au adoptat oficial sistemul metric (SUA, Myanmar, și Liberia)

4
 5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

1.2 Adopția Internațională

Teritoriile anexate de Franța în timpul epocii napoleoniene au fost primele care au

moștenit sistemul metric. În 1812, Napoleon a introdus un sistem cunoscut sub numele
de Mesures usuelles, care folosea numele unităților de măsură pre-metrice, dar le redefinea în
termeni de unități metrice – de exemplu, livre metrique (livra metrică) avea 500 g și toise
metrique (stânjenul metric) avea 2 metri. După Congresul de la Viena din 1815, Franța a
pierdut teritoriile pe care le anexase; unele, cum ar fi Statele Papale, au revenit la unitățile de
măsură pre-revoluționară, dar altele, cum ar fi Badenul - au adoptat o versiune modificată
a mesures usuelles, în timp ce Franța și-a păstrat sistemul de măsurare intact.

În 1817, Țările de Jos au reintrodus sistemul metric, dar folosind denumirile pre-

revoluționare—de exemplu, 1 cm se numea duim (deget), ons (uncie) a devenit 100 g și așa
mai departe. Anumite state germane au adoptat sisteme similare și în
1852, Zollvereinul (uniunea vamală) german a adoptat zollpfund (libra vamală) de 500 g
pentru comerțul între state. În 1872, nou formatul Imperiu German a adoptat sistemul metric
ca sistem oficial de măsuri și greutăți și la fel și Regatul Italiei nou unificat, urmând exemplul
dat de Piemont, a adoptat sistemul metric în 1861.

Exposition Universelle (1867) (Expoziția de la Paris) a dedicat un stand sistemului

metric și până în 1875 două treimi din populația Europei și aproape de jumătate din populația
lumii adoptase sistemul metric. Prin 1872, singurele mari puteri europene care nu adoptaseră
sistemul metric rămăseseră Rusia și Regatul Unit.

Până la 1920, țări ce cuprindeau 22% din populația lumii, în special de limbă engleză,
foloseau încă sistemul imperial sau cel cutumiar american, înrudit cu acesta; 25% utilizau în
principal sistemul metric, iar restul de 53% nu foloseau niciunul din acestea.

În 1927, mai multe milioane de oameni din Statele Unite au trimis peste 100.000 de
petiții, cu susținerea Metric Association și a Federației Generale a Cluburilor de Femei,
cerând Congresului să adopte sistemul metric. Petiția a fost respinsă de industria
prelucrătoare, invocând costurile de conversie.

5
 6
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Gravură în lemn datată 1800 ilustrează noile unități zecimale care au devenit normă juridică în toată Franța
la 4 noiembrie 1800

„Sistemul metric este pentru toți oamenii și pentru tot timpul.” (Condorcet, 1791). Patru dispozitive de
măsurare de zi cu zi, cu calibrări metrice: o ruletă calibrată în centimetri, un termometru calibrat în grade
Kelvin (și gradat în grade Celsius), o greutate cu masa de un kilogram, și un multimetru electric care
măsoară în volți, amperi și ohmi.

6
 7
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

CAPITOLUL II
Unități de masură, lungimi și suprafețe 

2.1 Metrul
In cadrul măsurătorilor topografice se folosesc unităţile de suprafeţe care derivă
dinsistemul metric.

Definitia metrului este urmatoarea :

        Un metru este distanta parcursă de lumină prin vid într-un interval de timp
de 1⁄299.792.458 dintr-o secundă.

Unitati de masura pentru suprafete din sistemul metric:

1m² ( metrul patrat)= 100 dm² = 10.000 cm² = 1.000.000 mm²;

7
 8
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

               1 dm² = 100 cm²;

                                 1cm² = 100 mm²;

Pentru suprafete mari:

1 hectar (ha) = 100 ari = 10.000 m²;

1 ar = 100 m²;

1 km² = 100 ha.

Mai jos sunt date spre informare, cele mai importante unităţi vechi româneşti pentrusuprafeţe,
exprimate în metri pătraţi:

·                     stânjenul pătrat ardelenesc        1 stj² = 3,59565055 m²;

                                                               1 m²  = 0,27803643 stj²;

·                     stânjenul pătrat muntenesc        1 stj² = 3,8671212 m²;

                                                                1 m²  = 0,2585902 stj²;

·                      stânjenul pătrat moldovenesc    1 stj² = 4,9729000 m²;

                                                                1 m²  = 0,2010899 stj².

8
 9
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

·                     1 prăjină pogonească  = 208,824 m² = 6 prăjini pătrate munteneşti;

·                     1 prăjină fălcească       = 173,024 m² = 4 prăjini pătrate moldoveneşti;

·                     1 pogon                        = 5011,790 m² (Muntenia);

·                     1 fălcea                      = 14322, 000 m² = 80 x 4 prăjini moldoveneşti;

·                     1 jugăr cadastral           = 5754,848 m²;

·                     1 jugăr ardelenesc        = 5775, 000 m²;

·                     1 acru                         = 4046, 856 m².  

          

               Daca pentru suprafete se folosesc sau s-au folosit cele prezentate mai sus, pentru
distante/lungime, se foloseste sistemul metric astfel unitatea standard este metrul notat cu [m]

Cele mai des intalnite unitati din sistemul metric sunt:

1m = 10 dm = 100 cm = 1000 mm;

           1 dm = 10 cm;

                         1cm = 10 mm;

Pentru distante mari:

1 kilometru (km)= 10 hectometri (hm) = 100 decametri (dm) = 1000 m;

         In ţara noastră s-au folosit diferite unităţi de măsură până la introducerea sistemului
metric in provinciile istorice. Ma jos sunt date spre exemplificare câteva dintre acestea:

 1 linie = 0,002 m

9
 10
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

 1 deget = 0,0258 m

 1 palma Serban Voda (Tara Româneasca) = 0,246 m

 1 palma Constantin Voda (Tara Româneasca) = 0,252 m

 1 picior (Transilvania) = 0,316 m

 1 cot (Moldova) = 0,637 m

 1 cot (Muntenia) = 0,664 m

 1 pas = 0,758 m

 1 stânjen vienez = 1 klafter (Transilvania) = 1,89648384 m

 1 stânjen (Muntenia) = 1,9665 m

 1 stânjen (Moldova) = 2,23 m

 1 prajina = 5,8995 m

 1 prajina (Moldova) = 8,92 m

  Intrumente uzuale folosite pentru masuratori de lungini:

Ruletă Distomat electric Stații totale

10
 11
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Receptoare GPS

Masuratorile de suprafete si distente ,in cazul măsurătorilor topografice , acum se pot

face cu instrumente moderne de tipol statiilor totale totale ( ce pot masura prin unde, laser),
GPS, distomate electronice , care asigura in cazul folosirii corespunzatoare a unor precizii
ridicate de determinare a acestora. 

11
12
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI ”Regele Mihai I al României”
TIMIŞOARA
Facultatea de Agricultură

Bibliografie

1. https://www.expertcadastru.ro/blog/66-unitati-de-masura-lungimi-si-
suprafete.html

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_metric

12