Sunteți pe pagina 1din 62

EURAMET

METROLOGIA PE SCURT
- EDITIA A TREIA -
Iulie 2008

Coperta
Fotografie a podului de est Great Belt din Danemarca. Fiecare din cele 55 de sectiuni prefabricate de
48 de metri si 500 de tone ale podului au fost masurate in detaliu pentru a regla cele patru suporturi ce sustin
sectiunea, in scopul asigurarii elasticitatii corespunzatoare. Abaterile masurate si asteptate de la masurarile
teoretice au impus reglarea suporturilor cu ±30 mm. Reglarea fiecarui surub de suport a fost determinata cu o
precizie de ±1 mm. In construirea podului, in perioada 1988-1997, a fost implicata o vasta retea de
contractanti si subcontractanti din zece state europene. Masurarile sigure si verificate au fost esentiale pentru
aceasta cooperare imensa si complexa.
Autori:
Preben Howarth Fiona Redgrave
Danish Fundamental Metrology Ltd National Physical Laboratory
Matematiktorvet 307 Hampton Road, Teddington
DK 2800 Lyngby TW11 OLW
Danemarca Marea Britanie
pho@dfm.dtu.dk fiona.redgrave@npl.co.uk

Proiectul EURAMET 1011, participanti: DFM Danemarca, NPL Marea Britanie, PTB Germania.
Fotograf
Soren Madsen, copyright: Sund&Baelt.
Conceptie
www.faenodesign.dk 4160-0708.
Tipar
Schultz Grafisk, DK 2620 Albertslund.

Copyright-ul pentru aceasta brosura apartine EURAMET e.V. 2008. Permisiunea pentru traducere se
poate obtine de la secretariatul EURAMET. Pentru mai multe informatii, consultati pagina web a EURAMET
www.euramet.org sau contactati secretariatul organizatiei la adresa e-mail secretariat@euramet.org.

Precizare
“Metrologia pe scurt” – editia a treia – a fost realizata prin Proiectul iMERA “Implementarea metrologiei
in domeniul cercetarii din Europa”, contractul nr. 16220, in cadrul celui de-al saselea Program Cadru, cu
finantare de la Comisia Europeana si de la institutele participante. Constatarile, concluziile si interpretarile
prezentate in aceasta brosura apartin exclusiv autorilor si colaboratorilor si nu trebuie sa se considere sub nici
o forma ca publicatia ar oglindi politici sau opinii ale Comisiei Europene.

2
SUMAR

Obiectivul principal al Metrologiei pe scurt – editia a treia – este acela de a favoriza cunoasterea in
domeniul metrologiei si de asemenea de a stabili un cadru de referinta comun metrologic. Lucrarea are
menirea de a oferi utilizatorilor metrologiei un instrument clar si usor de obtinere a informatiilor de ordin
metrologic.
Economia globala de astazi depinde de fiabilitatea masurarilor si incercarilor, care beneficiaza de
incredere si acceptare la nivel international. Ele nu trebuie sa formeze bariere tehnice pentru afaceri si o
premisa pentru asta este reprezentata de o infrastructura metrologica puternica si larg folosita.
Brosura de fata contine o prezentare a metrologiei stiintifice, industriale si legale. Sunt descrise
sectoarele tehnice ale metrologiei si unitatile (de masura) metrologice. Este detaliata infrastructura metrologica
internationala, inclusiv organizatiile regionale de metrologie precum EURAMET. Apare si o lista cu termeni
metrologici adunati in principal din standarde recunoscute international. Se face referire la institutii, organizatii
si laboratoare furnizandu-se adresele paginilor web ale acestora.
Metrologia pe scurt – a treia editie – apartine Proiectului iMERA “Implementarea metrologiei in
domeniul cercetarii din Europa”, cu finantare de la Comisia Europeana si de la institutele participante: DFM
Danemarca, NPL Marea Britanie si PTB Germania.

3
CUPRINS

Cuvant inainte

1. Introducere
1.1 Dimensiuni umane
1.2 Categorii de metrologie

2. Metrologie
2.1 Metrologie industriala si stiintifica
2.1.1 Sectoare
2.1.2 Etaloane de masurare
2.1.3 Materiale de referinta certificate
2.1.4 Trasabilitate si etalonare
2.1.5 Metrologia in domeniul chimiei
2.1.6 Proceduri de referinta
2.1.7 Incertitudinea
2.1.8 Incercarea
2.2 Metrologie legala
2.2.1 Legislatie pentru instrumente de masurare
2.2.2 Legislatia UE privind instrumentele de masurare
2.2.3 Constrangerile UE asupra legislatiei privind instrumentele de masurare
2.2.4 Masurare si incercare in legislatie

3. Organizarea metrologica
3.1 Infrastructura internationala
3.1.1 Conventia Metrului
3.1.2 Acordul de Recunoastere Mutuala CIPM
3.1.3 Institutele nationale de metrologie
3.1.4 Institutele desemnate
3.1.5 Laboratoarele acreditate
3.1.6 Organizatiile Regionale de Metrologie
3.1.7 ILAC
3.1.8 OIML
3.1.9 IUPAP
3.1.10 IUPAC
3.2 Infrastructura europeana
3.2.1 Metrologie – EURAMET
3.2.2 Acreditare – EA
3.2.3 Metrologie legala – WELMEC
3.2.4 EUROLAB
3.2.5 EURACHEM
3.2.6 COOMET
3.3 Infrastructura americana
3.3.1 Metrologie – SIM
3.3.2 Acreditare – IAAC

4
3.4 Infrastructura din Asia si Pacific
3.4.1 Metrologie – APMP
3.4.2 Acreditare – APLAC
3.4.3 Metrologie legala – APLMF
3.5 Infrastructura din Africa
3.5.1 Metrologie – AFRIMETS
3.5.2 Metrologie – SADCMET
3.5.3 Acreditare – SADCA
3.5.4 Metrologie legala – SADCMEL
3.5.5 Alte structuri sub-regionale

4. Impactul masurarii – exemple


4.1 Gaze naturale
4.2 Dializa renala
4.3 Nanoparticule
4.4 Ingrasaminte
4.5 Aparate de masurare a caldurii
4.6 Siguranta alimentelor
4.7 Tratarea cancerului
4.8 Emanatiile aparatelor de zbor
4.9 Directiva IVD

5. Unitatile metrologice
5.1 Unitati SI de baza
5.2 Unitati SI derivate
5.3 Unitati din afara SI
5.4 Prefixe SI
5.5 Scrierea numelor si simbolurilor unitatilor SI

6. Glosar

7. Informatii despre metrologie – link-uri

8. Referinte

5
CUVANT INAINTE

Avem placerea de a va prezenta aceasta a treia editie a brosurii usor-de-folosit Metrologia pe scurt.
Ea are menirea de a furniza utilizatorilor metrologiei, dar si publicului general, o sursa de informatii de referinta
simpla dar cuprinzatoare pentru acest domeniu. Se adreseaza celor nefamiliarizati cu subiectul si care au
nevoie de o introducere, precum si celor implicati in domeniu la diverse niveluri si care doresc sa stie mai
multe despre subiect sau doar sa obtina informatii specifice. Speram ca Metrologia pe scurt va usura
intelegerea aspectelor tehnice si organizatorice ale metrologiei si lucrul cu acestea. Prima editie a brosurii,
aparuta in 1998, s-a dovedit a fi o publicatie de mare succes, larg utilizata in domeniu – ca si editia a doua,
publicata in 2004. Aceasta editie a treia urmareste sa consolideze succesul celor precedente, oferind o gama
mai larga de informatii unui public-tinta mai larg.
Obiectivul principal al Metrologiei pe scurt este de a favoriza cunoasterea in domeniu si de a stabili
un cadru metrologic comun de referinta si intelegere, atat in Europa, cat si intre Europa si alte zone ale lumii.
Acest aspect are o importanta deosebita in conditiile accentului crescut pus pe echivalenta serviciilor de
masurare si incercare pentru calitatea vietii, protectia mediului si comert – mai ales acolo unde barierele
tehnice in calea afacerilor sunt produse de impedimente metrologice.
Deoarece metrologia evolueaza o data cu progresele stiintei si tehnologiei, este necesara actualizarea
si imbunatatirea Metrologiei pe scurt in functie de aceasta evolutie. Prin urmare, continutul acestei editii a
treia a fost extins si adus la zi tinandu-se cont de progresele Acordului de Recunoastere Mutuala (MRA) CIPM
si ale metrologiei regionale, inclusiv declararea persoanei juridice EURAMET in ianuarie 2007 ca noua
Organizatie pentru Metrologie Regionala Europeana. Lucrarea contine de asemenea mai multe informatii
despre masurarile din chimie si biologie si ofera exemple specifice privind impactul progreselor din metrologie
asupra societatii in general.
Speram ca aceasta noua editie sa se dovedeasca a fi si mai populara si mai larg utilizata decat
primele doua si astfel sa contribuie la formarea unui cadru de referinta comun metrologic la nivel mondial, care
va promova in mod esential comertul intre diversele regiuni ale lumii si o mai buna calitate a vietii oamenilor.

Michael Kuhne
Presedinte EURAMET
iunie 2008

6
1. INTRODUCERE
1.1 Dimensiuni umane
Pedeapsa cu moartea ii astepta pe aceia care uitau sau isi neglijau sarcina de a etalona unitatea
etalon de lungime la fiecare luna plina. Aceasta era primejdia care-i pastea pe arhitectii santierelor regale
responsabili cu ridicarea templelor si piramidelor faraonilor din Egiptul antic, cu 3000 de ani inainte de Hristos.
Primul cot regal a fost definit ca fiind lungimea antebratului, de la cot pana la varful degetului mijlociu intins, al
faraonului aflat la putere, plus largimea mainii sale. Masurarea initiala a fost imprimata si cioplita in granit
negru. Muncitorii de pe santiere primeau copii ale masurii din granit sau lemn, a caror pastrare cadea in
sarcina arhitectilor.
Chiar daca ne simtim foarte departe de acest punct de start, atat in spatiu, cat si in timp, trebuie retinut
ca inca din acele vremuri oamenii au pus un accent deosebit pe masurarile corecte. Mai aproape de zilele
noastre, in Paris, in 1799, prin depunerea a doua etaloane de platina, reprezentand metrul si kilogramul, a fost
creat Sistemul Metric – predecesorul Sistemului International de Unitati (SI) din prezent.
In Europa de astazi, masuram si cantarim cu un cost echivalent cu 6% din produsul national brut,
astfel ca metrologia a devenit o componenta fireasca si vitala a vietii cotidiene: cafeaua si scandura sunt
amandoua cumparate in functie de greutate sau marime; apa, curentul electric si caldura sunt masurate si
asta ne afecteaza economiile personale. Cantarele din baie ne afecteaza umorul – ca si capcanele de viteza
ale politiei si consecintele financiare posibile. In medicina, cantitatea de substante active din medicamente,
masurarile probelor de sange si efectul laserului chirurgului trebuie si ele sa fie exacte, pentru a nu pune in
pericol sanatatea pacientului. Ni se pare aproape imposibil sa descriem un lucru fara sa facem referire la
masuri si greutati: ore cu vreme frumoasa, analize la plamani, procente de alcool, greutatea scrisorilor,
temperatura din camera, presiunea pneurilor si asa mai departe. Pentru amuzament, incercati sa mentineti o
conversatie fara a folosi cuvinte care se refera la masuri si greutati.
Apoi, afacerile, comertul si diverse reglementari sunt la fel de dependente de masuri si greutati. Pilotul
verifica atent altitudinea, cursul, consumul de combustibil si viteza, institutiile pentru controlul alimentelor
masoara continutul de bacterii, autoritatile maritime masoara flotabilitatea, companiile cumpara materia prima
cu ajutorul masurilor si greutatilor si isi prezinta produsele folosind aceleasi unitati. Procesele sunt reglate si
alarmele se declanseaza gratie masurarilor. Masurarea sistematica cu grade de incertitudine cunoscute este
unul din pilonii controlului calitatii in industrie si, general vorbind, in majoritatea industriilor moderne costurile
legate de efectuarea masurarilor reprezinta 10-15% din costurile de productie. Masurarile corecte, pe de alta
parte, pot creste in mod semnificativ valoarea, eficienta si calitatea unui produs.
In fine, stiinta este complet dependenta de masurare. Geologii masoara undele de soc atunci cand
fortele gigantice din spatele cutremurelor isi fac simtita prezenta, astronomii masoara cu rabdare lumina slaba
provenind de la stelele indepartate pentru a determina varsta acestora, fizicienii din sectorul atomic isi
manifesta entuziasmul atunci cand, prin masurari de ordinul milionimilor de secunda, pot confirma in sfarsit
existenta unei particule infinitezimale. Disponibilitatea echipamentului de masurare si capacitatea de a-l utiliza

7
in mod eficient sunt esentiale in cazul in care oamenii de stiinta trebuie sa poata documenta obiectiv
rezultatele pe care le obtin. Stiinta masurarii – metrologia – este probabil cea mai veche stiinta din lume, iar
cunostintele privind modul de a o aplica reprezinta o necesitate fundamentala in practic toate profesiile bazate
pe stiinta.

Masurarea necesita cunostinte comune


Metrologia prezinta o suprafata aparent linistita, acoperind profunzimi de cunoastere cu care putini
sunt familiarizati, dar de care multi se folosesc – increzatori ca au o perceptie comuna asupra unor termeni
precum metru, kilogram, litru, wat etc. Increderea este vitala pentru a permite metrologiei sa interconecteze
activitatile umane, dincolo de granitele geografice si profesionale. Aceasta incredere creste o data cu
cresterea cooperarii in retea, a utilizarii unitatilor de masura comune si procedurilor de masurare comune,
precum si cu recunoasterea, acreditarea si incercarea mutuala a etaloanelor de masurare si a laboratoarelor
din diverse tari. Umanitatea are mii de ani de experienta care confirma ca viata devine intr-adevar mai usoara
atunci cand oamenii coopereaza in domeniul metrologiei.

Metrologia este stiinta masurarii


Metrologia se ocupa de trei activitati principale:
1. definirea unitatilor de masura acceptate international, de exemplu metrul.
2. realizarea unitatilor de masura prin metode stiintifice, de exemplu realizarea unui metru cu ajutorul
laserului.
3. stabilirea lanturilor de trasabilitate prin determinarea si documentarea valorii si exactitatii unei
masurari si diseminarea acestor informatii, de exemplu relatia documentata intre surubul micrometric
dintr-un atelier mecanic de precizie si un laborator de metrologie care opereaza cu conceptul de drum
optic.

Metrologia se dezvolta
Metrologia este esentiala pentru cercetarea stiintifica, aceasta constituind la randul ei baza dezvoltarii
metrologiei. Stiinta forteaza mereu frontierele posibilului, iar metrologia fundamentala urmeaza aspectele
metrologice ale acestor noi descoperiri. Asta inseamna tot timpul instrumente metrologice noi si mai bune care
permit cercetatorilor sa-si continue descoperirile – si doar acele sectoare ale metrologiei care se dezvolta pot fi
in continuare partenere ale industriei si cercetarii.
In mod corespunzator, metrologia stiintifica, industriala si legala trebuie sa se dezvolte si ele pentru a
tine pasul cu necesitatile industriei si societatii – si pentru a ramane importante si utile.
Exista intentia de a dezvolta continuu Metrologia pe scurt. Cel mai bun mod de a dezvolta un
instrument este, fireste, colectarea experientei celor care-l folosesc, editorii fiind asadar recunoscatori pentru
orice comentarii, indiferent daca sunt critice sau laudative. Orice e-mail trimis autorilor va fi apreciat.

8
1.2 Categorii de metrologie
Metrologia se imparte in trei categorii, cu diverse niveluri de complexitate si exactitate:
1. metrologia stiintifica – se ocupa de organizarea si dezvoltarea etaloanelor de masurare si de
conservarea acestora (cel mai inalt nivel).
2. metrologia industriala – trebuie sa asigure functionarea adecvata a instrumentelor de masurare
utilizate in industrie si in procesele de productie si de incercare, in scopul asigurarii calitatii vietii
oamenilor si a cercetarii academice.
3. metrologia legala – se ocupa de masurari acolo unde acestea influenteaza transparenta tranzactiilor
economice, mai ales in cazul in care se cere verificarea din punct de vedere legal a instrumentului de
masurare.
Metrologia fundamentala nu are o definitie internationala, dar inseamna, in general, cel mai inalt
nivel de exactitate dintr-un domeniu. Ea poate fi asadar descrisa ca fiind ramura de cel mai inalt nivel a
metrologiei stiintifice.

1.3 Editii nationale ale Metrologiei – pe scurt


Metrologia – pe scurt a aparut intr-o serie de editii nationale sau regionale, fiecare adaptata si
prezentand metrologia in tara respectiva conform aceluiasi model de indreptar. Editiile englezesti sunt editiile
internationale. Pana in 2008 au devenit disponibile urmatoarele editii:
Albaneza: Metrologjia – shkurt
publicata in anul 2006, contact metrology@san.com.al.
Ceha: Metrologie v kostce
publicata in 2002 in 2000 de exemplare, contact jtesar@cmi.cz.
Croata: Metrologija ukratko
publicata in 2006 in varianta electronica.
Daneza: Metrologi – kort og godt
™ prima editie publicata in 1998 in 1000 de exemplare, contact pho@dfm.dtu.dk
™ a doua editie publicata in 1999 in 2000 de exemplare, contact pho@dfm.dtu.dk.
Engleza: Metrology – in short (editie internationala)
™ prima editie publicata in 2000 in 10.000 de exemplare, contact pho@dfm.dtu.dk
™ a doua editie publicata in 2003 in 10.000 de exemplare
™ a treia editie publicata in 2008 in 8000 de exemplare si varianta electronica, contact pho@dfm.dtu.dk
sau fiona.redgrave@npl.co.uk.
Finlandeza: Metrology – in short
™ prima editie publicata in 2001 in 5000 de exemplare, contact mikes@mikes.fi
™ a doua editie publicata in 2002, contact mikes@mikes.fi.

9
Indoneziana: Metrologi – sebuah pengantar
publicata in 2005, contact probo@kim.libi.go.id.
Islandeza: Agrip af Mælifrædi
publicata in 2006, contact postur@neytendastofa.is.
Japoneza: caractere japoneze
publicata in 2005.
Libaneza: ABC-guide Metrology (si in limba engleza si in limba araba)
publicata in 2007 in 1500 de exemplare.
Lituaniana: Metrologija trumpai
™ prima editie publicata in 2000 in 100 de exemplare, contact rimvydas.zilinskas@ktu.lt
™ a doua editie publicata in 2004 in 2000 de exemplare, contact vz@lvmt.lt.
Regiunea MEDA: Metrology – in short, MEDA version
publicata in 2007 in 1200 de exemplare.
Regiunea MEDA: Metrologie – en bref, edition MEDA
publicata in 2007 in 1200 de exemplare.
Portugheza: Metrologia – em sintese
publicata in 2001 in 2500 de exemplare, contact ipq@mail.ipq.pt.
Turca: Kisaca Metroloji – ikinci baski
publicata in 2006.

2. METROLOGIE
2.1 Metrologie industriala si stiintifica
Metrologia industriala si metrologia stiintifica sunt doua din cele trei categorii de metrologie prezentate
in capitolul 1.2.
Activitatile metrologice, etalonarea, incercarea si masurarile reprezinta contributii valoroase la
asigurarea calitatii multor activitati si procese ce tin de industrie si calitatea vietii. Aici intra si necesitatea
demonstrarii trasabilitatii, care devine la fel de importanta ca masurarea. Recunoasterea competentei
metrologice la fiecare nivel al lantului de trasabilitate se poate realiza prin acorduri sau intelegeri de
recunoastere mutuala, de exemplu CIPM MRA si ILAC MRA, precum si prin acreditare si judecata celor egali
ca si competenta.

2.1.1 Domenii
Metrologia stiintifica a fost impartita (de BIPM) in noua domenii tehnice: acustica, cantitate de
substanta, electricitate si magnetism, radiatie inonizanta si radioactivitate, lungime, masa, fotometrie si
radiometrie, termometrie, timp si frecventa.
Conform EURAMET, exista si trei domenii suplimentare: debit, metrologie interdisciplinara si calitate.

10
Nu exista definitii oficiale internationale pentru subdomenii.
Tabelul 1 – Domenii (doar cele tehnice), subdomenii si etaloane de masurare importante
Domeniu Subdomeniu Etaloane de masurare importante
Masa si marimi Masurarea masei Etaloane de masa, balante etalon, comparatoare de masa
inrudite
Forta si presiune Capsule dinamometrice, testere pentru dara, convertizoare
pentru forta, moment si cuplu, balante de presiune cu
ansamblu cu piston si tambur uns cu ulei/gaz, masini de
masurare a fortei, manometre de capacitate electrica,
manometre de ionizare
Volum si densitate Areometre cu sticla, sticlarie de laborator, densimetre cu
Viscozitate vibratie, viscozimetre capilare cu sticla, viscozimetre cu
rotatie
Electricitate si Electricitate curent Comparatoare de curent criogenice, referinte cu dioda
magnetism continuu (DC) Zener, efect Josephson si efect Quantum Hall, metode
potentiometrice, punti comparatoare de masurare
Electricitate curent Convertoare AC/DC, condensatoare electrice etalon,
alternativ (AC) condensatoare electrice cu aer, compensatoare, wattmetre,
inductante etalon
Electricitate de inalta Convertoare termice, calorimetre, bolometre
frecventa (HF)
Curent mare si inalta Transformatoare de masurare pentru curent si tensiune,
tensiune surse de inalta tensiune de referinta
Lungime Lungimi de unda si Lasere stabilizate, interferometre, sisteme de masurare
interferometrie interferometrice cu laser, comparatoare interferometrice
Metrologie dimensionala Cale plan-paralele, rigle, mijloace de masurare cu scara,
inele de reglare, stifturi, etaloane superioare, comparatoare
cu cadran, microscoape de masurare, etaloane optice
orizontale, masini de masurare a coordonatelor, micrometre
cu baleiaj laser, micrometre de adancime, instrumente de
masurare a lungimii geodezice
Masurari unghiulare Autocolimatoare, mese rotative, sabloane de unghiuri,
drumuiri, nivelmetre
Forma Caracter drept, caracter plan, paralelism, echere, etaloane
pentru rotunjime, etaloane cilindri
Calitatea suprafetei Etaloane pentru inaltimea treptei si caneluri, etaloane
pentru rugozitate, echipament pentru masurarea rugozitatii
Timp si frecventa Masurarea timpului Ceas atomic cu cesiu, echipament pentru intervalometrie
Frecventa Ceas atomic, oscilatoare cu cuart, lasere, dispozitive de
masurare si sintetizatoare electronice, combinatoare optice
Termometrie Masurarea temperaturii Termometre cu gaz, repere ITS 90, termometre cu
prin contact rezistenta, termocupluri
Masurarea temperaturii Corpi negri de temperatura inalta, radiometre criogenice,
fara contact pirometre, fotodiode Si
Umiditate Aparate de masurare a punctului de condensare cu oglinda
sau higrometre electronice, generatoare de umiditate
11
pentru presiune/temperatura duble
Doza absorbita – Calorimetre, camere de ionizare
produse medicale
Protectie la radiatie Camere de ionizare, fascicule/campuri de radiatie de
referinta, contoare proportionale si alte contoare, contoare
proportionale cu echivalenta cu tesuturile (TEPC),
spectrometre cu neutroni Bonner
Radioactivitate Camere de ionizare de tip put, surse certificate de
radioactivitate, spectroscopie gamma si alfa, detectoare 4
Π
Fotometrie si Radiometrie optica Radiometru criogenic, detectoare optice, surse de referinta
radiometrie cu lasere stabilizate, materiale de referinta
Fotometrie Detectoare de spectru vizibil, fotodiode Si, detectoare de
randament cuantic
Colorimetrie Spectrofotometru
Fibre optice Materiale de referinta
Debit Flux de gaz (volum) Instalatii de verificare cu clopot, contoare de gaze rotative,
contoare de gaz cu turbina, contoare de transfer cu duze
critice
Flux de lichide (volum, Etaloane de volum, etaloane Coriolis legate de masa,
masa si energie) hipsometre, debitmetre inductive, debitmetre cu ultrasunete
Anemometrie Anemometre
Acustica, ultrasunete Masurari acustice la Microfoane etalon, difuzoare cu piston, microfoane cu
si vibratie gaze condensator, aparate de etalonare pentru sunet
Accelerometrie Accelerometre, convertoare de forta, vibratoare,
interferometre cu laser
Masurari acustice la Hidrofoane
lichide
Ultrasunete Aparate de masura cu ultrasunete pentru putere, balanta
cu forta radiatiei
Chimie Chimia mediului Materiale de referinta certificate, spectrometre de mase,
Chimie clinica cromatografe, etaloane gravimetrice
Chimia materialelor Materiale pure, materiale de referinta certificate
Chimie alimentara, Materiale de referinta certificate
biochimie, microbiologie
Masurarea pH-ului Materiale de referinta certificate, electrozi etalon

2.1.2 Etaloane de masurare


Un etalon (de masurare) este o masura materializata, un instrument de masurare, un material de
referinta sau un sistem de masurare care are destinatia de a defini, realiza, conserva sau reproduce o unitate
sau una sau mai multe valori ale unei marimi, cu scopul de a servi drept referinta.
Exemplu: metrul este definit ca fiind lungimea drumului parcurs de lumina in vid intr-un interval de timp de
1/299792458 dintr-o secunda. Metrul este realizat la nivel primar cu ajutorul lungimii de unda de la
un laser heliu-neon stabilizat cu iod. La nivel secundar se folosesc masuri materializate precum

12
calele plan-paralele, iar trasabilitatea este asigurata utilizand interferometria optica pentru a
determina lungimea calelor plan-paralele in legatura cu lungimea de unda a luminii laser
mentionate mai sus.
Diferitele niveluri ale etalonului de masurare sunt prezentate in Figura 1. domeniile si subdomeniile
metrologiei si etaloanele de masurare importante sunt prezentate in Tabelul 1 din capitolul 2.1.1. Nu exista o
lista internationala cu toate etaloanele de masurare.
Definitiile diverselor etaloane de masurare sunt date in Glosarul din capitolul 6.

a – BIPM (Biroul International de Masuri si Greutati)


b – institute nationale de metrologie sau institutii nationale desemnate
c – laboratoare de etalonare, adesea acreditate
d – industrie, institutii academice, spitale, institutii de reglementare
e – utilizatori finali
f – infrastructura metrologica nationala
g – definitia unitatii
h – etaloane primare nationale straine
i – etaloane primare nationale
j – etaloane de referinta
k – etaloane de lucru
l – masurari
m – incertitudinea creste in josul lantului trasabilitatii.

13
2.1.3 Materiale de referinta certificate
Un material de referinta certificat (CRM) e un material de referinta la care una sau mai multe valori ale
caracteristicilor sunt certificate printr-o procedura ce stabileste trasabilitatea la o realizare a unitatii in care
valorile respective sunt exprimate. Fiecare valoare certificata este insotita de o incertitudine la un nivel de
incredere stabilit. In unele zone ale lumii se foloseste si termenul materiale de referinta etalon (SRM) –
sinonim cu CRM.
CRM-urile sunt in general fabricate in serie. Valorile caracteristicilor sunt determinate, in anumite limite
de incertitudine stabilite, prin masurari ale unor esantioane reprezentative din lot.

2.1.4 Trasabilitate si etalonare


Trasabilitatea la SI
Un lant de trasabilitate – vezi Figura 1 – este un lant neintrerupt de comparari, toate cu incertitudini
stabilite. Astfel ne asiguram ca un rezultat de masurare sau valoarea unui etalon se leaga de referintele de la
cele mai inalte niveluri, cel mai sus aflandu-se etalonul primar.
In chimie si biologie, trasabilitatea se obtine adesea cu ajutorul CRM-urilor si procedurilor de referinta
– vezi capitolele 2.1.3 si 2.1.6.
Un utilizator final poate obtine trasabilitatea la cel mai inalt nivel international fie direct de la un institut
national de metrologie, fie de la un laborator de etalonare secundar, de obicei unul acreditat. Ca rezultat al
diverselor acorduri de recunoastere mutuala, trasabilitatea recunoscuta international poate fi obtinuta si de la
laboratoare din afara tarii utilizatorului.

Etalonarea
O operatiune de baza in asigurarea trasabilitatii unei masurari este etalonarea unui instrument de
masurare, sistem de masurare sau material de referinta. Etalonarea determina caracteristicile de functionare
ale unui instrument, sistem sau material de referinta. Ea se realizeaza de obicei prin compararea directa cu
etaloane de masurare sau materiale de referinta certificate. Se elibereaza un certificat de etalonare si, in
majoritatea cazurilor, se ofera si un marcaj (eticheta) pentru aparat.
Patru sunt criteriile principale pentru a avea un instrument etalonat:
1. stabilirea si demonstrarea trasabilitatii
2. asigurarea ca indicatiile instrumentului sunt compatibile cu alte masurari
3. determinarea exactitatii indicatiilor instrumentului
4. stabilirea fiabilitatii instrumentului – de exemplu daca putem sa ne bazam pe el.

2.1.5 Metrologia in domeniul chimiei


Metrologia s-a dezvoltat din masurari fizice si pune accentul pe rezultate trasabile la etaloane de
referinta definite, in mod normal la Sistemul International de Unitati (SI), cu bugete de incertitudine analizate

14
complet in baza GUM [6]. In ce priveste masurarile chimice, situatia e mai complexa, din moment ce adesea
acestea nu au loc in conditii atat de controlate si stabilite – vezi Tabelul 2.
Tabelul 2 – Comparatie intre metrologia din domeniul fizicii si cea din domeniul chimiei
Fizica Chimie
Masurare Compararea unei marimi, de Compararea unei marimi, de exemplu DDT-ul (di-clor-
exemplu temperatura difenil-tricloretan) din lapte
Unitati m, s, K mol/kg, mg/kg
Influente Se bazeaza adesea pe masurari Calitatea rezultatelor masurarii este afectata de diversi
directe factori
Impact Etalonarea echipamentului Tratarea chimica, de exemplu extractia sau asimilarea;
principal materialele de referinta utilizate; …si etalonarea
echipamentului
Dependenta In mare masura independenta Dependenta puternica de esantion
fata de esantion
Exemplu Lungimea unei mese Concentratia de Pb in: apa de mare, soluri, sange etc.

Adeseori, obiectivul principal al masurarilor din domeniul chimiei este determinarea cantitatii
componentelor de interes, nu a compozitiei totale a esantionului. Compozitia totala va ramane asadar
necunoscuta aproape intotdeauna si deci mediul total in care au loc masurarile nu poate fi stabilit si controlat.
Numeroase masurari chimice sunt trasabile la un etalon sau la metode de referinta. In alte cazuri,
masurarile pot fi considerate trasabile la un material de referinta (certificat) fie sub forma de substanta pura, fie
de material de referinta matrice – in care a fost certificata concentratia analitului. Gradul in care materialele de
referinta ofera o referinta universala (si in mod special trasabila la SI) depinde de calitatea legaturii cu valorile
obtinute prin masurari de referinta sau prin legaturi cu valorile etaloanelor de referinta.
pH
pH-ul este o masura a gradului de aciditate sau alcalinitate dintr-o solutie apoasa, determinat cu
ajutorul numarului de ioni de hidrogen disponibili, de exemplu activitatea (concentratia efectiva) a ionilor de
hidrogen. pH-ul e o notiune importanta deoarece multe procese chimice si majoritatea celor biologice depind
in mod critic de gradul de aciditate de la locul reactiei. Procesele biologice au loc in medii cu cel putin
doisprezece grade de amplitudine a activitatii ionilor de hidrogen, dar fiecare proces specific depinde de obicei
de un mediu cu doar cateva grade de activitate a ionilor de hidrogen.

2.1.6 Proceduri de referinta


Procedurile sau metodele de referinta pot fi definite ca fiind proceduri de
™ incercare, masurare sau analiza, descrise in amanunt si controlate, destinate
™ evaluarii calitatii altor proceduri pentru sarcini comparabile sau
™ descrierii materialelor de referinta, inclusiv a obiectelor de referinta, sau
™ determinarii valorilor de referinta.

15
Incertitudinea rezultatelor unei proceduri de referinta trebuie sa fie determinata in mod corespunzator
si adecvata utilizarii proiectate.
Conform acestei definitii, procedurile de referinta pot fi folosite pentru:
™ validarea altor proceduri de masurare sau incercare, utilizate la indeplinirea unei sarcini similare, si
pentru determinarea incertitudinii acestora
™ determinarea valorilor de referinta ale caracteristicilor materialelor, ce pot fi stranse in ghiduri sau
baze de date, sau a valorilor de referinta concretizate intr-un material de referinta sau un obiect de
referinta.

2.1.7 Incertitudinea
Incertitudinea este o masura cantitativa pentru calitatea unui rezultat de masurare, permitand
compararea rezultatelor de masurare cu alte rezultate, referinte, specificatii sau standarde.
Toate masurarile sunt expuse erorilor – rezultatul unei masurari difera de valoarea reala a
masurandului. Cu ajutorul timpului si resurselor, cele mai multe dintre sursele de eroare de masurare pot fi
identificate, erorile de masurare putand fi determinate si corectate, de exemplu prin etalonare. Totusi, arareori
exista timp si resurse pentru a determina si corecta in intregime aceste erori.
Incertitudinea de masurare poate fi determinata in diverse moduri. O metoda larg folosita si acceptata
(de exemplu acceptata de organismele de acreditare) este metoda GUM, recomandata de ISO, descrisa in
Ghidul pentru exprimarea incertitudinii in masurare [6]. Punctele principale ale metodei GUM si filozofia de
la baza ei sunt prezentate mai jos.
Exemplu: un rezultat de masurare este comunicat intr-un certificat sub forma
Y=y±U
unde incertitudinea U este data cu nu mai mult de doua cifre semnificative, iar y este rotunjit in mod
corespunzator la acelasi numar de cifre, in acest exemplu sapte cifre.
In cazul unei rezistente masurate cu un aparat de masurare a rezistentei, cu o citire de 1.000 052 7
Ω, unde aparatul – conform specificatiilor producatorului – are o incertitudine de 0.081 mΩ,
rezultatul trecut pe certificat este
R = (1.000 053 ± 0.000 081) Ω
Factor de acoperire k = 2.
Incertitudinea cuprinsa in rezultatul masurarii este de obicei una extinsa, calculata prin inmultirea
incertitudinii standard combinate cu un factor de acoperire numeric, adesea k = 2, care corespunde in general
unui nivel de incredere de aproximativ 95%.

Filozofia GUM privind incertitudinea


1. o marime de masurare X, a carei valoare nu este cunoscuta cu exactitate, este considerata variabila
stocastica cu o functie de probabilitate.

16
2. rezultatul masurarii x este o estimatie a valorii de asteptare E(X).
3. incertitudinea standard u(x) este egala cu radacina patrata a unei estimatii a dispersiei V(X).
4. Evaluarea de tip A – asteptarea si dispersia sunt estimate prin procesarea statistica a masurarilor
repetate.
5. Evaluarea de tip B – asteptarea si dispersia sunt estimate prin alte metode. Metoda cea mai frecvent
utilizata e presupunerea unei distributii de probabilitate, de exemplu una dreptunghiulara, pe baza
experientei sau a altor informatii.

Metoda GUM (bazata pe filozofia GUM)


1. identificarea tuturor componentelor importante ale incertitudinii de masurare – exista multe surse care
pot contribui la incertitudinea masurarii. Aplicati un model al procesului actual de masurare pentru a
identifica sursele. Folositi marimile de masurare intr-un model matematic.
2. calcularea incertitudinii standard a fiecarei componente a incertitudinii de masurare – fiecare
componenta a incertitudinii masurarii este exprimata in termenii incertitudinii standard determinate prin
evaluare de tip A sau B.
3. calcularea incertitudinii combinate – principiul: incertitudinea combinata se calculeaza prin combinarea
componentelor individuale ale incertitudinii, conform legii propagarii incertitudinii. In practica:
- pentru o suma sau diferenta a componentelor, incertitudinea combinata se calculeaza ca fiind
radacina patrata a sumei incertitudinilor standard ridicate la patrat ale componentelor
- pentru un produs sau cat al componentelor, se aplica aceeasi regula de “suma/diferenta”
pentru incertitudinile standard relative ale componentelor.
4. calcularea incertitudinii extinse – inmultiti incertitudinea combinata cu factorul de acoperire k.
5. stabilirea rezultatului masurarii sub forma Y = y ± U.

2.1.8 Incercarea
Incercarea reprezinta determinarea caracteristicilor unui produs, proces sau serviciu conform anumitor
proceduri, metodologii sau cerinte.
Obiectivul incercarii poate fi verificarea daca un produs se conformeaza specificatiilor de genul cerinte
de siguranta sau prezinta caracteristici relevante pentru comert si afaceri. Incercarea se face peste tot,
acopera o gama de sectoare, are loc la diverse niveluri si cu diverse cerinte de exactitate. Incercarea este
efectuata de laboratoare, care pot fi de prima parte, secunda parte sau de terta parte – cele de tip unu apartin
producatorului, cele de tip doi apartin clientului, iar cele de tip trei sunt independente atat de producator, cat si
de client.
Metrologia ofera baza pentru comparabilitatea rezultatelor incercarilor, de exemplu prin definirea
unitatilor de masura si furnizarea trasabilitatii si incertitudinii asociate pentru rezultatele masurarii.

17
2.2 Metrologie legala
Metrologia legala este a treia categorie de metrologie – vezi capitolul 1.2. Metrologia legala isi are
originea in necesitatea de a asigura afaceri corecte, mai ales in sectorul de masuri si greutati. Metrologia
legala se ocupa in principal de instrumente de masurare controlate legal, obiectivul ei cel mai important fiind
asigurarea pentru cetateni a unor rezultate de masurare corecte in cadrul tranzactiilor oficiale si comerciale.
OIML este Organizatia Internationala de Metrologie Legala – vezi capitolul 3.1.8.
Exista numeroase sectoare legislative si in afara metrologiei legale unde sunt cerute masurari pentru
a evalua conformitatea cu reglementarile sau legile, de exemplu in domeniile aviatie, sanatate, produse pentru
constructii, protectia mediului si controlul poluarii.

2.2.1 Legislatie pentru instrumente de masurare


Persoanelor care folosesc rezultate de masurare in sectorul de aplicare a metrologiei legale nu li se
cere sa fie experti metrologi, iar guvernul isi asuma responsabilitatea pentru credibilitatea unor asemenea
masurari. Instrumentele controlate legal ar trebui sa garanteze rezultate de masurare corecte:
™ in conditii de lucru
™ pe parcursul intregii perioade de utilizare
™ cu erori admisibile date.
Prin urmare, in legislatia nationala sau regionala sunt stabilite cerinte pentru metrologia legala cu
privire la instrumentele de masurare si metodele de masurare si incercare, inclusiv pentru produse
preambalate.

2.2.2 Legislatia UE privind instrumentele de masurare


Instrumente de masurare controlate de UE
In Europa, armonizarea instrumentelor de masurare controlate legal se bazeaza in mod curent pe
Directiva 71/316/EEC, care contine cerinte orizontale pentru toate categorrile de instrumente de masurare, ca
si alte directive specifice referitoare la categorii individuale de instrumente de masurare ce au fost publicate
din 1971 si pana acum. Statele membre vizate de aceste directive nu au fost obligate sa abroge legislatiile
nationale existente. Instrumentele de masurare ce au beneficiat de o aprobare de model CE (nu toate) si o
verificare initiala CE pot fi plasate pe piata si utilizate in toate statele membre, fara a mai fi necesare alte
incercari sau aprobari de model.
Din motive istorice, domeniul de aplicare a metrologiei legale nu este acelasi in toate tarile. O data cu
intrarea in vigoare a Directivei pentru Instrumente de Cantarire Neautomate (NAWI) pe 1 ianuarie 1993 si a
Directivei pentru Instrumente de Masurare (MID) pe 30 octombrie 2006, multe din directivele existente privind
instrumentele de masurare au fost abrogate.

18
Directiva pentru Instrumente de Cantarire Neautomate (NAWI)
Directiva NAWI 90/384/EEC (modificata de Directiva 93/68/EEC) inlatura barierele tehnice puse in
calea afacerilor, creind astfel o piata unica si reglementand utilizarea instrumentelor de masurare, de la
cantarele de magazin si pana la podurile bascula industriale utilizate in scopuri comerciale, legale si medicale.

Directiva pentru Instrumente de Masurare (MID)


Directiva pentru Instrumente de Masurare 2004/22/EC continua procesul de inlaturare a barierelor
tehnice din calea afacerilor, reglementand astfel comercializarea si utilizarea urmatoarelor instrumente de
masurare:
MI-001 apometre
MI-002 contoare de gaze
MI-003 aparate de masurare a energiei electrice si transformatoare de masurare
MI-004 aparate de masurare a caldurii
MI-005 sisteme de masurare pentru lichide altele decat apa
MI-006 instrumente de cantarire automate
MI-007 taximetre
MI-008 masuri materializate
MI-009 sisteme de masurare dimensionale
MI-010 analizoare de gaze de evacuare.
Statele membre au posibilitatea de a decide pe care anume dintre modelele de instrumente doresc sa
le reglementeze. Reglementarile nationale existente, supuse prevederilor de tranzitie, inceteaza sa se mai
aplice instrumentelor noi.
Instrumentele electronice nu au fost cuprinse in directivele existente, dar sunt acoperite de Directivele
NAWI si MID.

2.2.3 Constrangerile UE asupra legislatiei privind instrumentele de masurare


Controlul legal
Inaintea comercializarii instrumentelor se iau masuri preventive, de exemplu numeroase instrumente
trebuie sa aiba aprobare de model si toate trebuie sa fie verificate. Fabricantii primesc aprobare de model din
partea unui organism competent autorizat de statul membru din momentul in care acel model de instrument se
conformeaza tuturor cerintelor legale aferente. In cazul instrumentelor de masurare fabricate in serie,
verificarea se asigura ca fiecare instrument se conformeaza modelului si tuturor cerintelor stabilite in
procedura de aprobare.
Supravegherea pietei este o masura tip inspectie pentru a stabili daca instrumentele plasate pe piata
se conformeaza cerintelor legale. In cazul instrumentelor aflate in uz, se efectueaza inspectii sau re-verificari

19
periodice pentru a asigura ca acestea se conformeaza in continuare cerintelor legale. Etaloanele folosite
pentru astfel de inspectii si incercari trebuie sa fie trasabile la etaloanele nationale sau internationale. Controlul
metrologic legal al mijloacelor de masurare din directive este lasat in seama fiecarui stat membru. Re-
verificarile, inspectiile si perioadele de valabilitate ale verificarilor nu au fost armonizate si in consecinta sunt
stabilite de statele membre in baza legislatiei nationale proprii. Statele membre pot stabili cerinte legale pentru
instrumentele de masurare neacoperite de Directivele NAWI sau MID.
Modulele diverselor faze ale evaluarii conformitatii din NAWI si MID corespund celor din Directiva
93/465/EEC, care se aplica tuturor directivelor de armonizare tehnica.

Responsabilitati de constrangere
Directivele definesc:
™ responsabilitatea producatorului: produsul trebuie sa se conformeze cerintelor din directive
™ responsabilitatea guvernului: produsele neconforme nu trebuie plasate pe piata sau date in folosinta.

Responsabilitatea producatorului
Conform Directivelor NAWI si MID, fabricantul este responsabil cu aplicarea pe produs a marcajului
CE si a marcajului metrologic suplimentar, alaturi de numarul Organismului Notificat care garanteaza
validitatea procesului de evaluarea conformitatii. Aplicarea marcajelor constituie o declaratie conform careia
produsul este conform cu cerintele directivelor. Atat NAWI cat si MID sunt directive obligatorii.
Ambalatorii si importatorii de produse preamabalate trebuie sa se asigure ca ambalajele lor au fost
realizate astfel incat se realizeaza conformitatea cu cele trei reguli ale ambalatorilor. In acest scop, ambalatorii
pot folosi orice control al calitatii si proceduri de verificare doresc, cu conditia sa fie suficient de rigurosi incat
sa asigure conformitatea cu regulile. Conformitatea cu cele trei reguli poate fi determinata, acolo unde este
necesar, prin incercari adecvate, inclusiv incercarea de referinta dirijata de reprezentantii autoritatii locale
pentru standarde comerciale. Directiva pentru Preambalate nu este obligatorie.

Responsabilitatea guvernului
Guvernul este obligat sa impiedice plasarea pe piata si/sau darea in folosinta a instrumentelor de
masurare ce sunt supuse controlului metrologic legal si nu se conformeaza prevederilor aplicabile ale
directivelor. De exemplu, guvernul se va asigura in anumite situatii ca un instrument de masura cu marcajele
aplicate necorespunzator este retras de pe piata.
Guvernul se va asigura ca produsele preambalate marcate cu un “e” sau un epsilon rasturnat se
conformeaza cerintelor directivelor relevante.
Guvernul isi indeplineste obligatiile cerute de directive prin supravegherea pietei. Pentru a face
supravegherea pietei, el se foloseste de inspectorii autoritatii locale pentru masuri si greutati si de alte
persoane pentru:

20
™ a supraveghea piata
™ a observa orice produse neconforme
™ a informa proprietarul sau fabricantul produsului in legatura cu neconformitatea acestuia
™ a raporta guvernului cu privire la produsele neconforme.

2.2.4 Masurare si incercare in legislatie


Economia lumii si calitatea vietii noastre cotidiene depind de masurari sigure si de incercari care
beneficiaza de incredere si aprobare pe plan international si care nu pun bariere in calea afacerilor. Pe langa
reglementarile care cer instrumente verificate legal, numeroase zone reglementate cer, pentru masurari si
incercari, evaluarea conformitatii, fie cu reglementarile, fie cu standardele documentare mandatare, de
exemplu in aviatie, incercarea sigurantei autoturismelor, sanatate, protectia mediului si controlul poluarii,
siguranta jucariilor. Calitatea datelor, masurarile si incercarile reprezinta asadar o parte importanta a multor
reglementari.

Ghid reglementar pentru cea mai buna practica de masurare


Masurarea poate fi ceruta in orice faza a procesului de reglementare. Reglementarile bune necesita o
abordare adecvata a masurarii/incercarii atunci cand
™ se stabileste ratiunea de a exista a legislatiei
™ se scrie legislatia sau reglementarea si se stabilesc limitele tehnice
™ se realizeaza supravegherea pietei.
Gratie unei colaborari intre institutele nationale de metrologie (NMI) din Europa, s-a elaborat un ghid
pentru asistarea celor care au in vedere, in procesul de reglementare, chestiuni (controversate) referitoare la
masurare. Informatiile sunt prezentate mai jos sub forma de rezumat.

Ratiunea reglementarii Dezvoltarea reglementarii Supravegherea pietei


™ identificarea “motoarelor” ™ evaluarea situatiei curente ™ evaluarea masurarii si
™ adunarea si confruntarea ™ stabilirea unor limite tehnice incercarii efective
datelor existente puternice ™ feedback
™ insarcinarea R&D cu ™ insarcinarea R&D cu stabilirea ™ adaptarea la noua
sustinerea ratiunii de solutii tehnologie
™ stabilirea nivelului de detaliu
care va fi prescris

1 – evaluare de preacreditare, utilizarea infrastructurii existente


2 – analiza de risc pe baza datelor robuste
3 – buna practica de masurare pe parcursul cercetarilor pentru consolidare
4 – dezvoltare de metode validate
5 – cerinte pentru certificare, evitarea barierelor tehnice in calea afacerilor
6 – dezvoltarea de noi standarde, consultari cu partenerii de afaceri
7 – utilizarea standardelor internationale existente
8 – cost si disponibilitate pentru echipamentele de masurare si incercare

21
9 – materiale de referinta
10 – asigurarea trasabilitatii metrologice adecvate
11 – darea in folosinta in mod oportun a noi etaloane de masurare
12 – masurare mai buna
13 – reglementare mai buna.

Exista cel putin noua probleme de masurare ce ar putea fi abordate in fiecare faza:
1. ce parametri vor trebui masurati?
2. cum poate fi utilizata cel mai bine infrastructura metrologica existenta?
3. asigurarea trasabilitatii de masurare adecvate, trasabilitate la SI (acolo unde este posibil) printr-un lant
de masurari neintrerupt, auditabil.
4. sunt disponibile metode si proceduri corespunzatoare pentru toate incercarile si etalonarile?
5. pot fi stabilite limitele tehnice din analiza de risc pe baza datelor robuste – datele existente sustin
ratiunea, se cer date noi sau suplimentare?
6. cum pot fi utilizate cel mai bine standardele internationale existente? – completate cu cerinte
suplimentare daca este necesar.
7. care este incertitudinea de masurare potrivita – cum se compara cu limitele tehnice, care este
impactul asupra capacitatii de evaluare a conformitatii?
8. esantionarea datelor – va fi aleatorie sau selectiva, exista o baza stiintifica pentru cerintele referitoare
la frecventa, care este impactul variatiilor de timp, de sezon sau geografice?
9. este disponibila tehnologia de masurare adecvata pentru parametrii relevanti?

3 ORGANIZAREA METROLOGICA
3.1 Infrastructura internationala
3.1.1 Conventia Metrului
La mijlocul secolului XIX, necesitatea unui sistem metric zecimal a devenit foarte clara, mai cu seama
in timpul primelor expozitii industriale universale. In 1875, la Paris a avut loc o conferinta diplomatica privind
metrul, 17 guverne semnand tratatul diplomatic Conventia Metrului. Semnatarii au decis sa creeze si sa
22
finanteze un institut stiintific cu caracter permanent: Biroul International de Masuri si Greutati - BIPM.
Conventia Metrului a fost modificata usor in 1921.
Reprezentantii guvernelor statelor membre se intalnesc o data la patru ani pentru Conferinta
Generala pentru Masuri si Greutati - CGPM. CGPM discuta si examineaza activitatea institutelor nationale
de metrologie si a BIPM si formuleaza recomandari privind noi determinari metrologice fundamentale si toate
chestiunile majore care intereseaza BIPM.
Conventia Metrului avea 51 de state membre in 2008, iar 27 de state si economii erau asociate la
CGPM, cu dreptul de a trimite cate un observator la Conferinta.
CGPM alege pana la 18 reprezentanti pentru Comitetul International de Masuri si Greutati - CIPM,
care se intruneste anual. CIPM controleaza BIPM in numele CGPM si colaboreaza cu alte organizatii
internationale din domeniul metrologiei. CIPM se ocupa de activitatile pentru pregatirea deciziilor tehnice luate
de CGPM. CIPM este sprijinit de zece comisii consultative. Presedintele fiecareia dintre acestea este de obicei
membru al CIPM. Ceilalti membri ai comisiilor consultative sunt reprezentanti ai institutelor nationale de
metrologie (vezi capitolul 3.1.3) si alti experti.
Pentru sarcini particulare a fost creat un numar de Comisii Comune ale BIPM si ale altor organizatii
internationale:
™ JCDCMAS – Comisia Comuna pentru Coordonarea Asistarii Tarilor in Curs de Dezvoltare in domeniul
Metrologiei, Acreditarii si Standardizarii
™ JCGM – Comisia Comuna pentru Ghiduri in Metrologie
™ JCRB – Comisia Comuna a Organizatiilor Regionale de Metrologie si a BIPM
™ JCTLM – Comisia Comuna pentru Trasabilitate in Medicina de Laborator.

Figura 2 – Organizarea Conventiei Metrului


1) CONVENTIA METRULUI
Conventie internationala creata in 1875, cu 51 de state membre in 2008.
2) CGPM CONFERINTA GENERALA A MASURILOR SI GREUTATILOR
Conferinta cu reprezentanti ai statelor membre ale Conventiei Metrului. Prima Conferinta a avut
loc in 1889. Conferinta are loc o data la patru ani. Ea aproba si actualizeaza sistemul SI cu
rezultate ale cercetarilor metrologice fundamentale.
3) CIPM COMITETUL INTERNATIONAL DE MASURI SI GREUTATI
Comitet format din maximum 18 reprezentanti ai CGPM. Controleaza BIPM si asigura presedinti
pentru Comisiile Consultative. Colaboreaza cu alte organizatii internationale de metrologie.
4) BIPM BIROUL INTERNATIONAL DE MASURI SI GREUTATI
Cercetari internationale in domeniul etaloanelor si unitatilor fizice. Administrarea compararilor
inter-laboratoare pentru laboratoarele institutelor nationale de metrologie si laboratoarele
desemnate.
5) COMISIILE CONSULTATIVE (CC)
CCAUV CC pentru Acustica, Ultrasunete si Vibratii
CCEM CC pentru Electricitate si Magnetism
CCL CC pentru Lungime
CCM CC pentru Masa si marimi asociate
CCPR CC pentru Fotometrie si Radiometrie
CCQM CC pentru Cantitatea de Substanta

23
CCRI CC pentru Radiatie Ionizanta
CCT CC pentru Termometrie
CCTF CC pentru Timp si Frecventa
CCU CC pentru Unitati.
6) altele
7) vezi Glosar.

3.1.2 Acordul de Recunoastere Mutuala CIPM


Acordul de Recunoastere Mutuala CIPM – CIPM MRA – este un acord intre institutele nationale de
metrologie (NMI, vezi capitolul 3.1.3). El a fost semnat in 1999 si usor revizuit la unele puncte tehnice in 2003.
Are doua parti. Prima parte se refera la stabilirea gradului de echivalenta a etaloanelor nationale de masurare,
pe cand a doua vizeaza recunoasterea reciproca a certificatelor de etalonare si masurare emise de institutele
participante. Un singur NMI per tara poate semna CIPM MRA, totusi alte institute care detin etaloane
recunoscute la nivel national in tara respectiva pot fi si ele desemnate si sa participe la CIPM MRA prin NMI
semnatar. Asemenea institute sunt numite in general institute desemnate (DI). Un NMI poate alege sa se
24
inscrie doar in prima parte sau in ambele parti ale CIPM MRA. NMI din statele asociate Conventiei Metrului se
pot inscrie in CIPM MRA doar prin intermediul Organizatiei lor Regionale de Metrologie. Organizatiile
internationale si interguvernamentale desemnate de CIPM se pot inscrie si ele in CIPM MRA. CIPM MRA nu
se extinde si nici nu inlocuieste nicio parte a Conventiei Metrului, fiind un acord tehnic intre directorii de NMI si
nu un tratat diplomatic.
Obiectivele CIPM MRA sunt:
™ sa stabileasca gradul de echivalenta a etaloanelor nationale de masurare pastrate de NMI-uri
™ sa asigure recunoasterea reciproca a certificatelor de etalonare si masurare emise de NMI-uri
™ astfel, sa ofere guvernelor si altor parti un fundament tehnic sigur pentru acorduri mai largi privind
comertul, chestiunile de reglementare si afacerile internationale.
Aceste obiective sunt atinse prin urmatorul proces:
™ judecata celor egali in competenta privind Capabilitatile de Etalonare si Masurare (CMC) ale NMI si DI
participante
™ participare credibila a NMI-urilor si DI-urilor la comparari internationale ale etaloanelor de masurare
(comparari-cheie sau comparari suplimentare)
™ judecata celor egali in competenta privind sistemele de calitate si demonstrarea competentei de catre
NMI si DI participante.
Rezultatele etapelor de mai sus sunt declaratii privind capabilitatile de masurare (CMC) ale fiecarui
NMI si institut desemnat si rezultatele compararilor – afisate intr-o baza de date pastrata de BIPM si
disponibila public pe internet.
Directorii de NMI semneaza CIPM MRA cu aprobarea autoritatilor corespunzatoare din tarile lor si
astfel:
™ accepta procesul specificat in CIPM MRA pentru realizarea bazei de date
™ recunosc rezultatele compararilor-cheie si ale celor suplimentare asa cum apar in baza de date
™ recunosc capabilitatile de etalonare si masurare ale altor NMI si DI participante asa cum apar in baza
de date.
Participarea unui NMI la CIPM MRA permite asigurarea organismelor de acreditare nationala si a altor
organisme cu privire la credibilitatea si acceptarea la nivel international a masurarilor diseminate de NMI. Se
ofera de asemenea, asadar, o baza pentru recunoasterea internationala a masurarilor realizate de
laboratoarele acreditate de incercare si etalonare, cu conditia ca aceste laboratoare sa demonstreze o
trasabilitate adecvata a masurarilor la un NMI sau DI participant.
Semnarea CIPM MRA angajeaza NMI semnatare, dar nu neaparat orice alta agentie din tarile
respective. Responsabilitatea pentru etalonarile si masurarile efectuate de un NMI apartine in intregime NMI-
ului respectiv, CIPM MRA nu extinde aceasta raspundere la alte NMI.
CIPM MRA este coordonat de BIPM si comisiile consultative, Organizatiile Regionale de Metrologie si
BIPM sunt responsabile pentru procesul prezentat mai sus, iar Comisia Comuna a Organizatiilor Regionale de

25
Metrologie si BIPM raspunde de analiza si aprobarea intrarilor in baza de date. In 2008, CIPM MRA fusese
semnat de reprezentanti ai 73 de institute din 45 state membre, 26 asociate la CGPM si doua organizatii
internationale si acoperea inca 117 institute desemnate de organismele semnatare. La ora actuala, circa 90%
din comertul mondial – exporturi de marfuri – are loc intre natiuni participante la CIPM MRA.

Baza de date BIPM cu comparari-cheie


Baza de date BIPM cu comparari-cheie KCDB are patru parti, considerate anexe ale CIPM MRA:
™ Anexa A: lista NMI-urilor si institutelor desemnate participante
™ Anexa B: rezultatele compararilor-cheie si ale celor suplimentare
™ Anexa C: capabilitatile de etalonare si masurare (CMC) ale NMI-urilor si DI-urilor
™ Anexa D: lista a compararilor-cheie.
In 2008, in baza de date erau inregistrate 620 de comparari-cheie si 179 de comparari suplimentare.
Numarul de CMC inregistrate era 20.000, toate trecute prin procesul judecatii celor egali in competenta –
experti ai NMI-urilor –, sub controlul Organizatiilor Regionale de Metrologie si coordonarea internationala a
JCRB.

3.1.3 Institutele nationale de metrologie


Un institut national de metrologie – NMI – este un institut desemnat prin decizie nationala sa dezvolte
si sa pastreze etaloanele nationale de masurare pentru una sau mai multe marimi.
NMI reprezinta tara pe plan international, in relatia cu institutele nationale de metrologie ale altor state,
cu Organizatiile Regionale de Metrologie si cu BIPM. NMI-urile reprezinta coloana vertebrala a organizarii
internationale a metrologiei prezentate in fig. 2.
O lista cu NMI-uri si institute desemnate este disponibila pe website-ul BIPM si la Organizatiile
Regionale de Metrologie, de exemplu in Europa NMI si institutele desemnate asociate la EURAMET apar pe
website-ul EURAMET.
Numeroase NMI se ocupa de realizarea primara a unitatilor fundamentale si a unitatilor derivate la cel
mai inalt nivel international realizabil, in timp ce unele NMI realizeaza unele unitati cu ajutorul unor etaloane
secundare trasabile la alte NMI.
Pe langa activitatile prezentate mai sus, NMI sunt responsabile in mod tipic cu:
™ diseminarea unitatilor SI in laboratoare acreditate, industrie, institutii academice, institutii de
reglementare etc.
™ cercetarea in domeniul metrologiei si dezvoltarea unor noi si mai bune etaloane de masurare (primare
sau secundare) si metode de masurare
™ participarea la comparari la cel mai inalt nivel international
™ mentinerea unei viziuni de ansamblu asupra ierarhiei nationale de etalonare/trasabilitate (Sistemul
National de Masurare).

26
3.1.4 Institutele desemnate
NMI (sau guvernul din tara respectiva, dupa cum este corespunzator) poate numi si alte institute
nationale care sa pastreze anumite etaloane nationale, aceste laboratoare fiind adesea numite “institute
desemnate”, mai ales daca participa la activitatile CIPM MRA. Unele tari au o organizare metrologica
centralizata, cu un singur NMI. Altele au o organizare descentralizata, cu un NMI la conducere si o multime de
institute desemnate, care pot avea sau nu statut de NMI in tara respectiva in functie de pozitia lor la nivel
national.
Laboratoarele desemnate sunt numite in raport cu planul de actiune metrologic pentru diversele
domenii si cu politica nationala in domeniul metrologiei. In conditiile in care importanta metrologiei in domenii
ne-traditionale precum chimia, medicina si alimentatia este in crestere, tot mai putine tari au un NMI care sa
acopere toate domeniile si deci numarul de institute desemnate este si el in crestere.

3.1.5 Laboratoarele acreditate


Acreditarea reprezinta o recunoastere de terta parte a competentei tehnice, sistemului de
management si impartialitatii unui laborator.
Pot fi acreditate atat laboratoarele de stat, cat si cele private. Acreditarea este facultativa, totusi un
numar de autoritati internationale, europene si nationale asigura calitatea laboratoarelor de incercari si
etalonare din zona lor de competenta cerand acreditarea de catre un organism de acreditare. In unele tari, de
exemplu, acreditarea se cere pentru laboratoarele din domeniul alimentar sau pentru etalonrea greutatilor
utilizate in magazinele cu vanzare cu amanuntul.
Acreditarea se acorda pe baza evaluarii laboratorului si a supravegherii regulate. Ea se bazeaza in
general pe standarde regionale si internationale, de exemplu SR EN ISO/IEC 17025 - Cerinte generale privind
competenta laboratoarelor de incercari si etalonare, precum si pe specificatiile si indrumarile de ordin tehnic
relevante pentru laboratorul vizat.
Obiectivul este ca incercarile si etalonarile realizate de laboratoarele acreditate intr-o tara membra sa
fie acceptate de autoritatile si industria din toate celelalte tari membre. Asadar, organismele de acreditare
beneficiaza de acorduri multilaterale acceptate regional si international, in scopul recunoasterii si promovarii
echivalentei sistemelor lor individuale si a certificatelor si rapoartelor de incercari emise de organizatiile
acreditate.

3.1.6 Organizatiile Regionale de Metrologie


Colaborarea dintre NMI-uri la nivel regional este coordonata de Organizatiile Regionale de Metrologie
(RMO) – vezi Figura 3. Scopul activitatilor unei RMO depinde de necesitatile specifice ale regiunii, dar in
general cuprinde:
™ coordonarea unor comparari ale etaloanelor nationale de masurare si alte activitati ale CIPM MRA

27
™ cooperarea in domeniul dezvoltarii si cercetarii in metrologie
™ facilitarea trasabilitatii la realizari primare ale SI
™ cooperarea pentru dezvoltarea infrastructurii metrologice a statelor membre
™ consultari si instruiri comune
™ impartasirea mijloacelor si capabilitatilor tehnice.
In CIPM MRA, RMO-urile joaca un rol crucial, fiind responsabile cu realizarea procesului de analiza
asa cum este descris la 3.1.2 si comunicarea rezultatelor catre Comitetul Comun al Organismelor Regionale
(JCRB).

3.1.7 ILAC
Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC) este o colaborare internationala
intre diversele sisteme de acreditare a laboratoarelor de pe mapamond. ILAC a luat nastere sub forma unei
conferinte in 1977 si a devenit cooperare formala in 1996. In anul 2000, 36 de membri ILAC au semnat
Acordul de Recunoastere Mutuala (MRA) ILAC, iar pana in 2008 numarul membrilor ILAC MRA crescuse la
60. Prin evaluarea organismelor de acreditare participante, creste acceptarea internationala a datelor de
testare si eliminarea barierelor tehnice puse afacerilor, asa cum o recomanda (si ca sprijin fata de) acordul
Organizatiei Internationale pentru Afaceri – Bariere Tehnice in calea Afacerilor.
ILAC este principala adunare internationala din punctul de vedere al dezvoltarii practicilor si
procedurilor de acreditare a laboratoarelor. ILAC promoveaza acreditarea laboratoarelor ca si instrument
pentru facilitarea afacerilor, precum si recunoasterea pe tot globul a mijloacelor competente de etalonare si
incercari. Ca parte a abordarii sale globale, ILAC ofera de asemenea recomandari si asistenta tarilor care trec
prin procesul de dezvoltare a sistemelor proprii de acreditarea laboratoarelor. Aceste tari in curs de dezvoltare
pot participa la ILAC ca Afiliati, obtinand astfel acces la resursele membrilor ILAC mai dezvoltati.

3.1.8 OIML
Organizatia Internationala de Metrologie Legala – OIML – este o organizatie de tip tratat
interguvernamental, aparuta in 1955 in baza unei conventii ce a fost modificata in 1968. Scopul OIML este
promovarea armonizarii globale a procedurilor de metrologie legala. In 2008, OIML avea 59 de state membre
si 57 de membri corespondenti – state inscrise in OIML ca observatori.
Inca de la fondarea sa, OIML a dezvoltat o structura tehnica mondiala ce ofera membrilor sai
indrumari tehnice pentru elaborarea cerintelor nationale si regionale privind fabricarea si utilizarea de
instrumente de masurare pentru aplicatii ale metrologiei legale. OIML emite recomandari internationale care
asigura membrilor ei o baza cu acord international pentru elaborarea legislatiei nationale privind diverse
categorii de instrumente de masurare.
Elementele principale ale Recomandarilor Internationale sunt:
™ domeniu, aplicare si terminologie
™ cerinte metrologice
™ cerinte tehnice

28
™ metode si echipamente pentru incercarea si verificarea conformitatii fata de cerinte
™ structura raportului de incercari.
Recomandarile si documentele OIML sub forma de draft (ciorna) sunt dezvoltate de comisii sau
subcomisii tehnice formate din reprezentanti ai statelor membre. In 2008, OIML avea 18 comisii tehnice.
Sistemul de Certificate OIML, introdus in 1991, ofera producatorilor posibilitatea de a obtine un
Raport de Incercari si un Certificat OIML care sa arate ca un model de instrument dat se conformeaza
cerintelor Recomandarilor Internationale relevante ale OIML. Certificatele sunt emise de tari membre OIML
care si-au stabilit una sau mai multe Autoritati de Emitere responsabile cu procesarea cererilor de la
producatorii ce doresc certificarea modelelor lor de instrumente. Acceptarea acestor certificate de catre
serviciile nationale de metrologie este facultativa.
In 2005, a inceput implementarea Acordului de Acceptare Mutuala OIML – OIML MAA. OIML MAA are
legatura cu Evaluarile de Model OIML. In cadrul fiecarei zone, obiectivul il constituie semnarea unei Declaratii
de Incredere Mutuala. Procesul este in curs.

3.1.9 IUPAP
Uniunea Internationala pentru Fizica Pura si Aplicata – IUPAP – a aparut in 1923. In 2008, ea avea 48
de membri – comunitati din domeniul fizicii –, iar activitatea Uniunii a fost organizata in 20 de comisii. Una
dintre ele este Comisia pentru Etaloane, Unitati, Denumiri, Mase Atomice si Constante Fundamentale, care
are in primul articol al mandatului ei:
Promovarea schimbului de informatii si pareri intre membrii comunitatii stiintifice internationale in
domeniul general al Constantelor Fundamentale, cuprinzand:
a. masurari fizice
b. metrologie pura si aplicata
c. denumiri si simboluri pentru marimi si unitati fizice
d. incurajarea contributiilor de activitate in directia unor valori recomandate imbunatatite ale
maselor atomice si constantelor fizice fundamentale si a adoptarii lor universale.

IUPAP scoate “cartea rosie” despre “Simboluri, Unitati si Denumiri in Fizica”.

3.1.10 IUPAC
Uniunea Internationala pentru Chimie Pura si Aplicata – IUPAC – este un organism international
neguvernamental care urmareste sa contribuie la progresul elementelor mondiale ale stiintelor chimice si la
aplicarea chimiei pentru rezolvarea problemelor din domeniu.
IUPAC s-a format in 1919. Ea reprezinta o asociere a Organizatiilor Nationale Aderente – 50 la numar
in 2008 – plus inca 17 organizatii cu statut de Organizatii Nationale Aderente Asociate. IUPAC are opt
compartimente. Ea se preocupa de – si este recunoscuta ca autoritate mondiala in domeniu – denumirile
chimice, terminologie, metode standardizate de masurare, greutati atomice si multe alte date evaluate in mod
critic.
IUPAC publica o serie de volume privind denumirile chimice in diverse sectoare ale chimiei.
29
Figura 3 – Organizatii regionale de metrologie de pe glob

3.2 Infrastructura europeana


Acoperirea geografica a organizatiilor regionale de metrologie RMO este prezentata pe harta RMO –
vezi Figura 3.

3.2.1 Metrologie - EURAMET


Metrologia in Europa a fost coordonata timp de aproape doua decenii de EUROMET, Colaborarea
Europeana privind Etaloanele de Masurare, colaborare avand la baza un Memorandum de Intelegere. Noile
provocari ale metrologiei europene, precum cresterea nivelului de integrare si coordonare a cercetarii si
dezvoltarii metrologice, au evidentiat necesitatea stabilirii unei persoane juridice care sa coordoneze
metrologia din Europa. In ianuarie 2007, a fost inaugurata, ca si asociatie inregistrata de utilitate publica
potrivit legilor germane, Asociatia Europeana a Institutelor Nationale de Metrologie – EURAMET. Pe 1 iulie
2007, EURAMET a inlocuit EUROMET ca RMO europeana.
Structura EURAMET este prezentata in Figura 4. Ea are 12 comisii tehnice, zece care acopera
domeniile din Tabelul 1 si inca doua pentru metrologia interdisciplinara si judecata celor egali in competenta
asupra sistemelor de calitate ale NMI si DI conform CIPM MRA.
In 2008, EURAMET avea printre membri 12 NMI europene, plus IRMM (Institutul de Masurari si
Materiale de Referinta) al Comisiei Europene si patru NMI aplicante cu statut de membri asociati. Institutele
desemnate din tarile cu NMI membru participa la activitatile EURAMET ca membri asociati.
Un obiectiv EURAMET este atingerea masei critice si un impact mai puternic prin cercetari europene
coordonate in domeniul metrologiei. Asta include analiza necesitatilor comune viitoare in domeniu, definirea
programelor si obiectivelor comune si planificarea si realizarea proiectelor comune de cercetare, reunind
30
capacitatile NMI-urilor participante. In cadrul proiectului iMERA (iMERA = “Implementarea Zonei de Cercetare
Europeana in domeniul Metrologiei”) a fost elaborat un Program de Cercetare Metrologic European (EMRP),
iar pentru implementarea sa au fost dezvoltate procedurile si infrastructura EURAMET. In 2008 a inceput un
program de trei ani si 64 de milioane de euro, prima faza a EMRP, cu finantare comuna din partea celor 20 de
state participante si a Comisiei Europene in cadrul programului sau ERANET Plus.

Figura 4 – Structura EURAMET


1 – comanda
2 – interactioneaza
3 – sursa de evaluatori
4 – ministere
5 – Comisia Europeana
6 – parte interesata
7 – Adunarea Generala (GA)
8 – Vicepresedinte (EMRP)
9 – Presedinte
10 – Vicepresedinte (GA)
11 – presedinti
12 – Comitet EMRP
13 – Comitet de Conducere
14 – subcomisii
15 – Secretariat
16 – Consiliu de Cercetare
17 – comisii tehnice.

3.2.2 Acreditare - EA
Cooperarea Europeana pentru Acreditare (EA) e o organizatie nonprofit creata in noiembrie 1997 si
inregistrata ca asociatie in Olanda in iunie 2000. EA s-a format in urma fuzionarii Acreditarii Europene de

31
Certificare cu Cooperarea Europeana pentru Acreditarea Laboratoarelor. EA reprezinta reteaua europeana de
organisme de acreditare recunoscute pe plan national si care-si au sediile in spatiul geografic european. Ca
regiune, EA este membra a Cooperarii Internationale pentru Acreditarea Laboratoarelor (ILAC) si a Adunarii
Internationale pentru Acreditare (IAF).
Membrii EA care au trecut cu succes de evaluarea de tip judecata celor egali in competenta pot
semna acordul multilateral corespunzator (EA MLA) pentru acreditarea
™ laboratoarelor (etalonare si incercari)
™ organismelor de inspectie
™ organismelor de certificare (QMS – sistem de management al calitatii, EMS – sistem de management
al mediului, produse si servicii, persoane, verificatori EMAS – ai Schemei UE de Eco-management si
Audit)
prin care recunosc si promoveaza echivalenta sistemelor si a certificatelor si rapoartelor emise de organismele
acreditate.
In 2008, EA avea 35 de membri plini ai Organismului de Acreditare si organizatii din 27 de state
europene semnasera EA MLA.
In iunie 2005, EA si EUROMET au semnat un Memorandum de Intelegere bilateral (MoU), care
urmarea sustinerea cooperarii continue dintre cele doua organizatii. In urma stabilirii EURAMET ca RMO
europeana, EA si EURAMET au semnat un MoU de inlocuire. Managementul documentelor specifice de
etalonare a fost transferat de la EA la EURAMET, in plus EURAMET sustinand EA in domeniul compararilor
inter-laboratoare legate de etalonare.
Infrastructura de metrologie din majoritatea tarilor consta din institute nationale de metrologie – NMI –,
laboratoare nationale desemnate si laboratoare acreditate. In multe tari, tendinta este ca NMI-urile si
laboratoarele desemnate sa se orienteze catre evaluari de terta parte a sistemelor lor de calitate prin
acreditare, certificare sau judecata celor egali in competenta.

3.2.3 Metrologie legala - WELMEC


Cooperarea Vest-Europeana pentru Metrologie Legala – WELMEC – a fost creata in 1990 printr-un
Memorandum de Intelegere semnat de 15 state membre UE si 3 state membre EFTA (Asociatia Europeana
pentru Afaceri Libere), cu privire la pregatirea si intrarea in vigoare a directivelor Noii Abordari. Denumirea
colaborarii a fost ulterior schimbata in Cooperarea Europeana in domeniul Metrologiei Legale – in 1995. De
atunci, WELMEC a acceptat ca membri asociati state care au semnat acorduri cu Uniunea Europeana.
Membrii WELMEC sunt autoritatile nationale de metrologie legala din tarile membre EU si EFTA, pe cand
autoritatile nationale de metrologie legala din tarile aflate in tranzitie catre a deveni membre UE au statut de
membri asociati. In 2008, WELMEC avea 33 de membri si trei membri asociati.
Obiectivele WELMEC sunt:
™ dezvoltarea increderii mutuale intre autoritatile de metrologie legala din Europa

32
™ armonizarea activitatilor de metrologie legala
™ cultivarea schimbului de informatii intre toate organismele vizate.
Comitetul WELMEC consta din delegati ai statelor membre si membre asociate si observatori din
partea EURAMET, EA, OIML si altor organizatii regionale interesate de metrologia legala. Comitetul se
intruneste cel putin o data pe an si este sprijinit de o serie de grupuri de lucru. Un mic Grup de Presedinti da
sfaturi presedintelui cu privire la probleme strategice.
WELMEC asigura consiliere Comisiei Europene si Consiliului Europei in ce priveste aplicarea si
dezvoltarea viitoare a directivelor din domeniul metrologiei legale, spre exemplu Directiva pentru Instrumente
de Masurare si Directiva pentru Aparate de Cantarit cu Functionare Neautomata.

3.2.4 EUROLAB
EUROLAB este Federatia Europeana a Asociatiilor Nationale pentru Masurare, Incercari si
Laboratoare Analitice, care acopera circa 2000 de laboratoare din Europa. EUROLAB e o cooperare
voluntara, ce reprezinta si promoveaza modul de a privi lucrurile al comunitatii laboratoarelor – tehnic si politic
– prin coordonarea actiunilor legate, de exemplu, de Comisia Europeana, de standardizarea europeana si de
probleme internationale.
EUROLAB organizeaza seminare si simpozioane si realizeaza eseuri de atitudine si rapoarte tehnice.
Numeroase laboratoare care se ocupa de metrologie sunt si ele membre EUROLAB.

3.2.5 EURACHEM
Fondata in 1989, EURACHEM este o retea de organizatii reprezentand 33 de tari europene plus
Comisia Europeana, cu scopul de a stabili un sistem pentru trasabilitatea internationala a masurarilor chimice
si promovarea bunelor practici in domeniul calitatii. Majoritatea statelor membre si-au facut retele nationale
EURACHEM.
EURACHEM si EURAMET colaboreaza in ce priveste stabilirea laboratoarelor desemnate, utilizarea
materialelor de referinta si trasabilitatea la unitatea SI de cantitate de substanta – molul. De chestiunile tehnice
se ocupa Comisia Tehnica comuna pentru Metrologie in domeniul Chimiei (METCHEM).

3.2.6 COOMET
COOMET, Cooperarea Eurasiatica a Institutiilor Nationale de Metrologie, a luat fiinta in 1991 si
reprezinta o cooperare intre 17 NMI din tari ale Europei Centrale si de Est si ale Asiei Centrale. COOMET este
Organizatia Regionala de Metrologie pentru Eurasia, membrii sai cooperand in domeniul metrologiei legale si
stiintifice si al serviciilor de etalonare.

33
3.3 Infrastructura americana
3.3.1 Metrologie – SIM
Sistemul Interamerican de Metrologie SIM s-a format prin acordul organizatiilor nationale de
metrologie din cele 34 de tari membre ale Organizatiei Statelor Americane – OAS. SIM este Organizatia
Regionala de Metrologie a Americilor conform CIPM MRA – vezi capitolul 3.1.2.
Creat pentru a promova cooperarea internationala, in mod deosebit interamericana si regionala, in
domeniul metrologiei, SIM militeaza pentru implementarea unui sistem universal de masurare la nivelul
Americilor, sistem in care sa poata avea incredere toti utilizatorii. In efortul de creare a unui sistem regional de
masurare robust, SIM este organizat in cinci sub-regiuni:
™ NORAMET pentru America de Nord
™ CARIMET pentru Caraibe
™ CAMET pentru America Centrala
™ ANDIMET pentru statele din zona Anzilor
™ SURAMET pentru celelalte state ale Americii de Sud.
SIM se ocupa de asemenea de problemele de metrologie legala din Americi. Obiectivul Grupului de
Lucru in domeniul Metrologiei Legale il reprezinta armonizarea cerintelor si activitatilor de metrologie legala din
Americi tinand seama de Recomandarile si Documentele OIML.

3.3.2 Acreditare – IAAC


Cooperarea Interamericana pentru Acreditare IAAC reprezinta o asociere a organismelor de
acreditare si altor organizatii interesate de evaluarea conformitatii din Americi.
Misiunea sa este de a realiza acorduri de recunoastere reciproca recunoscute international intre
organismele de acreditare din Americi. IAAC promoveaza de asemenea cooperarea intre organismele de
acreditare si alte organizatii interesate din Americi, urmarind dezvoltarea structurilor de evaluare a
conformitatii, in scopul imbunatatirii produselor, proceselor si serviciilor. Pot fi membre IAAC atat organismele
de acreditare pentru laboratoare, cat si cele pentru sistemele de management. IAAC ofera membrilor sai un
vast program de instruire.
IAAC are 20 de membri plini, sapte membri asociati si 22 de candidati la statutul de membru din 22 de
state. ILAC si IAF au recunoscut IAAC ca fiind organismul regional reprezentativ pentru Americi.

3.4 Infrastructura din Asia si Pacific


3.4.1 Metrologie – APMP
Programul pentru Metrologie din Asia si Pacific APMP este RMO pentru regiunea Asia-Pacific si are
responsabilitatile de RMO asa cum se arata in capitolul 3.1.3. AMPM s-a format in 1977, fiind cea mai veche
grupare metrologica regionala cu functionare continua din lume.

34
APMP si-a constituit o Comisie pentru Economiile in Curs de Dezvoltare (DEC) spre a intampina
nevoile NMI-urilor din tarile in curs de dezvoltare si spre a controla si coordona programele de lucru asociate.

3.4.2 Acreditare – APLAC


Cooperarea pentru Acreditarea Laboratoarelor din Asia si Pacific APLAC este o colaborare intre
organizatiile din regiunea Asia-Pacific responsabile cu acreditarea infrastructurii de etalonare, incercare si
inspectie.
Membre ale sale sunt organisme de acreditare recunoscute la nivel national, de obicei detinute sau
sustinute de guvern. Membrii APLAC evalueaza laboratoarele si organismele de inspectie conform
standardelor internationale si le acrediteaza ca fiind competente sa realizeze incercari sau inspectii specifice.
APLAC s-a format in 1992 ca o adunare care sa ofere organismelor de acreditare posibilitatea de a
impartasi informatii, de a-si armoniza procedurile si a realiza Acorduri de Recunoastere Mutuala care sa
permita recunoasterea dincolo de granitele nationale a rezultatelor incercarilor si inspectiilor. APLAC are
programe active destinate:
™ schimbului de informatii intre membri
™ dezvoltarii documentelor tehnice de indrumare
™ incercari de competenta / comparari inter-laboratoare
™ instruirii evaluatorilor de laboratoare si
™ dezvoltarii procedurilor si regulilor de realizare a Acordurilor de Recunoastere Mutuala.

3.4.3 Metrologie legala – APLMF


Adunarea pentru Metrologie Legala din Asia si Pacific APLMF este o adunare a autoritatilor de
metrologie legala avand ca obiectiv dezvoltarea metrologiei legale si promovarea afacerilor libere si deschise
in regiune prin armonizare si inlaturarea barierelor administrative sau tehnice puse afacerilor in domeniul
metrologiei legale. Fiind una din organizatiile regionale care activeaza in stransa legatura cu OIML, APLMF
promoveaza comunicarea si interactiunea organizatiilor de metrologie legala si vizeaza armonizarea in
domeniul metrologiei legale in regiunea Asia-Pacific.
APMP, APLAC SI APLMF sunt recunoscute de Cooperarea Economica Asia-Pacific APEC drept
Organisme Regionale Experte. Acestea sprijina Sub-comisia APEC de Standarde si Conformanta pentru
indeplinirea obiectivului eliminarii barierelor tehnice in calea afacerilor din regiune.

3.5 Infrastructura din Africa


3.5.1 Metrologie – AFRIMETS
Sistemul de Metrologie African AFRIMETS a fost creat de o Adunare Generala speciala in iulie 2007,
sub conducerea SADCMET (vezi capitolul 3.5.2) si patronajul Noului Parteneriat Economic pentru Dezvoltarea
Africii (NEPAD) al Uniunii Africane (AU). Pentru a reprezenta intregul continent in mod efectiv si eficient,

35
AFRIMETS se bazeaza pe cooperarea metrologica sub-regionala, de preferinta intre Comunitati Economice
Regionale (precum SADC, EAC, CEMAC, ECOWAS, UEMOA), cu statut de membri principali. AFRIMETS se
ocupa atat de metrologia stiintifica si industriala, cat si de metrologia legala. Este de asteptat ca AFRIMETS sa
inlocuiasca SADCMET ca RMO africana conform CIPM MRA in a doua jumatate a anului 2008, pentru
acoperirea intregului continent african.
AFRIMETS are cinci organizatii sub-regionale – membri principali:
™ CEMACMET – cooperare metrologica pentru tarile central-africane
™ EACMET – cooperare metrologica pentru tari est-africane
™ MAGMET – cooperarea metrologica pentru tarile Maghreb
™ SADCMET – cooperarea metrologica pentru tari sud-africane, inclusiv SADCMEL pentru metrologie
legala
™ SOAMET – cooperarea metrologica pentru tari vest-africane.
Statele care nu fac parte dintr-o organizatie sub-regionala pot intra in AFRIMETS ca membri obisnuiti.
In 2008 existau trei asemenea membri comuni.

SADC
14 state sunt semnatare ale tratatului Comunitatii de Dezvoltare Sud-Africana (SADC). SADC are cea
mai lunga existenta ca si cooperare sub-regionala imputernicita de protocolul SADC pentru afaceri si de
Memorandumul de Intelegere privind Cooperarea in domeniul Standardizarii, Asigurarii Calitatii, Acreditarii si
Metrologiei (SQAM). Structurile componente ale programului SQAM – SADCSTAN (Cooperarea SADC pentru
Standardizare), SADCA, SADCMET si SADCMEL – urmaresc obiectivul inlaturarii barierelor tehnice in calea
afacerilor.

3.5.2 Metrologie – SADCMET


SADCMET este Cooperarea SADC pentru Trasabilitatea Masurarilor intre cele 14 state membre, plus
cinci membri asociati. Membre sunt NMI-urile sau Institutele de Metrologie de facto. SADCMET a indeplinit
rolul de Organizatie Regionala de Metrologie pentru Africa, conform CIPM MRA, acoperind insa doar unele
parti ale continentului. Se planuieste ca tanarul AFRIMETS sa inlocuiasca SADCMET ca RMO africana
conform CIPM MRA, acoperind intregul continent. Dupa ce AFRIMETS va prelua rolul de RMO, SADCMET va
functiona ca membru sub-regional al acestuia.

3.5.3 Acreditare – SADCA


Cooperarea SADC pentru Acreditare SADCA incurajeaza constituirea in regiune a unui grup
acceptabil la nivel international de laboratoare acreditate si organisme de certificare (pentru personal, produse
si sisteme, inclusiv sisteme de managementul calitatii si mediului) si ofera statelor membre acreditarea ca si
instrument de eliminare a barierelor tehnice puse afacerilor (TBT) atat in domeniul reglementat, cat si in cel

36
facultativ. SADCA are misiunea de a defini o infrastructura de acreditare corespunzatoare, de a oferi
organizatiilor din statele membre SADC acces la servicii de acreditare furnizate de organisme de acreditare
nationale recunoscute international din tarile respective sau de a crea un serviciu regional de acreditare,
SADCAS.

3.5.4 Metrologie legala – SADCMEL


Cooperarea SADC pentru Metrologie Legala SADCMEL incurajeaza armonizarea reglementarilor
nationale de metrologie legala intre statele membre SADC si de asemenea intre SADC si alte grupuri de
afaceri regionale si internationale. Membrii sai ordinari sunt autoritatile de metrologie legala din statele
membre SADC.

3.5.5 Alte structuri sub-regionale


Comunitatea Est-Africana (EAC) a realizat un protocol in 2001 si un act privind Standardizarea,
Asigurarea Calitatii, Metrologia si Incercarile in 2006, promovand cooperarea regionala in domeniul metrologiei
prin Sub-comisia EAC pentru Metrologie. Obiectivele sale majore sunt recunoasterea internationala a
capabilitatilor de masurare, cresterea competentei si benchmarking prin comparari. Structuri similare
functioneaza in cadrul Uniunii Economice si Monetare Vest-Africane (UEMOA), unde Sistemul de Metrologie
Vest-African SOAMET si Sistemul de Acreditare SOAC promoveaza si coordoneaza activitatile regionale din
domeniul metrologiei si acreditarii. O cooperare asemanatoare este in pregatire in alte Comunitati Economice
Regionale din Africa precum ECOWAS si COMESA.

4. IMPACTUL MASURARII - EXEMPLE


4.1 Gaze naturale
Gazele naturale valoreaza miliarde de euro – cat?
Masurarea valorii gazelor naturale trebuie sa fie uniforma si demna de incredere pe tot cuprinsul
Europei pentru a proteja consumatorii si fiscalitatea.
UE are 210 milioane de consumatori de gaze naturale, alimentati cu ajutorul a 1,4 milioane kilometri
de conducta. Consumul anual al acestora este de 500 de miliarde metri cubi, in valoare de mai multe sute de
miliarde de euro.
Gazul este o marfa scumpa comercializata in Europa si supusa unor taxe fiscale, astfel ca e important
ca toti consumatorii, tarile care importa/exporta si autoritatile care se ocupa de taxe si impozite sa aiba
incredere ca masurarile realizate sunt corecte, consecvente si demne de incredere.
Plata gazului se face in functie de volumul si puterea sa calorica – determinata de compozitia lui.
Cromatografia gazului se utilizeaza pentru a masura compozitia sa, masurarile fiind complexe: ele se fac in
multe locuri din retea, zilnic, saptamanal, lunar si anual, cu un cromatograf pentru gaz. Calcularea puterii
calorice se face automat in cromatograf, conform standardelor tehnice internationale.

37
Etalonarea cromatografului pentru gaz se face cu ajutorul unui material de referinta certificat (CRM)
pentru gaz, material trasabil la un CRM etalonat de un institut national de metrologie (NMI). In baza Acordului
de Recunoastere Mutuala CIPM (vezi capitolul 3.1.2), toate institutele nationale de metrologie si institutele
desemnate participante sunt obligate sa-si prezinte capabilitatile de etalonare si masurare si sistemele de
calitate pentru a fi supuse judecatii celor egali in competenta si sa participe la comparari-cheie
corespunzatoare (rezultatele compararii-cheie mondiale CIPM pentru gaze naturale sunt prezentate in Figura
5). In mod similar, laboratoarele acreditate acoperite de Acordurile de Recunoastere Mutuala ILAC participa si
ele la reteaua lor de comparari. MRA ale CIPM si ILAC asigura un mecanism pentru recunoasterea mutuala
internationala a certificatelor de etalonare emise de institutele participante.
Aceste acorduri si analize si masurarile si compararile practice care le sustin ofera incredere in
marfurile comercializate peste hotare.

Figura 5 – Rezultatele unei comparari mondiale pentru gaze naturale


CCQM-K1.g, gaze naturale tip iii
Grade de echivalenta pentru metan la valoarea nominala 824 mmol/mol

4.2 Dializa renala


In dializa, masurarile exacte imbunatatesc calitatea vietii si reduc costurile pentru protectia sanatatii.
Cercetarea fundamentala in domeniul masurarii conductivitatii electrolitice specifice are impact direct asupra
calitatii vietii pacientilor care fac dializa.
Calitatea vietii pentru cei aproximativ un sfert de milion de pacienti cu dializa din UE este afectata in
mod critic de tratamentul cu dializa, care in mod tipic dureaza patru-cinci ore, de doua sau trei ori in fiecare
saptamana, lipsa lui conducand la moarte. Tratamentul este dureros pentru pacient si costisitor pentru
sistemul medical, iar afectiunea influenteaza viata sociala a pacientului si puterea lui de munca. Asadar, este
important ca tratamentul sa fie cat mai eficient posibil.

38
Figura 6 – Reteaua europeana de conducte de gaze naturale

Numarul pacientilor cu insuficienta renala cronica creste cu circa 7-9% pe an, ceea ce corespunde
unei dublari a numarului la fiecare zece ani, pe cand numarul persoanelor care au nevoie de dializa este de
asteptat sa creasca cu aproximativ 4% anual. Cam 75% din pacientii cu dializa danezi sunt tratati prin
hemodializa, sangele pacientului fiind trecut printr-un aparat de dializa care elimina elementele reziduale prin
osmoza. Procesul este monitorizat prin masurarea conductivitatii electrolitice specifice a solutiei saline care
este si ea trecuta prin aparat pentru a extrage elementele reziduale. Cu cat poate fi masurata mai exact
conductivitatea electrolitica specifica, cu atat procesul poate fi optimizat, scazand astfel atat durata
tratamentului, cat si durerea suferita de pacient in timpul dializei.
Cercetarea fundamentala in domeniul masurarii conductivitatii electrolitice specifice pentru a-i
imbunatati calitatea are asadar un impact direct asupra calitatii vietii pacientilor cu hemodializa si asupra
costului tratamentului medical.

4.3 Nanoparticule
Masurarea nanoparticulelor este necesara pentru protectia sanatatii.
Masurarea nanoparticulelor in suspensie din mediul inconjurator si de la locul de munca ar putea
imbunatati calitatea aerului si sanatatea.
Impactul nanoparticulelor in suspensie asupra sanatatii oamenilor este un domeniu de tot mai mare
importanta. Nanoparticulele pot patrunde in organism prin inhalare, ingerare sau absorbtie prin piele si se stie
ca provoaca probleme respiratorii. Nanoparticulele provin din surse naturale, dar si artificiale – arderi, circulatie
39
(auto), materiale fabricate, praf, funingine si granule de polen. Piata legata de nanotehnologie creste rapid,
fiind de circa 38 de miliarde de euro in 2001, cu o crestere asteptata pana la 152 miliarde pana in 2010 –
nanoparticulele reprezentand aproximativ 40 la suta din aceasta cifra.
Cercetarile recente privind particulele in suspensie arata ca afectarea genelor umane ar putea avea
legatura cu marimea particulelor si in mod potential cu suprafata acestora, toxicitatea crescand odata cu
scaderea marimii particulelor.
Pentru a determina cantitatea de nanoparticule din atmosfera sau de la locul de munca si efectul lor
asupra sanatatii umane, se urmaresc trei linii de cercetare. Aceasta cercetare va impulsiona legislatia viitoare
din domeniul sanatatii si sigurantei, reglementarile de mediu si dezvoltarea unor standarde noi, viguroase,
care sa poata proteja sanatatea oamenilor.
1. aparatura care poate masura nanoparticule exista de mai multi ani, dar siguranta si echivalenta
masurarilor intre diverse modele de instrumente si caracateristicile de functionare ale acestora nu au
fost inca stabilite. Cercetarile actuale din domeniul metrologic vizeaza functionarea diverselor
instrumente si rezolvarea unora din problemele fundamentale privind masurarea nanoparticulelor.
Parametri-cheie ai nanoparticulelor supusi cercetarii sunt densitatea numerica (concentratia), marimea
particulei, suprafata si compozitia ei.
2. sinteza exacta a nanoparticulelor, cu diametru stabil, ajustabil si detectabil si concentratie numerica
cunoscuta. Asemenea generatoare de particule vor permite etalonarea aparatelor de masurare a
nanoparticulelor si studiul ramasitelor din faza de gaz in masurarea concentratiei masei particulei (PM)
(larg utilizata pentru analiza reziduurilor din combustia motoarelor)
3. o mai buna intelegere si metode mai bune de caracterizare a interactiunii fiintei umane cu
nanoparticulele, ceea ce va conduce la clasificarea acestora in functie de toxicitate – un pas important
in stabilirea legislatiei privind siguranta nanoparticulelor.

4.4 Ingrasaminte
Masurarea exacta ar putea economisi 700.000 de tone de ingrasaminte pe an.
Distribuitoarele precise de ingrasaminte reduc presiunea asupra mediului si imbunatatesc economia
agricola.
Consumul excesiv de ingrasaminte este costisitor pentru fermieri si creste poluarea mediului si
pagubele produse de scurgerile de pe campuri in cursurile de apa si pe terenurile vecine. Acest consum
exagerat este adesea involuntar si are loc din cauza lipsei de precizie a distribuitorului de ingrasaminte pentru
campuri si tipuri de ingrasamant diferite.
Solutiile inovatoare care se folosesc de metrologie au contribuit in mod semnificativ la dezvoltarea
unui distribuitor de ingrasaminte inteligent. Solutia implica masurarea masei ingrasamantului imprastiat pe un
hectar si dezvoltarea si validarea unei metode de masurare. Masurarea cantitatii de ingrasamant care iese din
distribuitor este combinata cu pozitia GPS a distribuitorului pe camp. Cantitatea de imprastiat poate fi apoi

40
ajustata pentru diverse cerinte de ingrasamant si locatii pe camp. Diversele necesitati de ingrasamant sunt
estimate cu ajutorul unei cartografieri anuale a recoltei campului din anii precedenti.
Aceste progrese au redus ulterior incertitudinea distribuitorului de ingrasaminte per hectar de la 5% la
1%. Poate nu pare mult, dar daca ne gandim ca 15,6 milioane de tone de ingrasamant agricol de serie au fost
consumate de 15 state UE pe parcursul anului 2001, utilizarea noului distribuitor de ingrasaminte la acea
vreme ar fi putut reduce consumul de ingrasamant de la 15,6 la 14,9 milioane de tone – o reducere de 4,5% si
o economie de sute de milioane de euro. Distribuitorul cel nou a adus beneficii fermierilor dar si societatii in
general; fermierii obtin profituri mai mari ca inainte, iar mediul inconjurator este mai putin afectat.

4.5 Aparate de masurare a caldurii


Este nevoie de control inteligent al aparatelor de masurare a caldurii.
O solutie inteligenta pentru aparatele de masurare a caldurii ar putea reduce costurile pentru sutele de
milioane de oameni din nordul Europei – si din alte zone reci ale lumii.
Cerintele UE si procedurile de evaluarea conformitatii pentru aparatele de masurare a caldurii sunt
reglementate de Directiva pentru Instrumente de Masurare 2004/22/EC (MID) – anexa MI-004, in timp ce
controlul aparatelor de masurare a caldurii aflate in uz este reglementat de legislatia nationala. Pentru a
masura consumul de caldura, un aparat de masurare a caldurii are nevoie de trei masurari: debitul apei si
temperaturile apei la tur si retur. Pentru a monitoriza conformitatea aparatelor de masurare in uz din
Danemarca, un esantion de 10% din aparatele de masurare este etalonat la fiecare trei sau sase ani, in
functie de rezultatele de etalonare precedente. In Danemarca, la cinci milioane de locuitori, rezulta un cost
estimat de 1,5 milioane de euro.
Adaugand inca un senzor de temperatura si un debitmetru la evacuare, este posibila supravegherea
continua a masurarii diferentei de temperatura si a masurarii debitului. Aceste masurari suplimentare si
supravegherea continua reduc incertitudinea calculului rezultant al consumului de caldura. Tinand cont de
aceasta masurare mai sigura a caldurii, esantionul de aparate de masurare scoase din uz pentru evaluarea
conformitatii scade de la 10 la 0,3%. Reducerea este determinata cu ajutorul unui model avansat de
probabilitate, asigurandu-se acelasi nivel de siguranta pentru controlul aparatelor de masurare a caldurii.
Reducerea costului evaluarii conformitatii pentru o populatie de 100 de milioane de oameni este
estimata la 30 de milioane de euro pe an. Alte avantaje ale solutiei inteligente sunt: mai putine defectiuni –
gratie reinstalarii unui numar mai mic de aparate de masurare –, mai putini utilizatori deranjati si deci o mai
buna protectie a consumatorilor.

4.6 Siguranta alimentelor


Prezinta crevetii siguranta alimentara?
Intelegerea masurarilor este importanta.

41
Doua state membre UE au importat creveti congelati de la un al treilea stat in cadrul aceluiasi
transport. La intrarea in UE, crevetii au fost controlati in ce priveste reziduul antibiotic chloramphenicol, care
poate produce cancer si reactii alergice. Dupa un control corespunzator in porturile de intrare ale celor doua
state, crevetii congelati au primit unda verde din partea primului stat, pe cand al doilea i-a refuzat. Incarcatura
de creveti a fost pana la urma distrusa, la un cost de circa un milion de euro.
In portul din primul stat, controlul alimentar a folosit cromatografie lichida (LC), cu o limita de detectie
de 6 μg/kg. In portul din al doilea stat, inspectorii de siguranta alimentelor au folosit cromatografia lichida mai
avansata, cu spectrometru de mase (LC-MS), cu o limita de detectie de 0,3 μg/kg.
La acea vreme, in reglementarea UE 2377/90 nu exista o limita maxima ceruta (RML) pentru controlul
alimentelor in ce priveste reziduurile, ceea ce ar insemna ca in general toleranta zero a fost aplicata ca limita
de catre autoritatile de control – in practica ar insemna ca reziduul ar trebui sa nu fie detectabil cu metoda
utilizata. Evident, cu cat este mai sensibila metoda de detectare folosita, cu atat cresc sansele de detectare a
reziduului si, invers, un instrument de rezolutie mica ar trebui sa nu detecteze niciun reziduu decat daca
acesta este prezent intr-o cantitate foarte mare – si deci nu exista o scala/limita absoluta pentru evaluarea
conformitatii.
Cele de mai sus arata cum, in domeniul sigurantei alimentelor si in alte cateva domenii, metoda
metrologica si tehnologia utilizata sunt amandoua importante si cum in toate cazurile o limita maxima clara
este esentiala pentru a asigura o protectie eficienta, corecta si constanta a consumatorilor. Masurarea trebuie
asadar utilizata in mod eficient, atat pentru evaluarea conformitatii, cat si pe parcursul dezvoltarii legislatiei.

4.7 Tratarea cancerului


Masurarea are un rol crucial in tratarea cancerului.
In Europa, circa 25 pana la 33 la suta dintre cetateni vor suferi de cancer la un moment dat pe
parcursul vietii. Radioterapia este utilizata pentru tratarea unei treimi din numarul total al pacientilor cu cancer.
Cheia unui tratament eficient este aplicarea dozei corecte de radiatie asupra tumorii. Daca doza este prea
mica, atunci tratamentul e ineficient, daca aceasta e prea mare sau radiatia este pozitionata necorespunzator,
atunci pacientul sufera efecte secundare neplacute si inutile. Masurarea exacta a dozei de radiatie emise de
echipamentul din spitale reprezinta asadar o temelie a acestui tip de tratament.
S-au facut progrese tehnice semnificative in ce priveste echipamentul utilizat pentru producerea
fasciculelor de radiatie ionizanta destinate tratarii cancerului, astfel incat radiatia poate fi emisa la ora actuala
in fascicule multiple precise, care permit tintirea foarte exacta a tumorii, imbunatatindu-se astfel tratamentul.
Totusi, noile tipuri de aparate pentru tratament nu au putut fi etalonate conform codurilor de practica curente
din Marea Britanie, ele neputand produce fasciculul de referinta 10 cm x 10 cm necesar in mod normal pentru
etalonare. Era nevoie prin urmare de noi metode de masurare trasabile pentru caracterizarea iesirilor
(rezultatelor) noilor echipamente – gen aparate de tomoterapie elicoidale –, ca acestea sa se poata conforma
standardelor aplicate echipamentului conventional de radioterapie.

42
Cercetatorii de la NMI Marea Britanie au conceput si validat o metoda noua de etalonare a iesirii
aparatelor de tomoterapie. Introdusa initial pentru masurarea dozei de radiatie in unitatile industriale care
lucreaza cu radiatii, dozimetria cu alanina, aplicata in domeniul radioterapiei, aduce o mai mare exactitate si o
rezolutie spatiala mai buna decat este posibil la echipamentul obisnuit. Astfel, pacientii si medicii au putut
beneficia de noua tehnologie, cu mai mare incredere in siguranta, trainicia si eficienta tratamentului.

4.8 Emanatiile aparatelor de zbor


Monitorizarea imbunatatita a tratamentului termic al componentelor motoarelor cu reactie ar putea
conduce la emanatii reduse ale aparatelor de zbor.
Metrologia temperaturilor inalte sufera din cauza lipsei etaloanelor de referinta peste 1100oC, care
duce la incertitudini mult mai mari decat acelea atinse de obicei la temperaturi mai mici.
Numeroase procese si instalatii industriale functioneaza la temperaturi inalte. In conditiile in care
eficienta energetica devine tot mai importanta si se introduc noi procese de productie impunandu-se tolerante
de productie mai stranse, creste si necesitatea masurarilor mai precise la temperaturi inalte. Motoarele
aparatelor de zbor functioneaza cel mai eficient si produc mai putine emanatii atunci cand merg la temperaturi
inalte, dar asta necesita tratament termic al componentelor lor la temperaturi mai mari de 1300oC. Daca
temperatura de tratament se abate prea mult de la valoarea optima, temperatura ar putea fi
necorespunzatoare si s-ar putea ca un component sa trebuiasca sa fie aruncat. Evolutia tratamentului este
controlata prin senzori de temperatura de termocuplu, etalonati cu ajutorul unor materiale cu puncte de topire
sau de congelare cunoscute – numite puncte fixe. Dificultatea pana aici a fost ca nu existau puncte fixe sigure
de incertitudine mica in zona temperaturilor inalte.
O serie de NMI din toata lumea colaboreaza la dezvoltarea si caracterizarea unui nou tip de punct fix
de referinta, cu ajutorul unui material facut dintr-un amestec de metal si grafit numit compozitie eutectica metal
carbon. Folosindu-se diverse materiale in punctele fixe, este de asteptat dezvoltarea a noi puncte fixe de
referinta pana la 2500oC. Testele la 1300oC au indicat deja o reducere a incertitudinii senzorilor de
temperatura de termocuplu folositi la urmarirea tratamentului termic la mai putin de 1oC, iar NMI-urile
colaboreaza acum cu industria pentru a verifica ideea in cadrul unui proces de tratament termic industrial.

4.9 Directiva IVD


Implementarea directivei IVD va aduce economii semnificative.
Directiva pentru Diagnostic In Vitro (IVD) cere ca toate analizele efectuate in laboratoarele din spitale
si in clinicile medicale sa fie trasabile la o metoda de referinta sau materiale de referinta de ordin superior.
Unul din beneficiile implementarii complete a acestei directive este faptul ca analizele nu sunt repetate in mod
inutil, ceea ce va conduce la economii ale costurilor cu protectia sanatatii de cel putin 25 de euro per pacient
sau 125 de milioane de euro in cazul unui stat cu cinci milioane de locuitori.

43
Costul analizei medicale de prisos se estimeaza ca ar contribui cu 15 pana la 33% la costurile totale
ale medicinei de laborator. Intr-o societate moderna, costurile medicinei de laborator ajung in mod tipic la 7,9%
din costurile tratamentului medical, tratamentele acoperind o treime din costurile generale totale pentru
sanatate. Costurile generale pentru sanatate sunt esentiale in multe tari, in Danemarca reprezentand, de
exemplu, pana la 8,3% din produsul national brut.
In cazul Danemarcei, implementarea directivei IVD a condus la o reducere a numarului de analize de
prisos. Totusi, in momentul in care directiva IVD a intrat in vigoare – pe 1 noiembrie 2003 –, nu existau
capabilitatea si cunostintele metrologice necesare stabilirii trasabilitatii nici macar pentru o fractiune
semnificativa din cele circa 800 de analize efectuate in domeniul chimiei clinice. Pentru a pune la punct un
efort global concentrat in directia cercetarii necesare, CIPM a creat un Comitet Comun pentru Medicina de
Laborator, antrenand toti partenerii relevanti din industrie, institutiile academice si institutele nationale de
metrologie. Rezultatele activitatii acestui comitet sunt acum inregistrate intr-o baza de date speciala KCDB.

5. UNITATILE METROLOGICE
Ideea din spatele sistemului metric – sistem de unitati bazat pe metru si kilogram – a aparut in timpul
Revolutiei Franceze, cand s-au realizat doua etaloane de referinta din platina pentru metru si kilogram si au
fost depuse in 1799 in Arhivele Nationale Franceze din Paris – mai tarziu fiind cunoscute drept Metrul din
Arhive si Kilogramul din Arhive. Academia Franceza de Stiinte a primit de la Adunarea Nationala sarcina de a
proiecta un nou sistem de unitati de utilizare mondiala, in 1946 sistemul MKSA (metru, kilogram, secunda,
amper) fiind acceptat de tarile din Conventia Metrului. In 1954, MKSA a fost extins pentru a cuprinde kelvin-ul
si candela. Sistemul si-a luat apoi numele de Sistemul International de Unitati – SI.
Sistemul SI a fost consacrat in 1960 de catre a XI-a Conferinta Generala pentru Greutati si Masuri –
CGPM: “Sistemul International de Unitati – SI – este sistemul coerent de unitati adoptat si recomandat de
CGPM”.
La a XIV-a CGPM din 1971, SI a fost extins din nou prin adaugarea molului ca unitate de baza pentru
cantitatea de substanta. Sistemul SI cuprinde acum sapte unitati de baza, care, impreuna cu unitatile derivate,
formeaza un sistem coerent de unitati. In plus, cateva alte unitati din afara sistemului SI sunt acceptate pentru
a fi utilizate in relatie cu unitatile SI. Tabelele de unitati de mai jos (de la Tabelul 3 la Tabelul 9) contin
urmatoarele:
™ unitati SI Tabelul 3 – Unitati SI fundamentale
Marime Unitate de baza Simbol
lungime metru m
masa kilogram kg
timp secunda s
curent electric amper A
temperatura termodinamica kelvin K
cantitate de substanta mol mol
intensitate luminoasa candela cd

44
Tabelul 4 – Unitati SI derivate exprimate in functie de unitati SI fundamentale
Marime derivata Unitate de masura derivata Simbol
suprafata metru patrat m2
volum metru cub m3
viteza metru pe secunda m · s-1
acceleratie metru pe secunda la patrat m · s-2
viteza unghiulara radian pe secunda rad · s-1
acceleratie unghiulara radian pe secunda la patrat rad · s-2
densitate kilogram pe metru cub kg · m-3
intensitatea campului magnetic amper pe metru A · m-1
(densitatea curentului liniar)
densitatea curentului amper pe metru patrat A · m-2
momentul fortei newton metru N·m
intensitatea campului electric volt pe metru V · m-1
permeabilitate henry pe metru H · m-1
permitivitate farad pe metru F · m-1
capacitatea caldurii specifice joule pe kilogram kelvin J · kg-1 · K-1
concentratia cantitatii-de-substanta mol pe metru cub mol · m-3
luminanta candela pe metru patrat cd · m-2

Tabelul 5 – Unitati derivate SI cu nume si simboluri speciale


Marime derivata Marime derivata Simbol In unitati In unitati SI de
din SI Simbol special SI baza
Nume special
unghi plan radian rad m · m-1 = 1
unghi solid steradian sr m2 · m-2 = 1
frecventa hert Hz s-1
forta newton N m · kg · s-2
presiune, solicitare pascal Pa N/m2 m-1 · kg · s-2
energie, lucru, cantitate de caldura joule J N·m m2 · kg · s-2
putere, flux radiant wat W J/s m2 · kg · s-3
sarcina electrica, cantitate de coulomb C s·A
electricitate
diferenta de potential electric, volt V V/A m2 · kg · s-3 · A-1
tensiune electromotoare
capacitanta electrica farad F C/V m-2 · kg-1 · s4 · A2
rezistenta electrica ohm Ω V/A m2 · kg · s-3 · A-2
conductibilitate electrica siemens S A/V m-2 · kg-1 · s3 · A2
flux magnetic weber Wb V·s m2 · kg · s-2 · A-1
densitate de flux magnetic tesla T Wb/m2 kg · s-2 · A-1
inductanta henry H Wb/A m · kg · s-2 · A-2
2

temperatura Celsius grad Celsius oC K


flux luminos lumen lm cd · sr m2 · m-2 · cd = cd
iluminare lux lx lm/m2 m2 · m4 · cd = m-2 ·
cd
radioactivitate (a unui radionuclid) becquerel Bq s-1
doza absorbita, kerma, energie gray Gy J/kg m2 · s2
specifica (impartita)
echivalent de doza sievert Sv J/kg m2 · s-2
activitate catalitica katal kat s-1 · mol

45
Tabelul 6 – Unitati derivate SI ale caror nume si simboluri cuprind unitati derivate SI cu nume si simboluri
speciale [2]
Marime derivata Unitate derivata Simbol In unitati de baza SI
viscozitate dinamica pascal secunda Pa · s m-1 · kg · s-1
momentul fortei newton metru N·m m2 · kg · s-2
tensiune de suprafata newton pe metru N/m kg · s-2
viteza unghiulara radian pe secunda rad/s m · m-1 · s-1 = s-1
acceleratie unghiulara radian pe secunda la rad/s2 m · m-1 · s-2 = s-2
patrat
densitatea fluxului de caldura, iradianta wat pe metru patrat W/m2 kg · s-3
capacitate calorica, entropie joule pe kelvin J/K m2 · kg · s-2 · K-1
capacitate a caldurii specifice, entropie joule pe kilogram kelvin J/(kg · K) m2 · s-2 · K-1
specifica
energie specifica joule pe kilogram J/kg m2 · s-2
conductivitate termica wat pe metru kelvin W/(m · K) m · kg · s-3 · K-1
densitatea energiei joule pe metru cub J/m3 m · kg · s-2
intensitatea campului electric volt pe metru V/m m · kg · s-3 · A-1
densitatea sarcinii electrice coulomb pe metru cub C/m3 m-3 · s · A
densitatea sarcinii superficiale, coulomb pe metru C/m2 m-2 · s · A
densitatea fluxului electric patrat
permitivitate farad pe metru F/m m-3 · kg-1 · s4 · A2
permeabilitate henry pe metru H/m m · kg · s-2 · A-2
energie molara joule pe mol J/mol m2 · kg · s-2 · mol-1
entropie molara, caldura molara joule pe mol kelvin J/(mol · K) m2 · kg · s-2 · K-1 · mol-1
expunere (raze x si g) coulomb pe kilogram C/kg kg-1 · s · A
coeficient de doza absorbita gray pe secunda Gy/s m2 · s-3
intensitate de radiatie wat pe steradian W/sr m4 · m-2 · kg · s-3 = m2 ·
kg · s-3
concentratia activitatii catalitice katal pe metru cub kat/m3 m-3 · s-1 · mol

™ unitati din afara SI


Tabelul 7 – Unitati din afara SI acceptate [2]
Marime Unitate Simbol Valoare in unitati SI
timp minut min 1 min = 60 s
ora h 1 h = 60 min = 3600 s
zi d 1 d = 24 h
unghi plan grad o 1o = (π/180) rad
minut ‘ 1’ = (1/60)o = (p/10 800) rad
secunda “ 1” = (1/60)’ = (p/648 000) rad
gon gon 1 gon = (π/200) rad
suprafata hectar ha 1 ha = 1 hm2 = 104 m2
volum litru l, L 1 l = 1 dm3 = 10-3 m3
masa tona t 1 t = 103 kg

Tabelul 8 – Unitati din afara SI acceptate pentru a fi folosite in anumite sectoare [2]
Marime Unitate Simbol Valoare in unitati SI
presiune bar bar 1 bar = 100 kPa = 105 Pa
presiunea din lichidele milimetri de mercur mmHg 1 mmHg ≈ 133 322 Pa
organismului uman
46
lungime angstrom Å 1 Å = 0,1 nm = 10-10 m
distanta mila marina M 1 M = 1852 m
suprafata (sectiune barn b 1 b = 10-28 m2
transversala)
viteza nod kn 1 kn = (1852/3600) m/s

Tabelul 9 – Unitati din afara SI acceptate in anumite sectoare si ale caror valori sunt determinate experimental
[2]
Marime Unitate Simbol Definitie In unitati SI
energie electron- eV 1 eV este energia cinetica a unui 1 eV = 1,602 176 53(14) ·
volt electron depasind o diferenta de 10-19 J
potential de 1 V in vid
masa unitate de u 1 u este egal cu 1/12 din masa de 1 u = 1,660 538 86(28) · 10-
masa repaus a unui atom neutru al 27kg
atomica nuclidului 12C in stare normala
lungime unitate ua 1 ua = 1,495 978 706 91(6) ·
astronomi 1011 m
ca

5.1 Unitati SI de baza


O unitate de baza este o unitate de masura a unei marimi de baza intr-un sistem de marimi dat [4].
Definirea si realizarea fiecarei unitati de baza din SI se modifica pe masura ce cercetarea metrologica
descopera posibilitatea de a obtine pentru unitatea respectiva o definire si o realizare mai exacte.
Exemplu: definitia metrului din 1889 se baza pe prototipul international din platina si iridiu de la Paris. In 1960,
metrul a fost redefinit ca fiind 1 650 763,73 lungimi de unda ale unei linii spectrale specifice a
criptonului-86. In 1983, aceasta definitie devenise necorespunzatoare si s-a decis redefinirea
metrului ca fiind lungimea caii parcurse de lumina in vid intr-un interval de timp de 1/299 792 458
dintr-o secunda, valoare reprezentata de lungimea de unda a radiatiei dintr-un laser heliu-neon
stabilizat cu iod. Aceste redefiniri au redus incertitudinea relativa de la 10-7 la 10-11 m.

Definitiile unitatilor de baza SI


Metrul este lungimea caii parcurse de lumina in vid intr-un interval de timp de 1/299 792 458 dintr-o
secunda.
Kilogramul este egal cu masa prototipului international al kilogramului.
Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei corespunzand tranzitiei dintre cele doua
niveluri hiperfine ale starii normale a atomului de cesiu-133.
Amperul este acel curent constant care, mentinut in doua conductoare drepte paralele de lungime
infinita, cu sectiunea transversala circulara neglijabila si plasate in vid la un metru departare, va produce intre
cele doua conductoare o forta egala cu 2 x 10-7 newtoni pe metru lungime.
Kelvinul este fractiunea de 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.

47
Molul este cantitatea de substanta dintr-un sistem care contine atatea substante elementare cati
atomi sunt in 0,012 kg de carbon-12. La utilizarea molului, substantele elementare trebuie specificate, ele
putand fi atomi, molecule, ioni, electroni sau alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule.
Candela este intensitatea luminoasa intr-o directie data a unei surse care emite radiatie
monocromatica de frecventa 540 x 1012 herti si are o intensitate de radiatie in directia respectiva de 1/683 wati
pe steradian.

5.2 Unitati SI derivate


O unitate derivata este o unitate de masura a unei marimi derivate intr-un sistem de marimi dat [4].
Unitatile derivate ale SI sunt derivate din unitatile SI de baza, conform legaturii fizice dintre marimi.
Exemplu: din legatura fizica dintre marimea lungime, masurata in unitatea m, si marimea timp, masurata in
unitatea s, se poate deriva marimea viteza, masurata in unitatea m/s.
Unitatile derivate sunt exprimate in unitati de baza cu ajutorul simbolurilor matematice pentru inmultire
si impartire. Exemple se gasesc in Tabelul 4.
CGPM a aprobat nume si simboluri speciale pentru unele unitati derivate, asa cum se poate vedea in
Tabelul 5.
Unele unitati de baza sunt utilizate pentru marimi diferite – asa cum se arata in Tabelul 6. O unitate
derivata poate fi adeseori exprimata in combinatii diferite de 1) unitati fundamentale si 2) unitati derivate cu
nume speciale. In practica, exista o preferinta pentru nume speciale de unitati si combinatii de unitati, pentru a
se face distinctie intre marimi diferite avand aceeasi dimensiune. Asadar, un instrument de masurare ar trebui
sa indice unitatea, precum si marimea pe care o masoara.

5.3 Unitati din afara SI


Tabelul 7 prezinta unitatile din afara SI care sunt acceptate pentru a fi utilizate impreuna cu unitatile SI
deoarece sunt larg folosite sau pentru ca sunt folosite in anumite sectoare.
Tabelul 8 contine exemple de unitati din afara SI acceptate pentru a fi folosite in anumite sectoare.
Tabelul 9 prezinta unitati din afara SI acceptate pentru a fi folosite in anumite sectoare si ale caror
valori sunt determinate experimental.
Incertitudinea combinata (factor de acoperire k = 1) de la ultimele doua cifre ale numarului este data in
paranteza.

5.4 Prefixe SI
CGPM a adoptat si recomandat o serie de prefixe si simboluri prefixale – prezentate in Tabelul 10.
Reguli pentru utilizarea corecta a prefixelor:
1. prefixele se refera numai la puteri ale lui 10 (de exemplu, nu la puteri ale lui 2).
Exemplu: un kilobit reprezinta 1000 biti nu 1024 biti.

48
2. prefixele se scriu fara spatiu in fata simbolului unitatii.
Exemplu: centimetrul se scrie cm nu c m.
3. nu se utilizeaza prefixe combinate.
Exemplu: 10-6 trebuie scris 1 mg nu 1 μkg.
4. un prefix nu se scrie singur.
Exemplu: 109/m3 nu se scrie G/m3.

Tabelul 10 – Prefixe SI [2]


Factor Numele Simbol Factor Numele Simbol
prefixului prefixului
101 deca da 10-1 deci d
102 hecto h 10-2 centi c
103 kilo k 10-3 mili m
106 mega M 10-6 micro μ
109 giga G 10-9 nano n
1012 tera T 10-12 pico p
1015 peta P 10-15 femto f
1018 exa E 10-18 atto a
1021 zetta Z 10-21 zepto z
1024 yotta Y 10-24 yocto y

5.5 Scrierea numelor si simbolurilor unitatilor SI


1. Simbolurile nu se scriu cu majuscule, dar prima litera a unui simbol este litera mare daca
a) numele unitatii vine de la numele unei persoane sau
b) simbolul deschide o propozitie.
Exemplu: unitatea kelvin are simbolul K.
2. Simbolurile raman neschimbate la plural.
3. Ele nu sunt niciodata urmate de punct – decat la sfarsitul unei propozitii.
4. Unitatile combinate prin inmultirea mai multor unitati se scriu cu punct inaltat sau spatiu.
Exemplu: N · m sau N m.
5. Unitatile combinate prin impartirea unei unitati la alta se scriu cu bara (slash) sau exponent negativ.
Exemplu: m/s sau m · s-1.
6. Unitatile combinate vor cuprinde un singur slash. Pentru combinari complexe, se permite utilizarea
parantezelor sau a exponentilor negativi.
Exemplu: m/s2 sau m · s-2, nu m/s/s.
Exemplu: m · kg/(s3 · A) sau m · kg · s-3 · A-1, nu m · kg/s3/A si nici m · kg/s3 · A.
49
7. Simbolurile se separa cu un spatiu de valoarea numerica dupa care urmeaza.
Exemplu: 5 kg nu 5kg.
8. Simbolurile si numele unitatilor nu se amesteca.

Notatie numerica
1. Se lasa un spatiu intre grupurile de trei cifre si in dreapta si in stanga zecimalei (15 739,012 53). Spatiul
poate fi omis la numerele cu patru cifre. Virgulele nu se utilizeaza ca separatori de mii.
2. Operatiile matematice se aplica doar simbolurilor unitatilor (kg/m3) si nu numelor unitatilor (kilogram/metru
cub).
3. Trebuie sa fie clar carui simbol de unitate apartine o valoare numerica si ce operatie matematica se aplica
valorii unei marimi.
Exemple: 35 cm x 48 cm, nu 35 x 48 cm; 100 g ± 2 g, nu 100 ± 2 g.

6. GLOSAR
[x] se refera la referinta numarul [x] din capitolul 8.
Laborator acreditat – laborator cu recunoastere de terta parte a competentei tehnice, a sistemului de
asigurare a calitatii pe care-l utilizeaza si a impartialitatii sale. Vezi capitolul 3.1.5.
Clasa de precizie – clasa de instrumente de masurare care indeplineste cerinte metrologice stabilite, menite
sa mentina erorile in limite specificate, in conditii specificate [4].
Precizia unui instrument de masurare – capacitatea unui instrument de masurare de a furniza rezultate
apropiate de o valoare reala [4].
Precizie de masurare – apropiere a concordantei dintre valoarea masurata a marimii si adevarata valoare a
marimii pentru masurand [5].
Reglarea unui instrument de masurare – proces aplicat unui sistem de masurare astfel incat acesta sa
furnizeze indicatii prescrise, corespunzatoare valorilor date ale marimii de masurat [4].
Artifact – obiect facut de mana omului. Exemple de artifacte destinate masurarilor sunt o greutate si o rigla de
masurat.
Marime de baza – marime intr-un subansamblu ales conventional al unui sistem de marimi dat, unde nicio
marime din subansamblu nu poate fi exprimata in raport cu celelalte [4].
Unitate de baza – unitate de masura adoptata prin conventie pentru o marime de baza [4].
BEV – Bundersamt fur Eich und Vermessungswesen, institutul national de metrologie al Austriei.
BIM – Institutul Bulgar pentru Metrologie, institutul national de metrologie al Bulgariei.
BIPM – Biroul International de Masuri si Greutati, vezi capitolul 3.1.1.
BIPM – baza de date cu comparari-cheie (numita si KCDB), vezi capitolul 3.1.2.
BOM – Biroul de Metrologie, institutul national de metrologie al Macedoniei.

50
Certificat de etalonare – rezultatul/rezultatele unei etalonari poate/pot fi inregistrat(e) intr-un document numit
uneori certificat de etalonare sau raport de etalonare [5].
Istoric de etalonare, al echipamentului de masurare – inregistrare completa a rezultatelor etalonarii unui
echipament sau artifact de masurare pe o perioada lunga de timp, pentru a permite evaluarea stabilitatii pe
termen lung a instrumentului, a artifactului sau a sistemului de masurare.
Interval de etalonare – interval de timp dintre doua etalonari consecutive ale unui instrument de masurare.
Raport de etalonare – rezultatul/rezultatele unei etalonari poate/pot fi inregistrat(e) intr-un document numit
uneori certificat de etalonare sau raport de etalonare [5].
Etalonare – set de operatii care stabileste, in conditii specificate, relatia dintre valorile marimii, cu incertitudini
de masurare furnizate de etaloane de masurare sau materiale de referinta certificate, pe de o parte, si
indicatiile corespunzatoare, cu incertitudini de masurare asociate, ale instrumentului de masurare, sistemului
de masurare sau materialului de referinta testat, pe de alta parte [4].
CCAUV – Comisia Consultativa pentru Acustica, Ultrasunete si Vibratii. Creata in 1998.
CCEM – Comisia Consultativa pentru Electricitate si Magnetism. Creata in 1927.
CCL – Comisia Consultativa pentru Lungime. Creata in 1952.
CCM – Comisia Consultativa pentru Masa si marimi asociate. Creata in 1980.
CCPR – Comisia Consultativa pentru Fotometrie si Radiometrie. Creata in 1933.
CCQM – Comisia Consultativa pentru Cantitatea de Substanta. Creata in 1993.
CCRI – Comisia Consultativa pentru Radiatie Ionizanta. Creata in 1958.
CCT – Comisia Consultativa pentru Termometrie. Creata in 1937.
CCTF – Comisia Consultativa pentru Timp si Frecventa. Creata in 1956.
CCU – Comisia Consultativa pentru Unitati. Creata in 1964.
CEM – Centrul Spaniol de Metrologie, institutul national de metrologie al Spaniei.
Marcaj CE – vezi capitolul 2.2.3.
CEN – Comitetul European pentru Standardizare, organizatia europeana de standardizare.
CGPM – Conferinta Generala a Masurilor si Greutatilor. A avut loc prima oara in 1889 si se intruneste o data
la patru ani. Vezi capitolul 3.1.1.
CIPM – Comitetul International de Masuri si Greutati. Vezi capitolul 3.1.1.
CIPM MRA – vezi Acordul de Recunoastere Mutuala, CIPM.
CMC – Capabilitati de Etalonare si Masurare, vezi capitolul 3.1.2.
CMI – Institutul Ceh de Metrologie, institutul national de metrologie al Cehiei.
Etalon compus – set de masuri materializate similare sau instrumente de masurare asemanatoare care, prin
utilizarea in combinatie, formeaza un etalon numit etalon compus.
Evaluarea conformitatii – activitate care furnizeaza proba indeplinirii cerintelor specificate referitoare la un
produs, un proces, un sistem, o persoana sau un organism, de exemplu incercarea, inspectia, certificarea de
produse, personal si sisteme de management.

51
Valoare conventionala a unei marimi – valoare a marimii atribuita prin acord unei marimi intr-un scop dat, de
exemplu “acceleratia standard produsa de caderea libera” [4].
Factor de corectie – factor cu care se inmulteste rezultatul necorectat al masurarii pentru a compensa o
eroare sistematica [5].
Valoare de corectie – valoare care, adaugata algebric rezultatului necorectat al unei masurari, compenseaza
o eroare sistematica [5].
Factor de acoperire – un numar mai mare decat 1 cu care se inmulteste incertitudinea de masurare standard
combinata, pentru a se obtine o incertitudine de masurare extinsa, vezi capitolul 2.1.7.
CRM – Material de Referinta Certificat. Material de referinta insotit de un certificat emis de un organism cu
autoritate care furnizeaza una sau mai multe valori specificate ale caracteristicilor, cu incertitudini asociate si
trasabilitate demonstrata, stabilita prin proceduri valide [4].
Banda de insensibilitate – intervalul maxim in interiorul caruia valoarea marimii masurate poate fi modificata
in ambele directii fara a produce o schimbare detectabila la nivelul indicatiei corespunzatoare a instrumentului
de masurare [4].
Marime derivata – marime, intr-un sistem de marimi, definita in raport cu marimile de baza ale sistemului
respectiv. Vezi capitolul 5.2 [4].
Unitate derivata – unitatea de masura pentru o mrime derivata. Vezi capitolul 5.2 [4].
Institut desemnat – institut desemnat de un NMI sau de guvernul tarii respective pentru a pastra etaloane
nationale specifice, institut care de obicei participa la CIPM MRA, vezi capitolul 3.1.4.
Detector – un dispozitiv sau o substanta care indica prezenta unui fenomen, corp sau substanta atunci cand
se depaseste o valoare-prag, fara a se furniza neaparat o valoare a unei marimi asociate, de exemplu hartia
de turnesol [4].
Abatere – valoare a marimii minus valoarea sa de referinta [5].
DFM – Metrologia Daneza Fundamentala, institutul national de metrologie al Danemarcei.
Variatie (drift) – modificare continua sau diferentiala a indicatiei in timp din cauza unor schimbari la nivelul
caracteristicilor metrologice ale unui instrument de masurare, sistem de masurare sau material de referinta [4].
DMDM – Directia de Masuri si Metale Pretioase, institutul national de metrologie al Serbiei.
DPM – Directia Generala de Metrologie, institutul national de metrologie al Albaniei.
DZM – Biroul de Stat pentru Metrologie, institutul national de metrologie al Croatiei.
EA – Cooperarea Europeana pentru Acreditare, constituita prin fuzionarea EAL (Cooperarea Europeana
pentru Acreditarea Laboratoarelor) cu EAC (Acreditarea Europeana de Certificare), in noiembrie 1997. Vezi
capitolul 3.2.2.
EAC – vezi EA.
EAL – vezi EA.
Verificare initiala EC – vezi capitolul 2.2.2.
Aprobare de model EC – vezi capitolul 2.2.2.

52
EIM – Institutul Elen de Metrologie, institutul national de metrologie al Greciei.
Marcaj “e” – vezi capitolul 2.2.3.
EPTIS – Sistemul de Informatii privind Testarea Competentei in Europa, vezi link in capitolul 7.
Eroare (pentru un instrument de masurare), maxima admisibila – valori extreme pentru o eroare de
masurare in raport cu o valoare de referinta cunoscuta a marimii, permise de specificatii, reglementari etc.
pentru o masurare data, un instrument de masurare dat sau un sistem de masurare dat [4].
Eroare, sistematica – componenta a erorii de masurare care la masurari repetate ramane constanta sau
variaza intr-un mod previzibil [4].
EURACHEM – vezi capitolul 3.2.5.
EURAMET – Asociatia Europeana a Institutelor Nationale de Metrologie. Vezi capitolul 3.2.1.
EUROLAB – cooperare voluntara intre laboratoarele de incercare si etalonare din Europa. Vezi capitolul 3.2.4.
Metrologie fundamentala – vezi metrologie, fundamentala.
Conferinta Generala a Masurilor si Greutatilor – vezi CGPM.
GLP – Buna Practica de Laborator. Organismele de acreditare aproba oficial laboratoarele conform regulilor
GLP ale OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica).
GUM – Biroul Central al Masurilor, institutul national de metrologie al Poloniei.
GUM – “Ghidul pentru exprimarea incertitudinii in masurare”. Publicat de BIPM, IEC, IFCC (Federatia
Internationala de Chimie Clinica), ILAC, ISO, IUPAC, IUPAP si OIML [6].
Metoda GUM – vezi capitolul 2.1.7.
Henri Tudor – “Henri Tudor”, institutul national de metrologie din Luxemburg.
Istoric, echipmaent de masurare – vezi istoric de etalonare.
IEC – Comisia Electrotehnica Internationala.
ILAC – Cooperarea Internationala pentru Acreditarea Laboratoarelor, vezi capitolul 3.1.7.
IMBiH – Institutul de Metrologie al Bosniei si Hertegovinei, institutul national de metrologie al Bosniei si
Hertegovinei.
Indicatie (a unui instrument de masurare) – valoare a marimii furnizata de un instrument sau sistem de
masurare [4].
Marime de influenta – o marime care, in cazul masurarii directe, nu afecteaza marimea supusa masurarii
(masurandul), dar influenteaza relatia dintre indicatie si rezultatul masurarii [4].
INM – Institutul National de Metrologie, institutul national de metrologie al Romaniei.
INRIM – Institutul National de Cercetare Metrologica, institutul national de metrologie al Italiei.
Constanta a aparatului de masura – factor cu care trebuie inmultita indicatia directa a unui instrument de
masurare pentru a da valoarea indicata a masurandului sau pentru a fi utilizata la calcularea valorii
masurandului [5].
Etalon de masurare international – etalon de masurare recunoscut prin aderarea la un acord international si
destinat sa serveasca intregii lumi, de exemplu prototipul international al kilogramului [4].

53
IPQ – Institutul Portughez pentru Calitate, institutul national de metrologie al Portugaliei.
IRMM – Institutul de Masurari si Materiale de Referinta, institut al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei
Europene.
ISO – Organizatia Internationala pentru Standardizare.
IUPAC – Uniunea Internationala pentru Chimie Pura si Aplicata, vezi capitolul 3.1.10.
IUPAP – Uniunea Internationala pentru Fizica Pura si Aplicata, vezi capitolul 3.1.9.
Comisii Comune (ale BIPM) – vezi capitolul 3.1.1.
JV – Serviciul Norvegian de Metrologie, institutul national de metrologie al Norvegiei.
KCDB – baza de date cu comparari-cheie a BIPM, vezi capitolul 3.1.2.
Metrologie legala – vezi metrologie, legala.
LNE – Laboratorul National de Metrologie si Incercari, institutul national de metrologie al Frantei.
LNMC – Agentia Guvernamentala – Centrul National Leton de Metrologie, institutul national de metrologie al
Letoniei.
Intretinerea unui etalon de masurare – set de masuri necesare pentru pastrarea in (anumite) limite stabilite
a caracteristicilor metrologice ale unui etalon de masurare [4].
Supravegherea pietei – abordare destinata asigurarii conformitatii cu legislatia, vezi capitolul 2.2.3.
Masura materializata – dispozitiv proiectat sa reproduca sau sa furnizeze in mod permanent pe parcursul
utilizarii sale una sau mai multe valori cunoscute ale marimii, de exemplu o greutate etalon, o masura de
volum, o cala plan-paralela sau un material de referinta certificat [4].
Eroare maxima admisibila (a unui instrument de masurare) – valori extreme pentru o eroare de masurare
in raport cu o valoare de referinta cunoscuta a marimii, permise de specificatii, reglementari etc. pentru o
masurare data, un instrument de masurare dat sau un sistem de masurare dat [4].
MBM – Biroul de Metrologie Muntenegru, institutul national de metrologie din Muntenegru.
Masurand – marimea supusa masurarii [4].
Masura, materiala – vezi masura materializata [4].
Masurare – proces de obtinere in mod experimental a uneia sau mai multor valori ale marimii care pot fi
atribuite in mod acceptabil unei marimi. Set de operatii in scopul determinarii valorii unei marimi [4].
Eroare de masurare - valoare masurata a marimii minus o valoare de referinta a marimii [4].
Eroare de masurare, absoluta – atunci cand este necesar sa facem distinctia intre “eroare” si “eroare
relativa”, prima este numita uneori “eroare absoluta de masurare” [5].
Procedura de masurare – descriere detaliata a unei masurari conform unuia sau mai multor principii de
masurare si unei metode de masurare date, pe baza unui model de masurare, inclusiv orice calcule, pentru a
se obtine un rezultat de masurare [4].
Rezultat de masurare – set de valori ale marimii atribuite unui masurand impreuna cu orice alte informatii
relevante [4].

54
Etalon de masurare – realizare a definitiei unei marimi date, cu valoarea marimii si incertitudinea de
masurare asociata stabilite, utilizata ca referinta. Realizarea poate fi oferita de o masura materializata, de un
instrument de masurare, de un material de referinta sau de un sistem de masurare [4].
Etalon de masurare, international – etalon de masurare recunoscut prin aderarea la un acord international si
destinat sa serveasca intregii lumi, de exemplu prototipul international al kilogramului [4].
Intretinere, a unui etalon de masurare, – set de operatii necesare pentru pastrarea in limite stabilite a
caracteristicilor metrologice ale unui etalon de masurare [4].
Etalon de masurare, national – etalon de masurare recunoscut de autoritatile nationale spre a servi, intr-o
tara sau intr-o economie, drept baza la atribuirea valorilor marimii catre alte etaloane de masurare pentru tipul
de marime respectiv [4].
Unitate de masura – marime scalara reala, definita si adoptata prin conventie, cu care poate fi comparata
orice alta marime de acelasi tip pentru a se exprima raportul celor doua marimi ca un numar [4].
Lant de masurare – serie de elemente ale unui sistem de masurare, formand o cale unica a semnalului de la
un senzor la un element de iesire [4].
Instrument de masurare – dispozitiv proiectat sa fie utilizat pentru a face masurari, singur sau impreuna cu
unul sau mai multe dispozitive suplimentare [4].
Interval de masurare – set de valori ale masuranzilor pentru care eroarea unui instrument de masurare este
facuta sa se incadreze in limite specificate [5].
Sistem de masurare – set de unul sau mai multe instrumente de masurare si – adesea – alte dispozitive,
inclusiv orice reactiv si rezerva, asamblate si adaptate spre a furniza informatii utilizate pentru a genera valori
masurate ale marimii in intervale specificate pentru marimi de tipuri specificate [4].
Unitate de masura, in afara sistemului – unitate de masura care nu apartine unui sistem de unitati dat [4].
MEDA – Masuri Insotitoare.
State MEDA – Algeria, Cipru, Egipt, Iordania, Israel, Liban, Malta, Maroc, Palestina, Siria, Tunisia si Turcia.
METAS – Biroul Federal de Metrologie, institutul national de metrologie al Elvetiei.
Metoda de masurare – descriere generala a unei organizari logice de operatii utilizate pentru o masurare [4].
Conventia Metrului – tratat diplomatic international, creat in 1875 in scopul asigurarii unui sistem de unitati de
masura uniform la nivel global. In 2008, avea 51 de state membre. Vezi capitolul 3.1.1.
Sistem metric – sistem de masurare care se bazeaza pe metru si kilogram si alte unitati de baza.
Transformat mai tarziu in sistemul SI. Vezi capitolul 4.
Sector metrologic – metrologia este impartita in 11 sectoare. Vezi capitolul 2.1.1.
Metrologie – de la cuvantul grecesc “metron” = masurare. Stiinta masurarii si aplicarea ei [4]. Vezi capitolul
1.1.
Metrologie, fundamentala – nu exista o definitie internationala a sintagmei “metrologie fundamentala”, totusi
expresia se foloseste pentru a face referire la cel mai inalt nivel de precizie a masurarii dintr-un domeniu dat.
Vezi capitolul 1.2.

55
Metrologie, industriala – asigura functionarea adecvata a instrumentelor de masurare utilizate in industrie si
in procesele de productie si incercare.
Metrologie, legala – asigura precizia si siguranta masurarii acolo unde valorile masurate pot influenta
sanatatea populatiei, siguranta acesteia sau transparenta tranzactiilor economice, de exemplu in cazul
masurilor si greutatilor. Vezi capitolul 2.2.
Metrologie, stiintifica – se straduieste in directia organizarii, dezvoltarii si intretinerii etaloanelor de masurare.
Vezi capitolul 1.2.
Metrosert – institutul national de metrologie al Estoniei.
MID – Directiva pentru Instrumente de Masurare, vezi capitolul 2.2.2.
MIKES – Centrul pentru Metrologie si Acreditare, institutul national de metrologie al Finlandei.
MIRS – Institutul de Metrologie al Republicii Slovene, institutul national de metrologie al Sloveniei.
MKEH – Biroul Ungar de Autorizare Comerciala, institutul national de metrologie al Ungariei.
Sistemul MKSA – sistem de unitati de masura bazat pe Metru, Kilogram, Secunda si Amper. In 1954, s-a
extins pentru a cuprinde Kelvinul si Candela. Ulterior a primit numele de “Sistemul SI”. Vezi capitolul 4.
MRA – vezi Acordul de Recunoastere Mutuala.
MSA – Autoritatea Malteza pentru Etaloane – Serviciile Nationale de Metrologie, institutul national de
metrologie al Maltei.
Acordul de Recunoastere Mutuala, ILAC – vezi capitolul 3.1.7.
Acordul de Recunoastere Mutuala, CIPM MRA – privind etaloanele de masurare nationale si certificatele de
masurare si etalonare emise de NMI-uri, vezi capitolul 3.1.2.
Etalon de masurare national – etalon de masurare recunoscut de autoritatile nationale spre a servi, intr-o
tara sau intr-o economie, drept baza la atribuirea valorilor marimii catre alte etaloane de masurare pentru tipul
de marime respectiv [4].
Institut National de Metrologie NMI – vezi capitolul 3.1.3.
NEST – Neytendastofa, institutul national de metrologie al Islandei.
NIST – Institutul National al Etaloanelor si Tehnologiei, institutul national de metrologie al SUA.
NMI – abreviere englezeasca frecvent utilizata pentru institutul national de metrologie al unui stat. Vezi
capitolul 3.1.3.
Nmi VSL – NMi Van Swinden Laboratorium, institutul national de metrologie al Olandei.
NML – Laboratorul National de Metrologie, institutul national de metrologie al Irlandei.
Valoare nominala – vezi valoare, nominala.
Organism instiintat – vezi capitolul 2.2.3.
NPL – Laboratorul National de Fizica, institutul national de metrologie al Marii Britanii.
OIML – Organizatia Internationala de Metrologie Legala.
Testarea functionarii (laboratorului) – determinarea capabilitatii de incercare a unui laborator prin
compararea incercarilor efectuate inter-laboratoare.

56
Masuri preventive (opuse masurilor de reprimare) – se folosesc pentru supravegherea pietei si se iau
inainte ca un instrument de masurare utilizat de metrologia legala sa ajunga pe piata, de exemplu instrumentul
trebuie sa obtina aprobare de model si sa fie verificat, vezi capitolul 2.2.3.
Metoda primara – metoda de cea mai buna calitate metrologica, care, in momentul implementarii, poate fi
descrisa si inteleasa in intregime si pentru care un buget complet de incertitudine poate fi furnizat in unitati SI,
rezultatul putand fi prin urmare acceptat fara referinta la un etalon pentru marimea masurata.
Material de referinta primar – vezi material de rerinta, primar.
Etalon de masurare primar – etalon de masurare stabilit cu ajutorul unei proceduri primare de masurare de
referinta sau creat ca artifact, ales prin conventie. Etalon desemnat sau larg recunoscut ca avand cele mai
bune calitati metrologice si ale carui rezultate de masurare sunt determinate fara referinta la alte etaloane ale
aceleiasi marimi, in acelasi interval de masurare [4]. Vezi capitolul 2.1.2.
Principiu de masurare – fundamentul stiintific al unei metode de masurare. Fenomen care serveste drept
baza pentru o masurare [4].
Scheme de testare a competentei – vezi PTS.
Prototip – artifact care defineste o unitate de masura. Prototipul international al kilogramului (greutatea de 1
kg) de la Paris este astazi singurul prototip din sistemul SI.
PTB – Physikalisch-Technische Bundesanstalt (Agentia Federala Fizico-Tehnica), institutul national de
metrologie al Germaniei.
PTS – scheme de testare a competentei, link in capitolul 7.
Marime (masurabila) – caracteristica a unui fenomen, corp sau substanta, avand o marime ce poate fi
exprimata sub forma unui numar si a unei referinte [4].
Marime, derivata – marime, intr-un sistem de marimi, definita in raport cu marimile de baza ale sistemului
respectiv. Vezi capitolul 5.2 [4].
Dimensiune a marimii – exprimare a dependentei unei marimi fata de marimile de baza ale unui sistem de
marimi ca produs de exponenti de factori corespunzand marimilor de baza, lasand la o parte orice factor
numeric [4].
Marime, tip de – aspect comun marimilor comparabile una cu alta [4].
Valoare a marimii – numar si referinta exprimand impreuna marimea unei marimi, de exemplu masa unui
corp dat [4].
Eroare aleatorie de masurare – componenta a erorii de masurare care, la masurari repetate, variaza intr-un
mod ne-previzibil [4].
Conditii de referinta – conditii de operare prescrise pentru evaluarea functionarii unui instrument sau sistem
de masurare sau pentru compararea rezultatelor de masurare [4].
Material de referinta (CRM), certificat – material de referinta insotit de un certificat emis de un organism cu
autoritate care furnizeaza una sau mai valori specificate ale caracteristicilor, cu incertitudini asociate si
trasabilitate demonstrata, stabilita prin proceduri valide [4].

57
Material de referinta (RM) – material, suficient de omogen si de stabil in raport cu caracteristicile specificate,
care s-a dovedit a fi potrivit pentru destinatia sa, de a fi utilizat in masurare sau la examinarea caracteristicilor
nominale [4].
Material de referinta, primar – material de referinta avand cele mai bune calitati metrologice si a carui
valoare este determinata cu ajutorul unei metode primare [3].
Etalon de referinta – etalon de masurare destinat etalonarii altor etaloane de masurare pentru marimi de un
tip dat, in cadrul unei organizatii date sau intr-o locatie data [4]. Vezi capitolul 2.1.2.
Valoare de referinta – valoare a marimii utilizata ca baza pentru compararea cu valori ale marimilor de
acelasi tip [4]. Vezi si valori, determinate.
Eroare relativa – eroare de masurare impartita la o valoare reala a masurandului [5].
Repetabilitate (a unui instrument de masurare) – capacitatea unui instrument de masurare de a da, in
conditii de utilizare definite, raspunsuri (rezultate) aproape identice la aplicari repetate ale aceluiasi stimulent
[5].
Repetabilitate (a rezultatelor de masurare) – apropiere a concordantei dintre rezultatele masurarilor
succesive ale aceluiasi masurand, efectuate in aceleasi conditii de masurare [5].
Masura de reprimare (opusa masurii preventive) – utilizata in supravegherea pietei, pentru a dezvalui orice
folosire ilegala a unui instrument de masurare de metrologie legala, vezi capitolul 2.2.3.
Reproductibilitate (a rezultatelor de masurare) – apropiere a concordantei dintre rezultatele masurarilor
aceluiasi masurand, efectuate in conditii de masurare modificate [5].
Conditie de reproductibilitate – conditie de masurare, dintr-un set de conditii care cuprinde diverse locatii,
operatori, sisteme de masurare si masurari repetate ale aceluiasi obiect sau ale unor obiecte similare [4].
Raspuns – semnalul de intrare (input) pentru un sistem de masurare este numit adesea stimulent, iar cel de
iesire (output) este numit in mod frecvent raspuns [5].
Rezultat, corectat – rezultatul de masurare dupa corectia de eroare sistematica [5].
RMO – Organizatie Regionala de Metrologie, vezi capitolul 3.2 si urmatoarele.
Diviziune a unei scale – parte a unei scale dintre doua gradatii succesive ale acesteia.
Interval de masurare al scalei – set de valori delimitate de indicatiile extreme ale unui instrument de
masurare analogic [5].
Separare a scalei – distanta dintre doua gradatii alaturate ale unei scale, masurata pe aceeasi linie cu
lungimea scalei [5].
Etalon secundar – etalon de masurare stabilit prin etalonare in raport cu un etalon de masurare primar,
pentru o marime de acelasi tip [4].
Senzor – element al unui instrument de masurare sau sistem de masurare care este afectat in mod direct de
catre masurand [4].
Sistemul SI – Sistemul International de Unitati, care duce mai departe definirea formala a tuturor unitatilor SI
de baza, cu aprobarea Conferintei Generale a Masurilor si Greutatilor. Vezi capitolul 4.

58
Unitate SI – unitate din sistemul SI. Vezi capitolul 4.
SMD – FPS Economy – DG Quality and Safety – Divizia Metrologie, institutul national de metrologie al Belgiei.
SMU – Institutul Slovac de Metrologie, institutul national de metrologie al Slovaciei.
SP – Institutul Suedez de Cercetari Tehnice, institutul national de metrologie al Suediei.
Deschidere (span) – modulul diferentei dintre doua limite ale unui interval nominal [5].
Stabilitate – proprietate a unui instrument de masurare gratie careia caracteristicile metrologice ale acestuia
raman constante in timp [4].
Abatere standard, experimentala – parametru s pentru o serie de n masurari ale aceluiasi masurand,
caracterizeaza dispersia rezultatelor si este data de formula abaterii standard [5].
Etalon – vezi etalon de masurare.
Etalon, compus – set de masuri materializate similare sau instrumente de masurare asemanatoare care, prin
utilizarea in combinatie, formeaza un etalon numit etalon compus.
Etalon, de transfer – etalon utilizat ca intermediar pentru compararea etaloanelor [5].
Etalon, mobil – etalon de masurare, de obicei de constructie speciala, facut pentru a fi transportat dintr-o
locatie in alta. Utilizat uneori pentru comparari de etaloane in locatii diferite [4].
Stimulent – semnalul de intrare al unui sistem de masurare este numit adeseori stimulent, iar cel de iesire
este frecvent numit raspuns [5].
Sistem de unitati de masura – set de unitati de baza si unitati derivate, impreuna cu multiplii si submultiplii
acestora, definit conform unor reguli date, pentru un sistem de marimi dat [4].
Sistem de unitati – vezi sistem de unitati de masura.
Eroare sistematica – componenta a erorii de masurare care la masurari repetate ramane constanta sau
variaza intr-un mod previzibil [4].
TBT – Bariera Tehnica in calea Afacerilor.
Incercare – procedura tehnica constand din determinarea uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs,
proces sau serviciu dat, conform unei proceduri specificate [5].
Prag, de mobilitate – cea mai mare modificare a valorii unei marimi masurate care nu produce schimbari
detectabile la nivelul indicatiei corespunzatoare a unui instrument sau sistem de masurare [4].
Lant de trasabilitate – succesiune de etaloane de masurare si etalonari folosita pentru a lega rezultatul
masurarii de referinta [4].
Trasabilitate, metrologica – proprietate a unei masurari gratie careia rezultatul poate fi legat de o referinta
printr-un lant neintrerupt de etalonari, fiecare contribuind la incertitudinea de masurare [4].
Echipament de transfer – termenul “echipament de transfer” trebuie utilizat atunci cand legatura (veriga)
intermediara nu este un etalon [5].
Dispozitiv sau etalon de transfer – etalon utilizat ca intermediar pentru compararea etaloanelor [4].
Transparency – capacitate a unui instrument de masurare de a nu modifica masurandul [5].
Etalon mobil – vezi etalon, mobil.

59
Valoare reala a unei marimi – valoarea marimii concordanta cu definitia unei marimi [4].
UME – Ulusal Metroloji Enstitusu, institutul national de metrologie al Turciei.
Incertitudine a masurarii – parametru non-negativ asociat cu rezultatul unei masurari, care caracterizeaza
dispersia valorilor marimii atribuite masurandului, pe baza informatiilor folosite [4]. Estimarea incertitudinii
conform indrumarilor GUM este de obicei acceptata [6].
Incertitudine, extinsa – vezi capitolul 2.1.7.
Unitate de masura – marime scalara reala, definita si adoptata prin conventie, cu care poate fi comparata
orice alta marime de acelasi tip pentru a se exprima raportul celor doua marimi ca un numar [4]. Vezi capitolul
4.
Unitate de masura, derivata – unitate de masura derivata care poate fi exprimata ca produs al unitatilor de
baza la putere cu coeficientul de proportionalitate 1 [4].
Valoare (a unui masurand), transformata – valoare a unui semnal de masurare care reprezinta un
masurand dat [5].
Valoare, a marimii – marimea unei anumite marimi exprimata in general sub forma unei unitati de masura
inmultite cu un numar – numarul si referinta exprimand impreuna marimea unei marimi, de exemplu masa unui
corp dat [4].
Valoare, nominala – valoare rotunjita sau aproximativa a unei marimi caracterizante a unui instrument sau
sistem de masurare care ofera indrumare pentru utilizarea sa, de exemplu un rezistor etalon marcat cu o
valoare nominala de 100 Ω [4].
VIM – Vocabular International cu Termeni de Baza si Generali din Metrologie [4], [5].
VMT – Serviciul Metrologic de Stat, institutul national de metrologie al Lituaniei.
WELMEC – Cooperarea Vest-Europeana pentru Metrologie Legala. Vezi capitolul 3.2.3.
Interval de lucru – set de valori ale unor masuranzi pentru care eroarea unui instrument de masurare este
facuta sa se incadreze in limite specificate [5].
Etalon de lucru – etalon de masurare folosit in mod curent pentru etalonarea sau verificarea instrumentelor
sau sistemelor de masurare [4].
WTO – Organizatia Mondiala pentru Comert si Afaceri.

60
7. INFORMATII DESPRE METROLOGIE – LINK-URI
Informatii Sursa Date de contact
secretariatul la COFRAC (Comitetul
acreditarea in Europa, Francez pentru Acreditare)
EA
laboratoare acreditate 37 rue de Lyon, FR-75012 Paris
www.european-accreditation.org
chimie analitica si chestiuni
EURACHEM www.eurachem.org
privind calitatea in Europa
materiale de referinta baza de date
www.comar.bam.de
certificate COMAR
standarde documentare ISO www.iso.org
proiecte tehnice si
EURAMET www.euramet.org
comparari EURAMET
legislatia Comunitatii
pagina EUR-lex www.eur-lex.europa.eu
Europene
organisme nationale de
CEN www.cenorm.be
standardizare din Europa
Pavillion de Breteuil, F-92312
organizatii internationale de
BIPM Sevres Cedex, Franta
metrologie
www.bipm.org
Uniunea Internationala
pentru Chimie Pura si IUPAC www.iupac.org
Aplicata
Uniunea Internationala
pentru Fizica Pura si IUPAP www.iupap.org
Aplicata
publicata in baza
de date cu
baza de date cu comparari- BIPM
comparari-cheie a
cheie www.kcdb.bipm.org
BIPM si in
“Metrologia”
secretariatul WELMEC in Marea
metrologia legala in Europa WELMEC Britanie
www.welmec.org
secretariatul OIML la BIML in Paris
metrologia legala in lume OIML
www.oiml.org
laboratoare de masurare,
de incercari si analitice din EUROLAB www.eurolab.org
Europa
www.bipm.org
institute nationale de
BIPM …”Informatii practice”
metrologie
…”Link-uri utile”
CODATA
(Comitetul de
Informatii pentru
www.physics.nist.gov/cuu/Constants
constante fizice si chimice Stiinta si
www.kayelaby.npl.co.uk
Tehnologie)
Kaye and Laby
online
scheme de testare a
Baza de date
competentei in Europa, www.eptis.bam.be
EPTIS
America si Australasia
organizatii regionale de BIPM www.bipm.org
61
metrologie …”Informatii practice”
…”Link-uri utile”
Organizatia Regionala de
COOMET www.coomet.org
Metrologie pentru Eurasia
Organizatia Regionala de
EURAMET www.euramet.org
Metrologie pentru Europa
Comisia
Europeana –
Bariere Tehnice in calea Directia Generala
www.madb.europa.eu
Afacerilor pentru Afaceri –
baza de date de
Acces pe Piata
sistemul SI BIPM www.bipm.org

8. REFERINTE
[1] Arturo Garcia Arroyo, director Tehnologii Industriale si Materiale, CEC DG XII: “Masurari pentru Europa”,
Masurare si Incercare, iunie 1993, vol. 1, nr. 1 (la aceasta referinta se raporteaza cifrele procentuale din
capitolul 1.1).
[2] BIPM: Sistemul International de Unitati, editia a opta, 2006.
[3] CCQM: Raport al Presedintelui Comisiei Consultative pentru Cantitatea de Substanta, aprilie 1995.
[4] BIPM, IEC, IFCC, ILAC, ISO, IUPAC, IUPAP, OIML: Vocabular International de Metrologie – Notiuni de
Baza si Generale si Termeni Asociati, editia a treia, 2008, JCGM 200:2008, publicat de asemenea de ISO ca
Ghidul ISO/IEC 99-12:2007 – Vocabular International de Metrologie – Notiuni de Baza si Generale si Termeni
Asociati.
[5] BIPM, IEC, IFCC, ISO, IUPAC, IUPAP, OIML: Vocabular International cu Termeni de Baza si Generali din
Metrologie, editia a doua, 1993, ISBN 92-67-01075-1.
[6] ISO: Ghidul pentru Exprimarea Incertitudinii in Masurare, prima editie, 1995, ISBN 92-67-10188-9.
[7] ISO/IEC 17025, Cerinte Generale privind Competenta Laboratoarelor de Incercari si Etalonare, editia a
doua, 2005.
[8] Steen C. Martiny: Innovation og Maletenknik, 1999, ISBN 87-16-13439-7 (exemplul cu ingrasamantul din
capitolul 4 se raporteaza la aceasta referinta).

Document tradus de
ALIN GABRIEL LEANCA
si
IOAN LEANCA
ASOCIATIA PENTRU METROLOGIE BACAU

BACAU, mai 2010


62