Sunteți pe pagina 1din 67

GEORGE DAN IONCU

Măsurarea
Proces de obţinere pe cale experimentală a uneia sau mai
multor valori ale mărimii care pot fi atribuite în mod
rezonabil unei mărimi.

EXEMPLU
La masurarea lungimii unei piese cu ruleta, atribuim valoarea indicata de
ruleta lungimii piesei.
La cantarirea unui obiect atribuim valoarea indicata de cantar mesei
obiectului.

Expresia matematica este:

Vm≈Vind
Expresia matematica poate fi scrisa si sub forma:

n
Vm  Vind   Ei
i 1

unde Ei reprezinta erorile de masurare


Exactitate de masurare
EXACTITATE DE MASURARE - grad de concordanta intre
rezultatul unei masurari si o valoare adevarata a masurandului.
Note:
• termenul desemneaza un concept calitativ
• nu se va folosi termenul de precizie in loc de exactitate

EXACTITATE A UNUI MIJLOC DE MASURARE - proprietate unui


mijloc de masurare de a da raspunsuri apropiate de o valoare
adevarata.
Note:
• mijloacele de masurare se grupeaza in clase de exactitate.
Pentru a se incadra intr-o anumita clasa de exactitate mijloacele
de masurare trebuie sa satisfaca anumite conditii metrologice
destinate sa mentina erori in limite specificate
• o clasa de exactitate, este de regula, indicata printr-un numar
sau un simbol adoptat prin conventie si denumit indice de clasa
Erori de masurare
EROARE (DE MASURARE) - diferenţă între valoarea măsurată a
unei mărimi şi valoarea de referinţă .

EROARE ALEATORIE – componentă a erorii de măsurare care, în


măsurări repetate, variază în mod imprevizibil
(diferenta intre rezultatul unei masurari si media aritmetica a rezultatelor
unui numar infinit de masurari ale aceluiasi masurand efectuate in conditii de
repetabilitate.)

EROARE SISTEMATICA – componentă a erorii de măsurare care,


în măsurări repetate, rămâne constantă sau variază într-un mod
previzibil
(diferenţa între media aritmetică a rezultatelor unui număr infinit de
măsurări ale aceluiaşi măsurand,efectuate în condiţii de repetabilitate
şi o valoare adevărată a măsurandului)
Moduri de exprimare a erorilor
Eroarea absoluta, este diferenta dintre valoarea
masurata Xm si valoarea X a masurandului:

  Xm  X
Ea poate fi pozitiva sau negativa. Semnul erorii este
recomandabil sa fie scris chiar si atunci cand aceasta
este pozitiva. Dar in cazul in care inaintea valorii erorii
absolute nu este scris nici un semn atunci se va
intelege ca ea este pozitiva. Eroarea absoluta cu semn
schimbat se numeste corectie. Adaugand valorii
masurate corectia se obtine valoarea adevarata.
Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si valoarea
adevarata a masurandului.

 Xm  X
r  
X X
Eroarea relativa este o marime adimensionala si se exprima
ca o fractiune (numar subunitar), procente (%) sau parti pe milion
(ppm). Exemplu:

 r  0,0006  0,06%  600 ppm


Eroarea raportata este raportul dintre eroarea absoluta si o
valoare stabilita prin conventia a masurandului specificata in norme,
standarde sau alte specificatii tehnice:
Xm  X
R 
XC
valoarea conventionala XC este, de obicei, valoarea corespunzatoare
extremitatii scarii, valoarea intervalului de masurare sau o valoare
intermediara de pe scara unui aparat.
Clasificarea erorilor
Influente
exterioare

Obiect Mijloc de
supus masurare Operator
masurarii
Interactiune
obiect - mijloc
de masurare
• Erori datorate obiectului supus masurarii denumite si erori de model
• Erori datorate mijlocului de masurare numite erori instrumentale
• Erorile datorate interactiunii obiect – aparat, numite si erori de interactiune
sunt provocate de actiunea pertutbatoare pe care o exercita mijlocul de
masurare asupra obiectului supus masurarii.
• Erorile datorate influientelor exterioare, denumite si erori de influenta provin
de la factorii care actioneaza atat asupra obiectului supus masurarii cat si asupra
mijlocului de masurare.
• Pe linga erorile descrise mai sus, mai exista si asa-zisele erori de metoda,
specifice unor anumite metode particulare de masurare.
• Erorile de operator sau erorile subiective
SURSE DE INCERTITUDINE

a) Definitia incompleta a masurandului;


b) Realizarea imperfecta a definitiei masurandului;
c) Esantionarea nereprezentativa, esantionul studiat neputand sa reprezinte
masurandul definit;
d) Cunoasterea neadecvata a efectelor conditiilor de mediu asupra masurarii sau
masurarea imperfecta a conditiilor de mediu;
e) Rezolutia finita a mijlocului de masurare sau pragul de discriminare;
f) Valori inexacte ale etaloanelor si materialelor de referinta;
g) Valori ale constantelor si ale altor parametri obtinuti din surse externe si folositi in
algoritmul procesarii datelor;
h) Aproximatii si presupuneri incorporate in metoda si procedura de masurare;
i) Variatii in observatiile repetate ale masurandului in conditii aparent identice.
j) Incertitudinea intrinseca a mărimii măsurate
k) Interacţiunea dintre mijlocul de măsurare si mărimea măsurata
l) Eroarea citirii
m) Histerezis
n) Deriva
o) Deviaţia de zero
p) Condiţii de mediu
q) Erori aberante si greşeli
Repetabilitate

REPETABILITATE- fidelitate de măsurare în conformitate cu


un ansamblu de condiţii de repetabilitate

condiţie de repetabilitate
condiţie de măsurare dintr-un ansamblu de condiţii care presupun aceeaşi
procedură de măsurare, aceiaşi operatori, acelaşi sistem de măsurare, aceleaşi
condiţii de funcţionare, acelaşi loc de măsurare precum şi măsurări repetate pe
acelaşi obiect sau pe obiecte similare într-o perioadă scurtă de timp

Un indicator cantitativ pentru repetabilitatea masurarilor este


abaterea standard experimentala exprimata prin
n

 ix  x  2

s i 1
n 1
Metoda de masurare

Ansamblul relaţiilor teoretice şi operaţiile experimentale pe


care le implică măsurarea, privite in general, caracterizează
metoda de măsurare.

Există doua mari categorii de metode de măsurare: metode


de măsurare directă şi metode de masurare indirectă.

Metoda măsurării directe este metoda prin care valoarea


măsurandului este obţinuta nemijlocit, şi nu prin măsurarea altor
mărimi legate funcţional de măsurand.

Metoda măsurării indirecte este metoda prin care valoarea


măsurandului este obţinuta din valoarea (sau valorile) măsurate
ale altei (sau altor) mărimi, legate printr-o dependentă funcţională
de măsurand.
Comparatia simultana

In comparaţie simultană măsurandul este comparat nemijlocit


cu una sau mai multe valori de referinţă ale aceleiaşi mărimi,
furnizate de un etalon, care participă astfel la fiecare măsurare.
Exemple:
•O lungime comparată cu lungimea cunoscută a unei cale plan
paralele
•O masă comparată cu masa unei greutăţi etalon, folosind o
balanţă cu braţe egale
•O tensiune electrica comparată cu tensiunea unui element
normal, utilizând un compensator de curent continuu
Comparatia succesiva

In comparaţia succesivă, mărimea de referinţă (etalonul) nu


participă la fiecare măsurare; ea este folosită pentru etalonarea
iniţială (gradarea) şi – dacă este necesar – reetalonarea periodică
a unui aparat de măsurat care stochează în memoria sa informaţia
de etalonare.

Exemple :
•Măsurarea presiunii cu un manometru
•Măsurarea tensiunii electrice cu un voltmetru
•Măsurarea temperaturii cu un termometru cu lichid
Clasificarea metodelor
Metoda de masurare Exemple

Metode Comparatie Comparatie Masurarea lungimii cu o rigla gradata


de simultana 1:1 Directa Compararea etaloanelor prin opozitie
masurare Masurarea unei tensiuni cu voltmetru deferential
directe
Indirecta Simpla Compararea maselor folosind o balanta cu brate egale
Compararea rezistentelor cu o punte cu brate egale
Prin
(punte-comparator)
substitutie
Prin
permutare
Comparatie Prin aditionare Compararea maselor prin metoda seriei inchise
1:n Compararea rezistentelor electrice prin insumare
Balante cu brate neegale
Prin multiplicare (raport) Compensator de curent continuu cu divizor
Punti electrice de cc sau ca
Comparatie Manometru cu element elastic
succesiva Cu memorie mecanica Cantar dinamometric
Aparat electric cu afisare analogica
Cu memorie electrica Voltmetru cu afisare numerica
Fluxmetru electronic
Cu alt fel de memorie Termometrul cu lichid
Metoda de masurare indirecta Manometru cu coloana de lichid
Masina de forta cu incarcare directa
Masurarea densitatii
Masurarea rezistivitatii
Alte metode de masurare Masurare prin interpolare, extrapolare
Masurare prin esantionare
Masurare prin corelatie (autocorelatie)
Metoda substitutiei (BORDA)

l1  x  l 2  xt
l1  x0  l 2  xt
x
x0
1  x  x0
Metoda permutarii (GAUSS)

l1  x  l2  x0
l1  x  l2  x
'
0

x x0
'

x0 x
x x0  x '
0
Reproductibilitate
REPRODUCTIBILITATE - fidelitate de măsurare în conformitate cu un
ansamblu de condiţii de reproductibilitate.

condiţie de reproductibilitate
condiţie de măsurare dintr-un ansamblu de condiţii care presupun diferite
locaţii, operatori diferiţi şi sisteme de măsurare diferite, precum şi
măsurări repetate pe acelaşi obiect sau pe obiecte similare.

Reproductibilitatea este foarte importanta in domeniul controlului calitatii


masurarilor prin verificari incrucisate si comparatii interlaboratoare
PRACTIC
Eroarea aleatorie
diferenţa dintre rezultatul unei măsurări individuale şi media
aritmetică a rezultatelor unui număr infinit de măsurări ale aceluiaşi
măsurand efectuate în condiţii de repetabilitate
Ei  Vi  V
Eroarea sistematică
diferenţa între media aritmetică a rezultatelor unui număr infinit de
măsurări ale aceluiaşi măsurand,efectuate în condiţii de repetabilitate
şi valoarea de referinta

E  V  Vref
In cazul unor masurari repetate poate fi calculata:
Media experimentala
n

 V i
V  i 1
n
abatere standard experimentala
Radacina patrata pozitiva a variantei(experimentale)

PRACTIC abaterea standard este un indicator al imprastierii rezultatelor

 (V  V ) 2
s  i
n1
CORECTIE – compensare a unui efect
sistematic cunoscut
Incertitudinea de măsurare (VIM 1993)
parametru asociat rezultatului unei măsurări,care
caracterizează împrăstierea valorilor ce ,în mod
rezonabil,ar putea fi atribuite măsurandului

Incertitudinea de măsurare (VIM 2007)


parametru pozitiv care caracterizeaza
imprastierea valorilor atribuite masurandului,
pornind de la informatiile utilizate
2u

X (valoare conv. X (rezultatul masurarii)


adevarata)

e (eroarea)
-u u
incertitudine de definiţie
componentă a incertitudinii de măsurare
care rezultă din cantitatea limitată a
detaliilor din definiţia unui măsurând

definitional uncertainty
component of measurement
uncertainty resulting from the finite
amount of detail in the definition of a
measurand
evaluare de tip A a incertitudinii
evaluare de tip A
evaluare a unei componente a incertitudinii de
măsurare printr-o analiză statistică a valorilor
măsurate obţinute în condiţii de măsurare definite

Type A evaluation of measurement uncertainty


Type A evaluation
evaluation of a component of measurement
uncertainty by a statistical analysis of measured
quantity values obtained under defined
measurement conditions
evaluare de tip B a incertitudinii
evaluare de tip B
evaluare a unei componente a incertitudinii de
măsurare prin alte mijloace decât o evaluare de
tip A a incertitudinii

Type B evaluation of measurement uncertainty


Type B evaluation
evaluation of a component of measurement
uncertainty determined by means other than a
Type A evaluation of measurement uncertainty
incertitudine standard
incertitudine de măsurare standard
incertitudine de măsurare exprimată sub
formă de abatere standard

standard measurement uncertainty


standard uncertainty of measurement
standard uncertainty
measurement uncertainty expressed as a
standard deviation
incertitudine standard compusă
incertitudine standard obţinută din incertitudinile
standard individuale asociate mărimilor de intrare
într-un model de măsurare

combined standard measurement uncertainty


combined standard uncertainty
standard measurement uncertainty that is
obtained using the individual standard
measurement uncertainties associated
with the input quantities in a measurement
model
incertitudine standard relativă
câtul dintre incertitudinea standard şi valoarea
absolută a valorii măsurate

relative standard measurement uncertainty


standard measurement uncertainty divided by
the absolute value of the measured quantity
value
bilanţ de incertitudine
prezentarea unei incertitudini de măsurare, a
componentelor acestei incertitudini precum şi
a modului de calcul şi a combinării acestora

uncertainty budget
statement of a measurement uncertainty, of
the components of that measurement
uncertainty, and of their calculation and
combination
incertitudine de măsurare tintă
incertitudine tintă
incertitudine de măsurare specificată ca
valoare limită superioară şi stabilită pe baza
utilizării intenţionate a rezultatului măsurării

target measurement uncertainty


target uncertainty
measurement uncertainty specified as an
upper limit and decided on the basis of the
intended use of measurement results
incertitudine extinsă
produs între o incertitudine de măsurare
standard compusă şi un factor
supraunitar

expanded measurement uncertainty


expanded uncertainty
product of a combined standard
measurement uncertainty and a factor
larger than the number one
interval de extindere
interval care conţine un set de valori
adevărate ale unui măsurând cu o
probabilitate determinată, bazate pe
informaţiile disponibile

coverage interval
interval containing the set of true
quantity values of a measurand with a
stated probability, based on the
information available
nivel de încredere
probabilitate ca ansamblul de valori
adevărate ale unui măsurând să fie
conţinut într-un interval de extindere
specificat

coverage probability
probability that the set of true
quantity
values of a measurand is contained
within a specified coverage interval
factor de extindere
număr supraunitar prin care este
multiplicată o incertitudine standard
compusă pentru a obţine o
incertitudine extinsă

coverage factor
number larger than one by which a
combined standard measurement
uncertainty is multiplied to obtain an
expanded measurement uncertainty
Etalonare etalonare
ansamblul de operaţii care operaţie care, în condiţii specificate, stabileşte:
stabilesc,în condiţii - în prima etapă o relaţie între valorile şi
specificate,relaţia dintre valorile incertitudinile de măsurare asociate care sunt
unei mărimi indicate de un aparat furnizate de etaloane şi de indicaţiile
de măsurat sau un sistem de
măsurare, sau dintre valorile corespunzătoare cu incertitudinile de măsurare
reprezentate de o măsură sau un asociate;
material de referinţă şivalorile - în a doua etapă, este utilizată această
corespunzătoare realizate cu informaţie pentru stabilirea unei relaţii care să
etaloane permită obţinerea unui rezultat de măsurare
pornind de la o indicaţie.
calibration calibration
set of operations that establish, under operation that, under specified conditions,
specified conditions, the relationship in a first step, establishes a relation between
between values of quantities indicated
the quantity values with measurement
by a measuring instrument or
measuring system, or values uncertainties provided by measurement
represented by a material measure or standards and corresponding indications with
areference material, and the associated measurement uncertainties and,
corresponding values realized by in a second step, uses this information to
standards establish a relation for obtaining a
measurement result from an indication
ierarhia etalonarii
succesiune de etalonări de la o
referinţă până la un sistem de
măsurare final, în care rezultatul
fiecărei etalonări depinde de
rezultatul etalonării precedente
calibration hierarchy
sequence of calibrations from a
reference to the final measuring
system, where the outcome of each
calibration depends on the outcome
of the previous calibration
Trasabilitate trasabilitate metrologică
proprietatea rezultatului unei măsurări proprietate a rezultatului unei
sau a valorii unui etalon de a putea fi măsurări de a putea fi raportat la o
raportate la referinţe stabilite,de referinţă prin intermediul unui lanţ
regulă etaloane naţionale sau neîntrerupt şi documentat de
internaţionale,prin intermediul unui etalonări, fiecare contribuind la
lanţ neîntrerupt de comparări având, incertitudinea de măsurare
toate, incertitudini determinate
traceability metrological traceability
property of the result of a property of a measurement result
measurement or the value of a whereby the result can be related to a
standard whereby it can be related reference through a documented
to stated references, usually national unbroken chain of calibrations, each
or international standards, through an contributing to the measurement
unbroken chain of comparisons all uncertainty
having stated uncertainties
lanţ de trasabilitate metrologică
lant de trasabilitate
succesiune de etaloane şi etalonări
care este utilizată pentru a stabili o
legătură între rezultatul unei măsurări
şi o referinţă
metrological traceability chain
traceability chain
sequence of measurement standards
and calibrations that is used to relate
a measurement result to a reference
trasabilitate metrologică la o unitate de măsură
trasabilitate metrologică în care referinţa este
definiţia unei unităţi de măsură sub forma realizării
sale practice

metrological traceability to a measurement unit


metrological traceability to a unit
metrological traceability where the reference is the
definition of a measurement unit through its
practical realization
CURBA ("CLOPOTUL") LUI GAUSS
        Curba lui Gauss este reprezentarea grafică a
(probabilităţii) repartizării unor valori în funcţie de o medie
standard. Ea poartă numele marelui matematician german
Karl Friedrich Gauss (1777-1855) şi, datorită formei, i se
spune adesea "clopotul lui Gauss" sau "pălăria lui Gauss"
(de la pălăriile-bicorn din timpul lui Napoleon). Formula
acestei curbe:
f
Clopotul lui GAUSS

Abaterea standard experimentala

 (x  x )2
s  i
n1
-3σ -2σ -σ +σ +2σ +3σ Media experimentala
x
n
f – frecventa de aparitie a unei
valori masurate  x i
x i 1
n
Abaterea standard experimentala a mediei
exprima cantitativ cat de bine este estimata
media teoretica de catre media experimentala
este:
S ( xi )
S( x) 
n
unde: S – abaterea standard experimentala

GUM recomanda utilizarea abaterii standard experimentale


a mediei pentru exprimarea incertitudinii standard:

u( xi )  s( x i )
DISTRIBUTIE APRIORI-
DISTRIBUTIA DREPTUNGHIULARA

-a
x +a

[( a)  ( a)]
x
2
2
a
varianta s 
2

3
a
abaterea standard s
3
DISTRIBUTIE APRIORI-
DISTRUBUTIA TRIUNGHIULARA

-a
x +a

[( a)  ( a)]
x
2 2
a
varianta
s 
2

6
a
abaterea standard s
6
Se poate considera distributie triunghiulara, daca avem mai multe informatii
referitoare la acel fenomen.
nivel de incredere, coeficient de incredere
Valoarea (1-α) a probabilitatii asociate cu un interval de incredere sau un
interval de acoperire statistic.
NOTA - (1-α) este adesea exprimat ca un procentaj.

Factorul de acoperire k multiplica incertitudinea standard pentru a ajunge la


un nivel de incredere dorit.
Pentru o infinitate de masurari:

K=1 → nivel de incredere 68,27%


K=2 → nivel de incredere 95,45%
K=3 → nivel de incredere 99,73%

Din punct de vedere practic nu se pot efectua decat un numar finit de masurari
gradul de libertate
reprezintă numărul comparaţiilor independente între elementele
unei mărimi de observaţie sau numărul valorilor care pot fi alese
arbitrar în cadrul unei specificări.

Practic: Nr.grade de libertate= nr. de masurari - 1


Tabelul STUDENT

Grade de Fractiunea p in procente


libertate

 68,27(a) 90 95 95,45(a) 99 99,73(a)


1 1,84 6,31 12,71 13,97 63,66 235,80
2 1,32 2,92 4,30 4,53 9,92 19,21
3 1,20 2,35 3,18 3,31 5,84 9,22
4 1,14 2,13 2,78 2,87 4,60 6,62
5 1,11 2,02 2,57 2,65 4,03 5,51
6 1,09 1,94 2,45 2,52 3,71 4,90
7 1,08 1,89 2,36 2,43 3,50 4,53
8 1,07 1,86 2,31 2,37 3,36 4,28
9 1,06 1,83 2,26 2,32 3,25 4,09
10 1,05 1,81 2,23 2,28 3,17 3,96
20 1,03 1,72 2,09 2,13 2,85 3,42
25 1,02 1,71 2,06 2,11 2,79 3,33
30 1,02 1,70 2,04 2,09 2,75 3,27
35 1,01 1,70 2,03 2,07 2,72 3,23
40 1,01 1,68 2,02 2,06 2,70 3,20
45 1,01 1,68 2,01 2,06 2,69 3,18
50 1,01 1,68 2,01 2,05 2,68 3,16
100 1,005 1,660 1,984 2,025 2,626 3,077
 1,000 1,645 1,960 2,000 2,576 3,000
Covarianta
Covarianta a doua variabile aleatorii este o masura a dependentei
lor mutuale. Covarianta variabilelor aleatorii y si z este definita prin:
cov(y,z) = cov(z,y) = E
ceea ce conduce la

cov(y,z) = cov(z,y) =  ( y   y )( z  z ) p( y , z )dydz =  yzp( y, z)dydz   


y z

unde p(y,z) este functia de densitate de probabilitate comuna celor doua


variabile y si z.
PRACTIC
Covarianta cov(y,z) [notata si v(y,z)] poate fi estimata prin s(yi,zi ) obtinuta
din n perechi independente de observatii simultane yi si zi ale lui y si z,
1 n
s ( yi , z i )  
n  1 i 1
( yi  y )( zi  z )

unde 1 n 1 n
y   yi si z    zi
n i 1 n i 1

NOTA - Covarianta estimata a celor doua medii


y si z este exprimata prin

s( y , z ) = s(yi,zi )/n.
COMPUNEREA ERORILOR

In cazul unei sume:

Z  X  Y W
Eroarea compusa

EZ  E X  EY  EW
INCERTITUDINEA UNEI SUME SAU DIFERENTE

Z=X+Y sau Z=X-Y

Incertitudinea standard compusa u2(Z) este

u2(Z) = u2(X) + u2(y)


COMPUNEREA ERORILOR
In cazul unui produs:

Z  X Y
Eroarea compusa :

Ez  X  E y  Y  E X [%]

In cazul unui cat(raport) X


Z
Y
Eroarea compusa
X  E y  Y  Ex
Ez  2
[%]
Y
Incertitudinea unui produs sau cât

Z=X•Y sau Z = X/Y

Incertitudinea standard compusa se calculeaza din relatia


2 2 2
u ( Z ) u ( X ) u (Y )
2
 2
 [%]
Z X Y2
COMPUNEREA ERORILOR

In cazul unei puteri

ZX n

Eroarea compusa

Ez  n  E X
INCERTITUDINEA UNEI PUTERI

Z =Xn

Incertitudinea compusa

u2(Z)= n▪u2(X)
CIFRE SEMNIFICATIVE

Rezultate intermediare
2 cifre semnificative
3 cifre semnificative, daca prima este 1 sau 2

Rezultat final
1 cifra semnificativa
2 cifre semnificative, daca prima este 1 sau 2
Evaluare de tip A sau de tip B a incertitudinii

• "Evaluare de tip A • Evaluare de tip B


Definiţie Definitie[GUM,sectiune
[GUM,secţiunea 2.3.2]: a 2.3.3]: "metoda de
"metoda de evaluare a evaluare a incertitudinii
incertitudinii prin analiza prin alte mijloace decit
statistica a seriilor de analizele statistice ale
observaţii" seriilor de observaţii"
EVALUAREA DE TIP A A INCERTITUDINII STANDARD

In cele mai multe cazuri, estimatia disponibila cea mai buna a mediei
statistice sau a mediei teoretice a unei marimi q ce variaza aleatoriu si
pentru care se dispune de n observatii independente, qk, obtinute in conditii
identice de masurare, este media aritmetica sau media experimentala a
celor n observatii:
n

q i
q i 1
n

Astfel, pentru o marime de intrare Xi estimata din n observatii repetate


independente Xi,k,media aritmetica x obtinuta este cea care se foloseste
drept estimatie de intrare in ecuatia in vederea determinarii rezultatului
masurarii y. Restul estimatorilor de intrare care nu sunt evaluati din
observatii repetate trebuie obtinuti prin alte metode.
Observatiile individuale qk difera ca valoare datorita variatiilor
intamplatoare ale marimilor de influenta sau ale efectelor aleatorii.
Varianta experimentala a observatiilor care estimeaza varianta s2 a
distributiei de probabilitate a lui q este data de:
n n

 i
( q  q ) 2

Abaterea standard este:


 i
( x  x ) 2

S 
2 i 1 S  i 1

n 1 n 1

Estimaţia cea mai bună a varianţei mediei teoretice este exprimată prin:

s 2
(q) s 2 (q )
s (q) 
2
iar abaterea standard s(q) 
n n

Varianţa experimentală a mediei şi abaterea standard experimentală a


mediei exprimă cantitativ cât de bine estimează q media teoretică μq a
lui q şi oricare din ele poate fi folosită drept măsură a incertitudinii
EVALUARE DE TIP B A INCERTITUDINII STANDARD

Pentru o estimatie xi a unei marimi de intrare Xi, care nu a fost


obtinuta pe baza unui sir de observatii repetate, varianta estimata
asociata u2(xi ) sau incertitudinea standard u(xi ) este evaluata prin
analiza stiintifica bazata pe toate informatiile de care se dispune asupra
posibilei variabilitati a luiXi. Ansamblul de informatii poate include:

1.date ale unor masurari anterioare;


2. experienta sau cunostinte generale privitoare la comportarea si
proprietatile materialelor si mijloacelor de masurare;
3.specificatii ale producatorului;
4.date prevazute in certificate de etalonare sau alte certificate;
5.incertitudini atribuite datelor de referinta preluate din tratate.
Pentru comoditate, u2(xi ) si u(xi ) evaluate pe aceasta cale sunt
denumite uneori varianta de tip B si, respectiv, incertitudine standard de tip B.

Utilizarea corespunzatoare a ansamblului de informatii disponibile


pentru o evaluare de tip B a incertitudinii standard necesita o viziune bazata
pe experienta si cunostinte generale si este o deprindere care se invata in
practica.

Trebuie observat ca o evaluare tip B a incertitudinii standard poate fil


a fel de demna de incredere ca si o evaluare de tip A, mai ales in situatia
unei masurari in care evaluarea de tip A se bazeaza pe un numar relativ mic
de observatii statistic independente.

Daca estimatia xi este preluata dintr-o specificatie data de


producator, un certificat de etalonare, o carte tehnica sau alta sursa si
incertitudinea sa se da cu un multiplu anumit al abaterii standard,
incertitudinea standard u(xi ) este pur si simplu valoarea specificata impartita
la multiplicator, iar varianta u2(xi ) este patratul acestui cat.
Tipul mărimii de influenţă Mărimea de influenţă
1. Mărimi de influenţă climatice temperatura ambiantă
umiditate relativa a aerului
presiune atmosferica (altitudine)
efectul încălzirii datorita radiaţiei solare
viteza aerului ambiant
ceaţa salina
praf si nisip. gaze sau vapori nocivi
apa (condens, ceaţa etc.),îngheţ
mucegai
2. Mărimi de influenţă mecanice poziţia de funcţionare
ventilaţie
vibraţii
şocuri mecanice
presiune acustică
3. Mărimi de influenţă relative la tensiune
alimentare frecventa
factor de distorsiune
regim tranzitoriu
inpedanta de ieşire a sursei de alimentare
potenţialul conductorului de protecţie
ondulaţia tensiunii de alimentare in cc
4. Câmpuri şi radiaţii ca mărimi de câmpuri electrice
influenţă câmpuri magnetice
câmpuri electromagnetice
radiaţii ionizante
Etapele de urmat, pentru evaluarea şi exprimarea
incertitudinii rezultatului unei măsurări, pot fi rezumate
după cum urmează:
1. Exprimarea matematică a relaţiei dintre măsurandul Y şi
mărimile de intrare X de care depinde acesta:
Y = f(X1,X2,.. Xn)

Vm= Ve + Σ Er
Funcţia f trebuie să conţină toate mărimile, inclusiv toate
corecţiile şi toţi factorii de corecţie care pot contribui la o
componentă semnificativă a incertitudinii rezultatului
2. Determinarea lui xi ,respectiv a valorii estimate a mărimii de
intrare Xi, fie pe baza analizei statistice a şirurilor de
observaţii, fie prin alte metode.
Se efectueza masurari repetate.
Se calculeaza media (cea mai buna estimatie a valorii reale):
x
x i
n
Se calculeaza abaterea standard
1 2
s   (x  x )
n1 i
Se calculeaza abaterea standard a mediei (care se considera

s
incertitudine standard)

sx 
n
3. Evaluarea incertitudinii standard a fiecărei estimaţii de intrare xi.
Pentru o estimaţie de intrare obţinută prin analiza statistică a şirurilor
de observaţii, incertitudinea standard se evaluează conform evaluarii
de Tip A a incertitudinii standard. Pentru o estimaţie de intrare
obţinută prin alte metode, incertitudinea standard u(xi) se evaluează
conform evaluarii de Tip B a incertitudinii standard.
In general, la evaluarea de tip B vom avea distributii rectangulare;
ai
si 
3
In cazul distributiilor triunghiulare
ai
si 
6
4. Evaluarea covarianţelor asociate cu toate
estimaţiile de intrare care sunt corelate (daca exista)

n
1
s ( yi , z i ) 
2

n  1 i 1
( yi  y )( zi  z )

unde
n
1 1 n
y   yi si z    zi
n i 1 n i 1
5. Intocmirea tabelului cu bugetul de incertitudini
Marimea Valoarea Abaterea Distributia Incertitudine
estimatã standard standard
Determinarea incertitudinii standard compuse uc(y) a
rezultatului măsurării y, pe baza incertitudinilor
standard şi a covarianţelor asociate cu estimaţiile de
intrare.

uc(y)= √ u12 + u22 +......+ un2

Dacă în cadrul măsurării sunt determinate simultan


mai multe mărimi de ieşire, atunci se calculează
covarianţele lor.
7. Dacă este necesar să se determine o incertitudine
extinsă U cu scopul de a se furniza un interval de la y
-U până la y+U, în care se poate considera că este
cuprinsă o mare parte a distribuţiei valorilor ce, în
mod rezonabil, pot fi atribuite măsurandului Y, atunci
se înmulţeşte incertitudinea standard compusă uc(y)
cu un factor de extindere k, aflat de obicei în
domeniul de la 2 până la 3, pentru a se obţine U = k
uc(y}. Se alege k pe baza nivelului de încredere
necesar pentru interval folosind tabelul Student.

8. Raportarea rezultatului măsurării y împreună cu


incertitudinea standard compusă uc(y) sau cu
incertitudinea extinsă U. Descrierea modului cum au
fost obţinute valorile pentru y şi uc(y) sau U.