P.O. 90.01-014 Validarea Metodelor

ROMÂNIA
Ministerul Apărării Naţionale NECLASIFICAT

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE MEDICO-MILITARĂ Exemplar unic
“CANTACUZINO”
LABORATOARELE MEDICALE Ediția I
Nr. __________ din ________________
- Bucureşti - Revizia -
APROB
COMANDANTUL -DIRECTOR GENERAL
AL INSTITUTULUI NAŢIONAL
DE CERCETARE-DEZVOLTARE
MEDICO-MILITARĂ “CANTACUZINO”
General de brigada
Dr. Florin OANCEA
DE ACORD
Preşedintele Comisiei
Locțiitor al comandantului
Colonel
Bogdan George BARBU
VALIDAREA METODEI ȘI ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE

ÎN LABORATOARELE MEDICALE DIN I.N.C.D.M.M. „CANTACUZINO“
Cod: P.O.-02484-90.01-014
Verificat:
Director C.N.E.I.S.P.A.B.C.R.N
Colonel medic
Radu Gabriel HERTZOG
Întocmit:
Manager calitate
Dr. Irina RĂDULESCU
1 din 27
NECLASIFICAT
PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
ÎN LABORATOARELE MEDICALE DIN I.N.C.D.M.M „CANTACUZINO“
2
Pagină albă
: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
2 din 27
NECLASIFICAT
2
CUPRINS:
1. SCOP ....................................................................................................................................................................... 3
2. DOMENIUL DE APLICARE ............................................................................................................................ 3
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ................................................................................................................... 3
4. DEFINIŢII ŞI ABREVIERI ................................................................................................................................ 5
4.1. DEFINIŢII................................................................................................................................................... 5
4.2. ABREVIERI.................................................................................................................................................5
5. DESCRIEREA PROCEDURII OPERAŢIONALE…….......................................................................... 5
6. DOCUMENTAȚIE CONEXĂ ........................................................................................................................ 19
7. RESPONSABILITĂŢI .......................................................................................................................................19
8. FORMULAR DE EVIDENȚĂ A MODIFICĂRILOR ................................................................................20
9. FORMULAR DE ANALIZĂ A PROCEDURII ............................................................................................21
10. FORMULAR DE DISTRIBUIRE/DIFUZARE/RETRAGERE ..............................................................22
11. ELEMENTE DE MANAGEMENT .............................................................................................................22
12. ANEXE ...............................................................................................................................................................23
12.1. MODELE DE DOCUMENTE ...................................................................................................................23
12.2. DIAGRAMA DE PROCES .........................................................................................................................27
1.SCOP
Prezenta procedura descrie modalitățile în care se efectuează verificarea adecvării la

scop, validarea metodelor și estimarea incertitudinii de măsurare pentru examinările care sunt
efectuate pe probe de origine umană.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplică în Laboratoarele din Centrul Național De Expertiză și

Intervenție în Sănătate Publică pentru Agenți Biologici, Chimici, Radiologici și Nucleari, numite
în continuare împreună Laboratoarele Medicale.
Procedura se aplică atunci când se utilizează metode standardizate (verificarea adecvării
la scop) și când este nevoie să se utilizeze metode nestandardizate, metode proprii dezvoltate în
laborator, pentru kit-uri comerciale, metode care se folosesc pentru prima dată în laborator,
metode standardizate modificate sau utilizate în afara domeniului de aplicare și de asemenea
pentru estimarea incertitudinii de măsurare.

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
3 din 27
NECLASIFICAT
2
3.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ:
3.1. MC-02484-90.01-001 - Manualul calității Laboratoarelor Medicale
3.2. SR EN ISO 15189:2013 - Laboratoare medicale. Cerinte pentru calitate și competenta.
3.3. Anexa 1 - RS-1.3 LM.2 - Linii directoare pentru verificarea adecvarii la scop a metodelor
utilizate în laboratoarele de analize medicale
3.4. SR GHID ISO/CEI 98-3:2010 - Incertitudine de măsurare. Partea 3 : Ghid pentru exprimarea
incertitudinii de măsurare (GUM:1995)
3.5. SR Ghid ISO/CEI 99:2010 – Vocabular international de metrologie. Concepte fundamentale
și generale și termeni asociati (VIM3) (corectat de JCGM 200:2012)
3.6. Guidelines on the Expression of Uncertainty în Quantitative Testing - EA-4/16: 2003
3.7. Introducing the Concept of Uncertainity of measurement în testing în Association with the
application of standard ISO/IEC 17025 - ILAC G17:2002
3.8. SR EN ISO 9000:2006 – Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale și
vocabular.
3.9 SR ISO 5725-1:1997 – Exactitatea (justetea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a
rezultatelor măsurarilor. Partea 1:Principii generale și definitii.
3.10 SR ISO 5725-2:2002 – Exactitatea (justetea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a
rezultatelor măsurarilor. Partea 2: Metoda de baza pentru determinarea repetabilitatii și
reproductibilitatii unei metode de măsurare standardizate.
3.11 SR ISO 5725-3:2002 –Exactitatea (justetea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a
rezultatelor măsurarilor. Partea 3: Măsuri intermediare ale fidelitatii unei metode de măsurare
standard.
3.12. SR ISO 5725-4:2002 – Exactitatea (justetea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a
rezultatelor măsurarilor. Partea 4: Metode de baza pentu determinarea justetei unei metode
măsurare standard
3.13. SR ISO 5725-5:2002 – Exactitatea (justetea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a
rezultatelor măsurarilor. Partea 5: Metode alternative pentru determinarea fidelitatii unei metode
de măsurare standard
3.14. SR ISO 5725-6:2002 –Exactitatea (justetea și fidelitatea) metodelor de măsurare și a
rezultatelor măsurarilor. Partea 6: Utilizarea în practica a valorilor exactitatii
3.15. Ghidul EURACHEM - The Fitness for Purpose of Analytical Methods. A Laboratory
Guide to Method Validation and Related Topics
3.16. EURACHEM/CITAC Guide: third edition (2012) – Quantifying Uncertainty în Analytical
Measurement
3.17. J.O.Westgard “Basic method validation” ediţia 3-a, 2008, Westgard QC Inc, ISBN 1-
886958-25-4
3.18. ILAC – G 17: 2002 –Introducerea conceptului incertitudine de măsurare ca aplicatie la
standardul ISO /IEC 17025
3.19. SR ENV 13005 – Ghid pentru exprimarea incertitudinii de măsurare
3.20. EA - 4/16 “ Ghid pentru exprimarea incertitudinii în testele cantitative”/ 2003
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
4 din 27
NECLASIFICAT
2
4.DEFINIȚII ŞI ABREVIERI
4.1. DEFINIŢII
Analiza medicală - determinare a uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o

procedura.
Validarea (SR EN ISO/CEI 17025:2005) - confirmarea, prin furnizare de dovezi obiective ca au
fost indeplinite cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicare intentionala.
Validarea metodei (Ghidul Eurachem)
Procesul prin care laboratorul isi stabileste caracteristicile de perfomanta și limitele metodei și
prin care identifica factorii care influenteaza aceste caracteristici precum și gradul de influenta al
acestor factori.
Verificarea metodei
Procesul prin care laboratorul verifica dacă metoda este adecvata scopului în care va fi utilizată
prin compararea parametrilor de perfomanta declarati de furnizorul echipamentului și reactivilor
sau din literatura de specialitate cu cei obținuti în laborator pentru scopul propus.
4.2 ABREVIERI
 I.N.C.D.M.M. „Cantacuzino“ – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Medico-
Militară „Cantacuzino“
 C.N.E.I.S.P.A.B.C.R.N. - Centrul Național de Expertiză și Intervenție în Sănătate
Publică Pentru Agenți Biologici, Chimici, Radiologici și Nucleari
 LM – Laboratoarele Medicale
 MC-02484-90.01-001 - Manualul calității Laboratoarelor Medicale
 MQ – Manager Calitate
5. DESCRIEREA PROCEDURII OPERAȚIONALE
5.1. Validarea metodelor
Situaţii în care este necesară validarea metodelor :

5.1.1- dacă se introduce o metoda nouă, care nu a mai fost folosită în laborator
5.1.2.- dacă se observa necesitatea imbunatatirii unei metode , ca urmare a introducerii de
imbunatatiri de catre producatorul reactivului, a schimbarii echipamentului, a schimbării
producatorului reactivilor etc.
5.1.3.- dacă se fac extinderi ale metodelor existente și pe alte domenii (ex. extinderea utilizarii
metodei de determinarea a glucozei din ser la urina). Gradul de extindere al validarii trebuie să
tina cont de:
 relevanța parametrilor evaluați pentru utilizarea intențională (ex. pentru determinări
de biochimie este relevantă determinarea limitelor de detecție ale metodei; pentru

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
5 din 27
NECLASIFICAT
2
determinari imunologice de markeri infecțioși este relevantă stabilirea sensibilității și

specificității metodei)
 relevanta parametrilor evaluati pentru a satisface cerințele clientului
(ex. este necesară stabilirea limitelelor de detecțtie pentru a identifica dacă metoda este
potrivita pentru probe pediatrice și/sau probe de la adulti)
 natura modificarilor aduse atunci când se implementeaza imbunatatiri ale metodei
 natura diferentelor atunci când se compara metode diferite, echipamente diferite
5.1.4 - dacă rezultatele controlului de calitate indica o modificare a performantelor metodei
5.1.5. - dacă unii clienti solicita utilizarea unor metode nestandardizate.
5.1.6. - când se utilizează metode experimentale, puse la punct în cadrul laboratorului, cu reactivi
realizati ‘’în house’’.
- Pentru metode standardizate sau recunoscute oficial nu este necesară o validare explicită, dar
înaintea utilizării pentru prima dată laboratorul va organiza un program de instruire documentat
folosind publicaţii ştiinţifice sau documentaţia producătorilor de echipamente, kit-uri sau medii
de cultură,în scopul de a dovedi ca laboratorul reuseste să obțina performanta indicata în
referential (standard, literature de specialitate, specificatiile producatorului din prospectul de
lucru).
- Când se utilizează kit-uri comerciale, la baza validării stau datele de validare ale producătorilor
asociate cu demonstrarea sau constatarea adecvării la diferite domenii de utilizare.
- Atunci când se foloseşte o versiune modificată a unei metode standardizate, validarea se face
prin comparaţie cu alte metode sau cu metoda originală. La această procedură se foloseşte un
număr statistic acceptabil de determinări, pentru a ne asigura că nu există o diferenţă
neacceptabilă faţă de metoda standardizată. De asemenea, laboratorul va identifica toate
componentele de incertitudine şi va face o estimare rezonabilă a acesteia.Abaterea de la metoda
standardizată poate să apară numai dacă ea a fost documentată, justificată tehnic şi dacă se
incadreaza în performanta indicata de referential(standard, literatura, specificatiile
producatorului date în prospectul de lucru).
În toate aceste situatii laboratorul valideaza metodele pentru a confirma ca sunt adecvate pentru
utilizarea avuta în vedere.
Validarea este intotdeauna un echilibru intre costuri, riscuri și posibilitati tehnice.
Șeful de laborator aproba protocolul de validare elaborat de responsabilul de analiza.
Înainte de validarea propriu-zisă se verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiții tehnice:
1) Responsabilul de validare desemnat este o persoană competentă

2) Condițiile de mediu cerute de specificațiile metodei (ex. specificațiile date de producatorul
echipamentului, reactivilor, literatura de specialitate) sunt realizate.
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
6 din 27
NECLASIFICAT
2
3) Echipamentul de măsurare este în buna stare de functionare și este etalonat și calibrat

corespunzator
4) Reactivii utilizati sunt adecvati lucrului cu echipamentul care urmeaza a fi utilizat și sunt în
termen de valabilitate
5) Materialele de referinta utilizate în procesul de validare sunt adecvate metodei care urmeaza a
fi validata (ex. tabelele de valori ale concentratiilor analitilor serului de control intern au valori
specifice analizorului și principiului ce urmeaza a fi utilizate) și sunt în termen de valabilitate.
Parametrii validării
Informatiile folosite pentru a valida metoda pot fi obținute prin testari în laborator sau
din alte surse (informatii date de producatorul reactivilor/echipamentului,literatura de
specialitate, standarde de metode etc.)
Pot fi evaluati, în functie de scopul validarii, următorii parametrii:
- limita minima de detectie
- limitele domeniului de măsurare
- precizia (repetabilitate/reproductibilitate)
- acuratete (exactitate)
- incertitudinea de măsurare
- robustetea metodei
- sensibilitatea
- specificitatea
În procesul de validare laboratorul foloseste una dintre sau o combinatie a urmatoarelor
tehnici:
- utilizarea de materiale de referinta;
- compararea rezultatelor obținute cu alte metode.
- compararea interlaboratoare;
- evaluarea sistematica a factorilor care influenteaza rezultatele;
Raportul de validare
Raportul de validare trebuie să conțină următoarele:
- prezentarea condițiilor în care a fost realizată validarea (data, responsabil validare -
competenta, echipamente – certificat etalonare, reactivi, calibratori, materiale de referinta
utilizate – loturi, termene de valabilitate, condiții de mediu, etc)
- prezentarea cerintelor (de adecvare la scop și de performanta) pe care trebuie să le satisfaca
metoda
- prezentarea rezultatelor obținute în urma testelor efectuate de laborator (de preferat sub forma
tabelară)
- concluzii cu privire la satisfacerea fiecăreia dintre cerințe
- o declarație de validitate a metodei
Raportul de validare va face referire la documente și înregistrări relevante.

Parametrii descriși în raportul de validare:
- Denumirea analizei
- Măsurand
- Sursa metodei
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
7 din 27
NECLASIFICAT
2
- Responsabil de validare
- Condiţiile de mediu
- Echipamentul - în bună stare de funcţionare, etalonat înainte de validare şi calibrat
corespunzător. Se specifică:
– Denumire, producător, serie, nr. inventar
– Certificatul de etalonare (ex. valoarea incertitudinii extinse U= ?, pentru k = ?)
– Domeniul de măsură, conform specificaţiilor producătorului, (ex. DM = 0.07– 20mg/dl)
– Curba de calibrare (se ataşează în anexe, se specifică modul de obţinere)
– Înregistrări de mentenanţă (şi planificarea acestora).
- Reactivii utilizaţi - adecvaţi lucrului cu echipamentul care urmează a fi utilizat şi sunt în
termen de valabilitate
- Materiale de referinţă şi pentru controlul de calitate utilizate în procesul de validare - adecvate
metodei care urmează a fi validată şi în termen de valabilitate.
Majoritatea parametrilor de validare se determina dupa punerea la punct și optimizarea metodei
în condițiile și cu echipamentele laboratorului.
Fiecare situatie de validare este unica și se pot aplica diferite strategii.
Pentru analizele cantitative la indemana este compararea cu o valoare de referinta, folosind
material de referinta certificat.
Se calculează media și deviatia standard pe un set de n determinari.
Parametrii de performanță ai metodei investigați în cursul procesului de validare (dovedire a

adecvării la scop) a metodei sunt :
A. Precizia (fidelitatea)
Precizia - calitatea acordului intre rezultatele dintr-o serie de măsuratori realizata pe esantioane
multiple, provenite din aceeași probă de analizat, în jurul mediei sau valorii țintă, sau cea mai
buna estimare a sa în condițiile prevazute. Exprimarea cantitativă pentru precizie este prin
deviaţia standard SD.
Exprimarea preciziei se prezintă sub următoarele două forme: precizie prin repetabilitate şi
precizie prin reproductibilitate internă.
Precizia prin repetabilitate - precizia unui set de măsurări efectuate cu aceeaşi metodă, pe
elemente de testare identice, în acelaşi laborator, utilizând acelaşi echipament, acelaşi lot de
reactivi, acelaşi operator, într-o perioadă scurtă de timp (nu intervine variabila timp).
Precizia prin reproductibilitate internă (precizia intermediară, intra–analiză sau intra–
laborator) - precizia (distribuţia/variabilitatea) pe termen lung a procesului de măsurare în cadrul
laboratorului. Reproductibilitatea internă introduce în distribuţia rezultatelor o influenţă
suplimentară, datorată condiţiilor modificate, faţă de repetabilitate, adică introduce variabila
timp, deci reflectă dispersia/variabilitatea rezultatelor în activitatea de zi-cu-zi din laborator.
Laboratorul trebuie să stabileasca repetabilitatea și reproductibilitatea pe materiale de referinta
(pentru controlul intern) cu valori cunoscute ale concentratiei analitilor și pe probe de pacienti -
atat probe cu valori normale, cat și probe cu valori patologice.
a) Pentru stabilirea repetabilității (precizia intra-determinare): se masoara mai multe replici
ale unei pool de seruri sau material de referinta, una dupa alta, în aceleasi condiții, cu acelasi

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
8 din 27
NECLASIFICAT
2
echipament, reactivi, operator, intr-un interval de timp foarte scurt și se va estima abaterea
standard.
Deviaţia/abaterea standard, SD, pentru un şir de n măsurări, x1, x2, x3,…, xi,…,xn, ale
aceluiaşi măsurand X, este mărimea care caracterizează dispersia/variabilitatea/ împrăştierea
valorilor rezultatelor în raport cu valoarea medie, x şi se calculează cu relaţia:
 x 
n
2
i x
i=1
SD =
n 1
în care xi este rezultatul celei de a i-a măsurări din şir.
Media aritmetică (sau media experimentală) - câtul între suma tuturor valorilor şirului, x1, x2,
x3,…, xi,…, xn, obţinute prin măsurare şi numărul total de măsurări, n, din şir.
n
∑ xi
i=1
x=
n
Abaterea standard obținuta de laborator trebuie să fie mai mica sau egala cu cea specificata de
producatorul kitului de reactivi sau al echipamentului (dacă aceasta informatie este disponibila)
O mărime derivată din deviaţia standard este Deviaţia Standard Relativă, RSD (Relative
Standard Deviation) definită ca raportul dintre deviaţia standard şi valoarea medie, iar valoarea
în procente a acestui raport este CV- coeficient de variaţie
Coeficientul de variaţie, CV, exprimă cât reprezintă deviaţia standard, ca procent, din
valoarea medie. Deoarece valoarea pentru SD, în general, poate fi crescătoare cu creşterea
 x 
n
2
x SD SD
SD 1 i=1 i
→ CV = =  100
RSD = = x x
x x n 1
valorii x a concentraţiei, în practică se utilizează mult mai frecvent, ca un indicator de
variabilitate pentru procesul de măsurare, valoarea coeficientului de variaţie, adică raportul
SD/ x . Coeficientul de variaţie, CV, poate rezulta mult mai constant decât SD pe o plajă largă
de variaţie a concentraţiei; CV se expimă în procente (adimensional) spre deosebire de SD care
se exprimă dimensional (în unităţi de măsurand).
Pentru validarea unei metode analitice trebuie ca imprecizia calculată, CV%, să fie mai mică
decât cea specificată de producator (dacă aceasta informatie este disponibila). Laboratorul se
poate raporta la datele din literatura de specialitate
https://www.westgard.com/biodatabase1.htm
b) Pentru stabilirea reproductibilitatii (precizia inter-determinari = repetabilitate

interdeterminari) –se masoara mai multe replici ale unui pool de seruri sau material de
referinta, în aceleasi condiții, cu acelasi echipament, reactivi, operator, în zile diferite și se va
estima abaterea standard.
Pentru validarea unei metode analitice trebuie ca imprecizia calculată, CV%, în urma testelor de
reproductibilitate internă să fie mai mică decât cea specificată de producator (dacă aceasta

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
9 din 27
NECLASIFICAT
2
informatie este disponibila). Laboratorul se poate raporta la datele din literatura de specialitate
B.Exactitatea de măsurare (acuratețea)

Laboratorul trebuie să stabileasca acuratețea (exactitatea) pe materiale de referință
(pentru controlul intern) cu valori cunoscute ale concentratiei analitilor, atat pe probe cu valori
normale, cat și pe probe cu valori patologice.
Exactitatea (engl – accuracy, fr – exactitude) - gradul de concordanţă între rezultatul unei
măsurări individuale x şi valoarea (convenţional) adevărată, a. Este o noţiune calitativă, ca şi
precizia. Acurateţea se poate exprima cantitativ prin eroarea totală TE. Eroarea totală se
compune din eroarea sistematică ES şi eroarea aleatorie EA.
Eroarea de măsurare (eroarea totală, TE) - diferenţa dintre rezultatul x al măsurării unei
mărimi X (cu x literă mică se notează o valoare particulară a unei variabile/măsurand X) şi
valoarea a (convenţional adevărată) a măsurandului
TE = EA + ES = ( x - a) + (x - x ) = x - a
Eroarea de măsurare, TE, este de obicei necunoscută, deoarece nu se cunoaşte însăşi adevărata
valoare a, a mărimii măsurate (cu excepţia cazului când se măsoară mărimi cunoscute (etalon),
dar astfel de măsurări se fac doar cu scopul special de a studia erorile de măsurare, de exemplu
atunci când se etalonează un aparat.
Eroarea sistematică (ES) - diferenţa dintre media x, ce s-ar putea obţine din rezultatele unui
număr infinit de măsurări ale aceluiaşi măsurand efectuate în condiţii de repetabilitate şi valoarea
adevărată a măsurandului, a.
ES = x - a
Eroarea aleatorie, EA - diferenţa între rezultatul unei măsurări, x şi media x , ce s-ar obţine
din rezultatele unui număr infinit de măsurări ale aceluiaşi măsurand, efectuate în condiţii de
repetabilitate. EA = x - x
Estimaţia unei erori aleatorii este valoarea care rezultă în urma eliminării din eroarea totală TE a
erorii sistematice, ES:
EA = TE – ES
deci eroarea aleatorie rezultată după aplicarea corecţiei sistematice (C = − D). Eroarea aleatorie,
reflectă dispersia/variabilitatea valorilor măsurărilor în jurul valorii medii, x şi poate fi
caracterizată prin valoarea deviaţiei standard, SD, sau abaterea standard relativă, RSD, ori
Coeficientul de Variaţie, CV. Eroarea aleatorie poate fi pozitivă sau negativă, spre deosebire de
eroarea sistematică care poate avea doar un singur semn - fie pozitiv fie negativ.
O metodă analitică este considerată ca validată pentru parametrii analitici inexactitate şi

imprecizie când sunt îndeplinite simultan condiţiile: inexactitatea calculată este mai mică ca cea
admisa și imprecizia calculată, CVcalc%, în urma testelor de reproductibilitate internă este mai
mică decât o valoare limită admisă, CVa%.

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
10 din 27
NECLASIFICAT
2
Dacă una din aceste relaţii nu este îndeplinită metoda poate fi totuşi validată dacă îndeplineşte
condiţia ca eroarea totală determinată, TE, să fie mai mică decât eroarea totală admisă, TEa,
printr-un criteriu analitic.
TE ≤ TEa
Valorile pentru TE pentru o metodă analitică se calculează pe baza valorilor pentru precizie (CV)
şi exactitate (D) cu următoarele relaţii:
- conform criteriului variaţiei biologice (pentru un nivel de probabilitate de 95%)
TE = 1,65∙CV +D ≤ TEa
- conform criteriului performanţelor de vârf
TE = 2  CV 2 + D 2 ≤ TEa
- conform criteriului testării de competenţă, PT (proficiency testing)
TE = 3∙CV +D ≤ TEa
Se numește deplasare (D) sau bias, (D = ES) și se calculează, de regulă, sub forma unei mărimi
raportate (la valoarea adevărată) şi se obţine procentual cu relaţia:
( x  a)
D% =  100
a
a) Bias-ul (%) (deplasarea, eroare de justete): se masoara mai multe replici ale materialului de
referinta, în aceleasi condiții, cu acelasi echipament, reactivi, operator, în zile diferite și va
estima valoarea medie:
Bias = 100 x (Valoarea medie obținuta de laborator – Valoarea țintă a materialului de referinta)/
valoarea țintă a materialului de referinta.
Aceasta marime trebuie să fie mai mica sau egala cu valoarea permisa specificata de producator,
dacă aceasta informatie este disponibila. Laboratorul se poate raporta la datele din literatura de
specialitate
b) Prin participari la comparari interlaboratoare, se identifică care este abaterea rezultatului

pe care îl obținem față de valoarea cu care este comparat. Din analiza rezultatelor la comparari
interlaboratoare, se va stabili dacă perfomanța sa în comparație cu alte laboratoare este
acceptabilă. Într-o schemă de intercomparare datele de la fiecare laborator, care a testat mai
multe probe trimise de coordonatorul schemei, sunt colectate şi, în general, se transmite înapoi
laboratorului rezultatul sub formă de scor Z sau SDI (Standard Deviation Index). Scorul Z se
calculează cu relaţia
x− X
Z=
SD intercomp
x – valoarea medie obţinută pentru toate testele de intercomparare efectuate în laborator

X – valoarea medie pe întreaga schemă de intercomparare (comunicată de coordonator),

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
11 din 27
NECLASIFICAT
2
SD intercomparare – deviaţia standard pentru toate valorile generate de toate laboratoarele

participante în schema de comparare.
De fapt, scorul Z exprimă numărul de abateri standard, SD intercomp, care separă rezultatul
laboratorului, x , de valoarea medie X (de referinţă) a grupului de comparare.
Liniaritatea stabileste corelatia dintre valoarea măsurandului și rezultatul măsurarii. Se studiaza
liniaritatea echipamentului de măsurare și liniaritatea metodei. În cazul în care corelatia nu este
liniara se aplica factori de corectie sau se limiteaza domeniul de lucru la portiunea pentru care se
poate scrie o relatie liniara.
Abaterile de la liniaritate se evalueaza din datele de exactitate. Dacă ele sunt neglijabile fata de
incertitudinea de etalonare nu este nevoie de evaluari suplimentare.
Limita minima de detectie – LD-

LD - Valoarea (cantitate, concentraţie) care poate fi detectată (cu o probabilitate, statistic
predeterminată) şi distinctă faţă de blanc. Aceasta limita se poate considera LD = 0 + 3SD al
probei pentru care concentratia este egala cu limita minima de cuantificare
Pentru determinările calitative, limita de detecţie, LD, se consideră valoarea de “cut-off”.
Limitele domeniului de măsurare (limita minimă și limita maximă)
a)Limita minima de cuantificare – cea mai mica concentratie de analit, diferita de zero, care
poate fi determinata cu un nivel acceptabil al repetabilitatii și al exactitatii.Aceasta limita se
determina prin testarea mai multor probe preparate cu concentratii mici (ex. dilutii diferite ale
unui ser de calibrare), apropiate de limita minima de măsurare specificata de producatorul kitului
de reactivi. Fiecare proba este testata de minim 10 ori și se calculeaza pentru fiecare valoarea
medie și abaterea standard.
Se considera ca limita minima de măsurare proba cu cea mai mica concentratie și pentru care
abaterea standard are o valoare acceptabila.
Observatii:
1. Dacă limita minima a curbei de calibrare este mai mare decat limita minima de măsurare,
atunci trebuie acordata atentie modului în care se realizeaza extrapolarea. În acest caz, dacă se
utilizeaza un analizor automat, atunci limita minima de cuantificare pe care o poate obține
laboratorul este data de limita minima a curbei de calibrare.
2. Dacă limita minima a curbei de calibrare este data de valoarea 0 a concentratiei, atunci limita
minima de măsurare a analitului va fi foarte probabil mai mare decat 0 și trebuie determinata de
laborator ca mai sus, dacă aceasta limita este relevanta din punct de vedere clinic (exemplu: este
relevant să se cunoasca limita minima de detectie în cazul markerilor de diagnostic post operator
cum sunt markerii tumorali sau markerii de rejectie a transplantului)
3. Pentru determinarile calitative, limita minima de detectie este de exemplu valoarea ≪cut-
off≫, care este indicată în prospectul kitului de reactive
b)Limita maxima de măsurare – cea mai mare concentratie de analit care poate fi determinată
fara a dilua proba.
Observatii :
1) În cazul în care curba de calibrare a analizorului este liniară, atunci limita maximă de
măsurare este egala cu limita de liniaritate (specificata de producatorul kit-ului reactivi).
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
12 din 27
NECLASIFICAT
2
2) În cazul în care curba de calibrare nu este liniara (ex. determinari imunologice), atunci trebuie
acordată atenție modului în care se realizează extrapolarea. În acest caz, dacă se utilizează un
analizor automat, atunci limita maxima de măsurare pe care o poate obține laboratorul este dată
de limita maximă a curbei de calibrare. Domeniul sau de măsurare include domeniul de referință
biologic (domeniul de valori normale) și acoperă valorile patologice corespunzătoare populației
de pacienți care se adresează laboratorului în mod obișnuit.
Domeniul de măsurare, DM - intervalul dintre nivelul inferior şi cel superior pentru analit în
care se demonstrează precizia, exactitatea (şi liniaritatea) cerute de aplicaţie, adică rezultatele
măsurărilor obţinute pe aparat sunt corecte şi pot fi raportate. DM = (LI, LS).
Domeniul de referinţă (de normalitate) - Intervalul în care, cu o anumită probabilitate, uzual
95%, se situează valorile unui parametru biologic pentru o populaţie normala.
Material de referinţă, RM (Reference Material) - un material/substanţă ale cărei, una sau mai
multe valori ale proprietăţii/proprietăţilor sale sunt suficient de omogene şi bine stabilite pentru a
fi utilizate la calibrarea unui aparat de măsurat, evaluarea unei metode sau atribuirea de valori
materialelor/substanţelor.
Material de referinţă, este un termen generic care cuprinde toate substanţele pure sau materialele
cu matrice ce sunt utilizate pentru: calibrare, validarea metodelor, stabilirea trasabilităţii
metrologice, dezvoltarea metodelor şi pentru diferite activităţi de control (teste de competenţă,
intercomparări etc). Dar, dacă materialul de referinţă întruneşte un număr de atribute specificate
într-un certificat, atunci de sub această “umbrelă” largă de RM se deprind acele materiale
referite ca materiale de referinţă certificate.
Un material de referinţă certificat, CRM, este însoţit de un certificat în care se specifică:
1. Valoarea (certificată) a materialului;
2. Incertitudinea de măsurare asociată valorii de certificat;
3. Explicaţii privind trasabilitatea respectivului material de referinţă la o metodă de referinţă
primară/definitivă sau la un materialul de referinţă primar.
Metrica sigma. Pentru o metodă analitică “rezerva de eroare”, este egală cu diferenţa dintre
valoarea erorii totale admise,TEa (prin criteriul PT) şi valoarea deplasării, D, diferenţă
exprimată în unităţi de SD, conform relaţiei
TE a− D
Metrica sigma = SD
Pentru o metodă, în funcţie de valoarea calculată pentru metrica sigma, rezultă următoarele
niveluri de calitate analitică:
1. Metrica sigma < 3 → performanţe nesatisfăcătoare
2. 3 ≤ Metrica sigma < 4 → performanţe la limită
3. 4 ≤ Metrica sigma < 5 → performanţe bune
4. 5 ≤ Metrica sigma < 6 → performanţe excelente
5. 6 < Metrica sigma → performanţe de ”clasă internaţională” .
Selectivitatea / specificitatea - capacitatea metodei de a determina un anume măsurand în

prezenta unor factori care pot influenta rezultatul”. Este deosebit de importantă în chimie. Este
un parametru calitativ determinat cantitativ prin teste de recuperare. Reprezinta o sursa
importanta de incertitudine cunoscuta ca „efect de matrice”.
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
13 din 27
NECLASIFICAT
2
Robustetea evalueaza măsura în care rezultatul este influențat de variatii minore ale condițiilor
de operare. Ofera informații importante în evaluarea incertitudinii.
Se identifică factorii cheie a caror variatie ar putea afecta rezultatul măsurării. Pentru fiecare din
acesti factori se investighează efectul variației deliberate a factorului asupra repetabilității și
exactității.
5.2. Estimarea incertitudinii de măsurare
Natura metodelor de analiza poate să nu permita un calcul riguros, valid metrologic și statistic al
incertitudinii de măsurare. În asemenea cazuri, laboratoarele identifica toate componentele de
incertitudine și fac o estimare rezonabila, asigurandu-se ca forma de raportare a rezultatelor nu
va furniza o impresie gresita cu privire la incertitudine. Estimarea rezonabila se bazeaza pe
cunoasterea performantelor metodei și a domeniului de măsurare și utilizeaza, dupa caz,
experienta și datele de validare anterioare.
Incertitudinea de măsurare – este un parametru asociat rezultatului unei măsurări, care
caracterizează dispersia valorilor, ce în mod rezonabil, pot fi atribuite măsurandului.
Incertitudinea nu este eroarea! Incertitudinea şi eroarea (necunoscută) sunt noţiuni diferite:
incertitudinea apare ca o exprimare cantitativă a gradului de necunoaştere în procesul de
măsurare (sau gradul de încredere/neîncredere în rezultatul măsurării).
Gradul de rigurozitate necesar în estimarea incertitudinii de măsurare depinde de cerintele
metodelor standard de analiza, de cerintele clientului și de existenta unor limite inguste pentru
fundamentarea deciziei de conformitate cu o specificatie.
În acele cazuri în care o metoda standardizata specifica limite pentru valorile surselor majore de
incertitudine ale măsurarii și specifica forma de prezentare a rezultatelor calculate, se considera
ca laboratorul a satisfacut aceasta condiție aplicând metoda de analiză și instrucțiunile de
raportare.
Atunci când se estimează incertitudinea de măsurare sunt luate în considerare toate
componentele de incertitudine care au importanta în situatia data, folosind metode de analiza
adecvate.
Sursele care contribuie la bugetul de incertitudine pot fi:
- etaloanele și materialele de referinta folosite,
- metodele și echipamentele utilizate,
- condițiile de mediu,
- proprietatile și starea obiectului de analizat,
- executantul
- Incertitudinea de măsurare în cazul metodelor calitative nu se estimează.
Pentru estimarea incertitudinii de măsurare sunt parcurse următoarele etape:

- se specifică măsurandul
- se identifică sursele de incertitudine
- se cuantifică componentele incertitudinii
- se calculează incertitudinea compusa
- se calculează incertitudinea extinsa

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
14 din 27
NECLASIFICAT
2
Stabilirea măsurandului și a metodei de măsurare

Se identifica ceea ce se masoara, relatia dintre acesta și parametrii de care depinde, efectul de
matrice și interferentele, algoritmul de calcul, corecții pentru deviații sistemice cunoscute și
materialul de referință.
Identificarea surselor de incertitudine

Surse de incertitudine sunt:
- parametrii care intra în formula de calcul și au o incertitudine asociata: volume, mase,
concentratii etc.
- influenta esantionului (omogenitate, stabilitate, condiții de depozitare, transport etc.)
- influenta aparaturii și condițiilor de măsurare
- puritatea reactivilor
- influente datorate operatorului (calificare, experienta)
- puritatea materialelor de referinta
- definirea neclara a condițiilor de incercare ( temperatura,umiditate,..)
- realizarea imperfecta a procedurii de incercare
- esantionarea nereprezentativa pentru măsurand
- abateri în citirea instrumentelor de catre operatori
- instrumente de măsură necorespunzătoare ca precizie, rezolutie, scala, punct zero
- valori inexacte atribuite etaloanelor de măsurare sau materialelor de referință
- calcule și transformări ale datelor
- transferul datelor între diferitele suporturi
- aproximatii și presupuneri cuprinse în metoda și procedura de incercare
- măsurări repetate în condiții aparent identice, dar de fapt variabile
- modificări ale performantelor mijloacelor de măsurare, survenite dupa etalonare
- efecte de matrice
- reactivi, aparatura volumetrică și gravimetrică
- rezoluția aparaturii
Cuantificarea componentelor incertitudinii
Se face prin:
- evaluarea componentelor și calculul contribuțiilor la incertitudinea rezultatului
- estimarea preliminară a contribuției fiecărui element și eliminarea celor nesemnificative
- determinare directa a contribuției combinate la incertitudinea rezultatului din datele de
performanta ale metodei. Se pot utiliza datele obținute la validarea metodei, la verificarea
acesteia în laborator sau la controlul calitatii rezultatelor.
Contribuțiile fiecarui component se convertesc în deviatii standard.
Se trec toate componentele incertitudinii în Fisa buget de incertitudine și se calculează indexul
(% din contribuția cea mai mare). La calculul incertitudinii totale componentele a căror
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
15 din 27
NECLASIFICAT
2
contribuție este sub 1/3 din cea mai mare contribuție la incertitudine nu se iau în calcul deoarece
contribuie cu mai puțin de 5% la incertitudinea standard compusă.
Relații matematice folosite pentru estimarea incertitudinii de măsurare pentru un eșantion IQC:
- valorile de intrare ale măsurandului Y, sunt : x1, x2, x3, …..xn
- n = numar determinări
n
- media aritmetica, m = S xi / n
i=1
- abaterea standard ( S sau DS) pentru esantionul de date:
n
S = √ S (x i – m)² / n -1
i=1
- coeficientul de variatie, CV = S.100 / m
- abaterea standard a mediei, Sm = S/√ n
- incertitudinea de tip A ( uzual se foloseste abaterea standard a mediei), UA = S/√ n
- incertitudinea de tip B, UB = a/√3 , unde a este precizia aparatului
- biasul rezultat din control extern de calitate B2: bias/√3
- incertitudinea calibratorului UB3=IC/2/√3
- incertitudinea combinată, Uc = √ UA² + UB1²+UB2²+UB3²
- incertitudinea extinsă, UE = k Uc
Calculul incertitudinii totale

Incertitudinea standard – cuantificarea incertitudinii asociate unei mărimi ca o valoare de
deviaţia standard, SD.
Incertitudinea de tip A – incertitudinea standard pentru care valoarea sa se obţine în urma
unui proces de măsurări repetate, valoarea incertitudinii, u de tip A, fiind egală cu deviaţia
standard, SD. Se recomandă, pentru metodele de rutină, să se obţină deviaţia standard prin
reproductibilitatea internă (din baza de date de la controlul intern de calitate).
Incertitudinea de tip B – incertitudinea standard pentru care valoarea sa se obţine dintr-o
informaţie a priori (rezultatele unor măsurări anterioare, experienţa sau cunoaşterea generală
referitoare la comportarea şi proprietăţile materialelor de referinţă şi mijloacelor de măsurare
utilizate, specificaţiile producătorilor de echipamente, date specificate în certificatele de
etalonare sau alte certificate, incertitudinea atribuită valorilor de referinţă preluate din lucrări şi
manuale etc).
Incertitudinea compusă, uc(y) – incertitudinea asociată valorii unui măsurand, Y, pentru care
în procesul de măsurare au contribuit mai multe componente/măsuranzi X1, X2, …., Xi ,…,
Xn, fiecărei din aceste componente findu-i atribuită respectiv incertitudinea standard u(x1),
u(x2), …., u(xi) ,…, u(xn). Formula de calcul pentru valoarea incertitudinii compuse, uc(y), este
radical din suma dispersiilor componentelor (dispersia/varianţa corespunzătoare unei

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
16 din 27
NECLASIFICAT
2
componente este egală cu pătratul incertitudinii standard a componentei respective, adică

u2 
x i ) rezultă formula de calcul pentru incertiudinea compusă
n
u c  y  = u 2 x1  + u 2  x 2  + +u 2 xi  + +u 2  x n  =  u x 
2
i
i=1
Incertitudinea extinsă, U – se obţine prin înmulţirea incertitudinii compuse, uc(y), cu un

factor de extensie/acoperire, k
U = k· uc(y) (12)
Utilizând incertitudinea extinsă U, valoarea rezultatului măsurării y al unui măsurand Y se poate
exprima sub forma unui interval [ y – U, y + U]
Y = y ± U = y ± k· uc(y) sau y – k· uc(y) ≤ Y ≤ y + k· uc(y) (13)
Factor de extensie/acoperire - exprimă nivelul de încredere, p, pentru intervalul de la y -U până
la y + U; pentru un nivel de încredere p = 95% se alege k = 2, iar pentru un nivel de încredere
p= 99% se alege k = 3.
Interpretarea rezultatului unei măsurări: rezultatul obţinut este cea mai bună estimaţie a valorii
măsurandului y, dar valoarea adevărată a sa se află în intervalul y – U până la y + U cu o
probabilitate p.
Imprecizia=CV%=I %(RICOS)
Bias%(RICOS)=(X med-X tintă)/X tintă*100
Total error=TE(RICOS)=1,65*CV%+BIAS%
Incertitudinea de măsurare va fi calculată astfel:
a) Se determină incertitudinea de tip A

Incertitudinea de tip A este data de abaterea standard obinută în urma a n(>20) măsurări realizate
pe materialul de referintă, în zile diferite
unde x este media aritmetică a celor n rezultate notate cu xk .
b) Se estimeaza incertitudinea de tip B:

• Sursele pot fi:
• certificatul de etalonare al echipamentului (acolo unde este aplicabil)
P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
17 din 27
NECLASIFICAT
2
• uB = u specificat în certificatul de etalonare /k specificat în certificatul de etalonare

• specificatii din literatura sau ale producatorului reactivului, echipamentului (dacă aceste
informatii sunt disponibile și dacă certificatul de etalonare al analizorului nu specifica o valoare
a incertitudinii pentru analitul respectiv)
• specificatiile materialului de referinta utilizat:
• uB = (limita superioara a materialului de referinta – limita inferioara a materialului de
referinta)/
c) Se calculeaza incertitudinea compusă:
Dacă sunt mai multe surse de incertitudine de tip B atunci:
d) Se calculeaza incertitudinea extinsă:

U = kUc
Pentru o distributie normala de probabilitati (Gauss), valoarea k = 1 a factorului de acoperire
corespunde unui nivel de incredere de 68,27%, valoarea k = 2 corespunde unui nivel de incredere
de 95,45 % iar valoarea k = 3 corespunde unui nivel de incredere de 99,73%.
ESTIMAREA INCERTITUDINII PENTRU TESTELE MICROBIOLOGICE

Bugetul de incertitudine pentru analizele microbiologice
Pentru determinările microbiologice laboratoarele medicale nu efectuează un calcul statistic însă
are în vedere identificarea și monitorizarea tuturor componentelor de incertitudine pentru a se
asigura ca forma de raportare a rezultatelor nu va furniza o impresie gresita cu privire la
incertitudine. Astfel, laboratorul procedează la monitorizarea tuturor componentelor care pot
interveni în incertitudinea unei analize microbiologice:
 monitorizarea respectării procedurii de recoltare;
- Pregătirea pacientului
- Recoltarea probelor
- Transportul și păstrarea probelor
 controlul eficienței sterilizării
 calitatea mediilor de cultură;
 controlul eficienței creșterii pe mediile de cultură utilizând tulpini de referință;
 monitorizarea temperaturii mediului ambiant;
 monitorizarea temperaturii la frigidere;
 monitorizarea umidității;
 monitorizarea încărcăturii microbiene a suprafețelor ;
 monitorizarea încărcăturii microbiene a aerului;
 etalonarea și monitorizarea temperaturii echipamentelor: termostat;

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
18 din 27
NECLASIFICAT
2
 utilizarea tulpinilor de referință;

 monitorizarea circuitului probelor și eliminării deșeurilor;
 monitorizarea igienizării laboratorului.
 Însămînțarea – analist, medii de cultură, eșantionare
 Incubarea
 Citirea, număratoarea
 Identificarea biochimică
 Raportarea rezultatelor
Estimarea incertitudinii
Estimarea incertitudinii de măsurare pentru testele calitative în microbiologie este un capitol
asupra căruia specialiștii nu au gasit o modalitate comună de abordare, deoarece nu se poate
construi un model matematic al măsurandului.
Luând în considerare aspectele practice ale problemei, am hotarât ca în laboratoarele medicale să
aplicăm următoarele metode de control asupra factorilor care pot ț incertitudinea, astfel încât
ponderea acestora în incertitudinea extinsă să fie cât mai mică:
o alcătuirea bugetului de incertitudine pentru fiecare produs patologic și eliminarea, pe cit
posibil a neconformitatilor pentru fiecare etapa
o folosirea însămânțărilor pe medii alternative
o însămânțarea produsului și efectuarea antibiogramei de catre persoane diferite
o executarea însămânțărilor din aceeași proba la un alt laborator, în timp util
o verificarea metrologică și monitorizarea temperaturii termostatelor
o controlul calităților nutritive ale mediilor de cultură cu ajutorul tulpinilor de referință
o urmărirea și aplicarea normelor GLP
5.4 Formulare / înregistrări

o Raport de adecvare la scop cod F- P.O.-02484-90.01-014-01
o Fișa calcul incertitudine de măsurare cod F- P.O.-02484-90.01-014-02
6. DOCUMENTAȚIE CONEXĂ
o Rezultate participări la intercomparări laboratoare
7. RESPONSABILITĂŢI:
a) Șeful/Coordonatorul laboratorului
- inițiază programul de validare a metodei și estimării incertitudinii de măsurare
- participă la desfașurarea programului de validare – analize, prelucrare date, intocmirea
raportului de validare și a fisei de calcul incertitudine de măsurare
- aprobă raportul de validare și fisa calcul incertitudine de măsurare

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
19 din 27
NECLASIFICAT
2
b) Responsabilul de analiza
- întocmește protocolul de validare
- participă la desfășurarea programului de validare – execută analize, prelucreaza date,
întocmește raportul de validare.
- întocmește fișa de calcul pentru incertitudinea de măsurare
c) Executantul :
- participă la desfășurarea programului de validare – execută analize și înregistrează date
8. FORMULAR DE EVIDENȚĂ A MODIFICĂRILOR
Semnătură
Nr. Data Data Nr pagină Descriere
Ediție Revizie conducător
crt ediției reviziei modificată modificare
microstructură
9.FORMULAR DE ANALIZĂ A PROCEDURII

NUME ÎNLOCUITOR AVIZ NEFAVORABIL*
AVIZ FAVORABIL
Nr. MICRO- PRENUME DELEGAT/ *se precizează explicit observațiile la P.O.
(data și semnătura)
crt. STRUCTURA ȘEF MICRO- ÎMPUTERNICIT (data și semnătura)
STRUCTURA Semnătura Data Observații Semnătura Data

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
20 din 27
NECLASIFICAT
2
10.FORMULAR DE DISTRIBUIRE/DIFUZARE/RETRAGERE
Nr. Scopul Denumire Semnatură
Act Nume prenume Dată
crt. difuzării microstructură olografă
D/P
1. Aplicare
R/D
D/P
2. Aplicare
R/D
D/P
3. Aplicare
R/D
D/P
4. Aplicare
R/D
D/P
5. Aplicare
R/D
D/P
6. Aplicare
R/D
D/P
7. Aplicare
R/D
D/P
8. Aplicare
R/D
D/P
9. Aplicare
R/D
D/P
10. Aplicare
R/D
D/P
11. Aplicare
R/D
D/P
12. Aplicare
R/D
D/P
13. Aplicare
R/D
D/P
14. Aplicare
R/D
Aplicare D/P
15.
R/D
Aplicare D/P
16.
R/D
D/P
17. Informare RENAR
R/D
D/P Difuzare – Primire
R/D Retragere – Distrugere

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
21 din 27
NECLASIFICAT
2
11. ELEMENTE DE MANAGEMENT

Obiective/planificare activitate:
 conformitatea cu legile, regulamentele şi politicile interne;
 fiabilitatea informaţiilor interne şi externe deținute de beneficiari;
 termene realiste de executare a activităților înscrise în procedură.
Indicatori de performanță:
 durată: anual, conform statului de organizare și atribuțiilor specifice;
 cost: maxim de beneficii aferente instituției care să necesite costuri cât mai reduse;
 calitate: îndeplinirea în condiţii foarte bune a activităţilor planificate;
 cantitate: executarea tuturor activităţilor (în volum complet).
Risc identificat:
• îndeplinirea parţială (cantitativ/calitativ), cu întârziere a obiectivelor;
•afectarea imaginii publice a instituţiei în relaţia cu autorităţile, partenerii interni/externi şi
societatea civilă
•prejudicierea bugetului instituţiei cauzată de întârzieri în livrarea produselor şi serviciilor
•prejudicierea bugetului instituţiei cauzată de livrarea de produse şi servicii de calitate
necorespunzătoare
Măsuri de control intern:

 sub-obiective repartizate în cadrul microstructurii;
 sistem informațional(procesele de comunicare și informare);
 verificare/monitorizare permanentă;
 mijloace (ansamblul resurselor umane, financiare şi materiale necesare pentru
îndeplinirea activităţilor)
12.ANEXE:
12.1. MODELE DE DOCUMENTE

Anexa nr. 1 - Modelul de conformitate pentru RAPORT ADECVARE LA SCOP -
cod F- P.O.-02484-90.01-014-01
Anexa nr. 2 - Modelul de conformitate pentru FISA CALCUL INCERTITUDINE DE

MĂSURARE cod F- P.O.-02484-90.01-014-02
12.2. Anexa nr. 3 DIAGRAMA DE PROCES pentru validarea metodelor și

estimarea incertitudinii de măsurare

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
22 din 27
NECLASIFICAT
2
Anexa nr. 1
Model de conformitate pentru RAPORT DE ADECVARE LA SCOP
cod F- P.O.-02484-90.01-014-01
ROMÂNIA NECLASIFICAT
Ministerul Apărării Naționale
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE MEDICO-MILITARĂ
ˮCANTACUZINOˮ
LABORATOARE MEDICALE
-București-
COD: EDIȚIA I
F-PO-02484-90.01-014-01
RAPORT DE ADECVARE LA SCOP REVIZIA
Număr înregistrare -
.................. Pag.../...
Denumire metoda:
Măsurand
Sursa metodei:
Responsabil validare
Condiții de mediu:
Echipament
Proba
Reactivi
Echipamentul
Denumire
Producator
Serie
Nr. Inventar
Certificat de etalonare
Domeniul de măsurare analizor
Nr teste pe ora
Inregistrari de mentenanta
Reactivii utilizati
Materiale de referinta
Sange control intern de calitate :nivel
normal/patologic

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
23 din 27
NECLASIFICAT
2
Calibratori
Domeniul de lucru(analitic)
limita de detectie
limita inferioara
limita superioara
Valori biologice de referinta
Precizia
a)Repetabilitate
b)Reproductibilitate
Exactitatea (Acurateţea)
a)Scorul Z
b) Bias
Incertitudinea de măsurare :
Concluzii :
2 din 2

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
24 din 27
NECLASIFICAT
2
Anexa nr. 2
Model de conformitate pentru FISA CALCUL INCERTITUDINE DE MASURARE
- cod F- P.O.-02484-90.01-014-02
ROMÂNIA NECLASIFICAT
Ministerul Apărării Naționale
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE MEDICO-MILITARĂ
ˮCANTACUZINOˮ
LABORATOARE MEDICALE
-București-
COD: EDIȚIA I
F-PO-0248-90.01-014-02
FISA CALCUL REVIZIA
INCERTITUDINE DE MĂSURARE Număr înregistrare -
.................. Pag.../...
MĂSURAND
Media aritmetica: M = 1/n S xi = 100,01

n ≥20
Abaterea standard = SD
n
S = √ S (x i - M)² / n - 1
i=1
Coeficient de variatie = RSDx 100= ..%
Incertitudine de tip A, Ua= SD
Incertitudinea de tip B(din certificatul de

etalonare = valoarea/2), Ub
Incertitudinea de tip B(datorată

materialului de referință=valoarea/2),Ub
Incertitudinea combinata, Uc =√ Ua²+ Ub²
Incertitudinea extinsa, Ue = k Uc
pentru k = 2
Rezultat final , x ± Ue [mg/dl]
1 din 1

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
25 din 27
NECLASIFICAT
2
Anexa 3
Diagrama procesului de validare a metodelor și estimarea incertitudinii de măsurare
Identificarea necesității de validare sau

verificare a adecvării la scop
Stabilirea parametrilor validării
Efectuarea validării metodei
Estimarea incertitudinii de
măsurare
Fișa de incertitudine
Raport de validare

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
26 din 27
NECLASIFICAT
2
Pagină albă

P.O.-02484-90.01-014 I - ....... Copie nr ___
NECLASIFICAT
27 din 27

P.O. 90.01-014 Validarea Metodelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P.O. 90.01-014 Validarea Metodelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

Ministerul Apărării Naţionale NECLASIFICAT

VALIDAREA METODEI ȘI ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MĂSURARE

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

Prezenta procedura descrie modalitățile în care se efectuează verificarea adecvării la

Prezenta procedura se aplică în Laboratoarele din Centrul Național De Expertiză și

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

Analiza medicală - determinare a uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o

5. DESCRIEREA PROCEDURII OPERAȚIONALE

5.1. Validarea metodelor

Situaţii în care este necesară validarea metodelor :

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

determinari imunologice de markeri infecțioși este relevantă stabilirea sensibilității și

Validarea este intotdeauna un echilibru intre costuri, riscuri și posibilitati tehnice.

Șeful de laborator aproba protocolul de validare elaborat de responsabilul de analiza.

1) Responsabilul de validare desemnat este o persoană competentă

3) Echipamentul de măsurare este în buna stare de functionare și este etalonat și calibrat

Raportul de validare va face referire la documente și înregistrări relevante.

Parametrii de performanță ai metodei investigați în cursul procesului de validare (dovedire a

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

b) Pentru stabilirea reproductibilitatii (precizia inter-determinari = repetabilitate

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

B.Exactitatea de măsurare (acuratețea)

O metodă analitică este considerată ca validată pentru parametrii analitici inexactitate şi

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

b) Prin participari la comparari interlaboratoare, se identifică care este abaterea rezultatului

x – valoarea medie obţinută pentru toate testele de intercomparare efectuate în laborator

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

SD intercomparare – deviaţia standard pentru toate valorile generate de toate laboratoarele

Limita minima de detectie – LD-

Selectivitatea / specificitatea - capacitatea metodei de a determina un anume măsurand în

Pentru estimarea incertitudinii de măsurare sunt parcurse următoarele etape:

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

Stabilirea măsurandului și a metodei de măsurare

Identificarea surselor de incertitudine

Cuantificarea componentelor incertitudinii

Calculul incertitudinii totale

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

componente este egală cu pătratul incertitudinii standard a componentei respective, adică

Incertitudinea extinsă, U – se obţine prin înmulţirea incertitudinii compuse, uc(y), cu un

Incertitudinea de măsurare va fi calculată astfel:

a) Se determină incertitudinea de tip A

unde x este media aritmetică a celor n rezultate notate cu xk .

b) Se estimeaza incertitudinea de tip B:

• uB = u specificat în certificatul de etalonare /k specificat în certificatul de etalonare

Dacă sunt mai multe surse de incertitudine de tip B atunci:

d) Se calculeaza incertitudinea extinsă:

ESTIMAREA INCERTITUDINII PENTRU TESTELE MICROBIOLOGICE

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

 utilizarea tulpinilor de referință;

5.4 Formulare / înregistrări

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

8. FORMULAR DE EVIDENȚĂ A MODIFICĂRILOR

9.FORMULAR DE ANALIZĂ A PROCEDURII

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

11. ELEMENTE DE MANAGEMENT

Măsuri de control intern:

12.1. MODELE DE DOCUMENTE

Anexa nr. 2 - Modelul de conformitate pentru FISA CALCUL INCERTITUDINE DE

12.2. Anexa nr. 3 DIAGRAMA DE PROCES pentru validarea metodelor și

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat:

: Editia: Revizia: Data aplicării: Document controlat: