Biotehnologii utilizate in producerea de proteine

monocelulare neconventionale

Proteina microbian este cunoscut n literatura de specialitate cu

termenul generic de biomas proteic monocelulara (BPM), termen care
arat c proteina respectiv este de origine microbian, ea provenind de la
microorganisme unicelulare (bacterii, drojdii, mucegaiuri, alge etc.)

Microorganisme utilizate ca sursa de proteine

Utilizarea microorganismelor pentru producerea de proteine are foarte

multe avantaje:

un continut ridicat de proteine (30-60%) care sunt valoroase prin

continutul de aminoacizi esentiali;

se reproduc foarte repede;

cultivarea nu necesita suprafete mari de teren;

cultura este controlabila din punct de vedere al conditiilor, iar

controlul calitatii produsului finit este usor de realizat;

pot utiliza ca sursa de carbon o gama larga de produse reziduale din

alte industrii: melasa, celuloza din stuf, reziduuri din lemn, petrol, gaze
naturale.

Selectarea microorganismelor cu scopul obtinerii de proteine, are in

vedere:

un continut ridicat de proteine si vitamine cu continut mare de

aminoacizi esentiali;

cresterea riguroasa si productia de biomasa in cantitati mari;

stabilitate in cultura;

capacitate de dezvoltare pe substraturi disponibile si ieftine;

rezistenta la agenti contaminanti si produsi toxici;

separarea usoara pe mediul de cultura;

gust acceptabil si digestibilitate usoara.

Microorganismele utilizate pot fi: bacterii, drojdii (levuri), mucegaiuri,

alge.
1) Bacteriile au continut mare de proteine (47-87%) si au un continut
mare de vitamine din complexul B.
2) Drojdiile au intre 46-50% proteine.
3) Mucegaiurile contin 20-40% proteine
4) Algele contin 40-60% proteine
Materii prime utilizate pentru producerea microbiana de biomasa

Materia prima este aleasa in functie de particularitatile de crestere ale

microorganismelor, in cantitati suficiente, la pret mic. Majoritatea sunt
materiale reziduale din diferite industrii duce la rezolvarea problemei
poluarii mediului. Materia prima se grupeaza in glucide, produse petroliere,
metan, alcooli.

1) Glucide: melasa, borhotul de melasa, care ambele au ca sursa de

carbon zaharoza, pe care se dezvolta genurile Candida
2) Produse petroliere (petrol lampant, motorina, ceara de parafina).
Contin hidrocarburi saturate aciclice (n-alcani, N-parafine) care pot
fi utilizati de microorganisme ca sursa de carbon

Tehnologia obtinerii de biomasa proteica microbiana

Factorii care conditioneaza productia de proteine microbiene sunt:
a) sursa de carbon si energia. La utilizarea substraturilor care
contin glucoza este necesar un tratament preliminar ce variaza in
functie de natura glucidei: melasele sunt diluate, acidifiate,
imbogatite cu fosfati de Ca si factori de crestere, iar dupa fierbere
sunt neutralizati cu baze.
b) sursa de azot. De obicei se foloseste NH3, saruri de NH4 sau
ureea. Sursa de azot are influenta asupra vitezei de crestere a
microorganismelor si a continutului de proteine a acestora.
c) aerarea si agitarea. Cantitatea de aer si distributia acestuia in
mediul de reactie reprezinta un factor critic in productia de masa
celulara.

Modul de distributie a aerului este important datorita stabilitatii

reduse a oxigenului in mediul de cultura. Astfel, s-au construit diferite
bioreactoare, dintre care cele mai bune sunt bioreactoare Vogelbusch, in
care dispersia se realizeaza cu diferite tipuri de agitatoare, sau
bioreactoare Lefranois care utilizeaza un sistem de curenti in interior,
care determina o urcare si o coborare a lichidului spre zonele periferice.
In timpul aerarii se formeaza spuma, de aceea trebuie utilizati
antispumanti: dodecanol, hexadecanol.
Tehnologii utilizate in obtinerea de biomasa proteica microbiana
Utilizarea drojdiilor

Dintre toate microorganismele, drojdiile au fost cele mai

studiate pentru obtinerea de biomasa proteica, datorita lipsei de
toxicitate pentru organism.
Folosirea drojdiilor ca sursa de proteine presupune doua aspecte:
-

obtinerea de drojdii furajere pentru nutritia animala;

obtinerea de drojdii alimentare pentru nutritia omului.

Conditiile tehnice de fabricare sunt similare, insa difera

materia prima si tratamentul final al produsului (rafinare pentru
drojdia alimentara). Materia prima pentru drojdia alimentara este
zerul, melasa.
La baza procesului de obtinere a biomasei de catre drojdii sta
efectul Pasteur, adica inhibarea fermentatiei prin respiratie. Pentru
aceasta, drojdia se cultiva in conditii de aerare intensa, concentratia
de glucoza din mediu fiind mentinuta la nivel scazut, pentru evitarea
formarii alcoolului in favoarea productiei de biomasa. Acest
procedeu a fost utilizat prima data la productia de comprimate in
Sacharomyces cerevisiae, dar a fost generalizat si pentru obtinerea
de furaje si alimente ce folosesc glucoza ca sursa de carbon.

Proiect realizat de:

Stan Violeta
Sentes Andreea
Tiliban Ramona

Grupa 1511

Zafiu Ionela