ICS 67.100.

10

SR 143
Ianuarie 2008
STANDARD ROMÂN

Lapte de consum

Milk for consumption

Lait pour consommation

APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 21 ianuarie 2008

Înlocuieşte STAS 143:1984 şi STAS 143:1984 /A1:1997
STAS 6347-73

CORESPONDENŢĂ La data aprobării prezentului standard nu exista nici un standard

internaţional sau european care să se refere la acelaşi subiect
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

On the date of this standard approval there is no International

or European Standard dealling with the same subject

A la date d’approbation de la presente norme il n’existe pas de

Norme internationale ou europeenne traitant du meme sujet

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA (ASRO)

Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Direcţia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70
Direcţia Publicaţii- Serv. Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88
Serviciul Redacţie-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice procedeu
(electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ASRO

Ref.: SR 143:2008 Ediţia 3

 SR 143:2008

Preambul

Standardul român SR 143:2008 Lapte de consum a fost elaborat în cadrul Comitetului Tehnic român
CT 95 Produse agroalimentare şi metode de analiză.

Prima ediţie a standardului a fost elaborată în anul 1971 şi a fost revizuită în anul 1984. Această ediţie
a treia, anulează şi înlocuieşte STAS 143:1984 Lapte de consum şi amendamentul la această ediţie
STAS 143/A1:1998. Standardul SR 143:2008 anulează STAS 6347-73 Lapte si produse lactate.
Determinarea densitatii prin metoda areometria metoda fiind cuprinsă în textul standardului, anexa A.

Textul standardului STAS 143:1984 a suferit modificări referitoare la conţinutul de metale grele,
proprietăţi microbiologice, marcare, documente, termen de garanţie şi referinţe pentru metodele de
analiză.
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

2
 SR 143:2008

1 Domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte cerinţe de calitate pentru laptele de consum obţinut prin prelucrarea
laptelui de vacă sau de bivoliţă şi metode de analiză.

Prezentul standard nu se referă la laptele de vacă în amestec cu laptele de bivoliţă.

2 Referinţe normative
Documentele la care se face referire în acest standard sunt indispensabile pentru aplicarea acestui
document. Pentru referinţele datate se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate se aplică
ultima ediţie a documentului referit (inclusiv orice amendament).

SR EN ISO 707:2000 Lapte si produse lactate. Ghid pentru eşantionare

SR 2418:2007 Lapte crud integral

SR 13439-1:1999 Lapte si produse lactate. Vocabular. Partea 1: Lapte de consum

SR 13438:1999 Lapte si produse lactate. Reguli pentru verificarea calităţii

SR EN ISO 5764:2003 Lapte. Determinarea punctului de congelare. Metoda crioscopică (Metodă de

referinţă)

SR ISO 6731:1996 Lapte, smântână şi lapte concentrat. Determinarea conţnutului de substanţă

uscată totală (Metoda de referinţă)
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

ISO 488 Milk Determination of fat content -- Gerber butyrometers

3 Cerinţe de calitate
3.1 După conţinutul de grăsime, laptele de consum se produce în următoarele tipuri:

- lapte normalizat, cu conţinut de grăsime de 1,5%; 1,8%; 3,5%;

- lapte smântânit, cu conţinut de grăsime de maximum 0,1%;
- lapte hiperproteic, cu conţinut de grăsime de maximum 0,3% şi conţinut de proteină de
maximum 5,4%.

Laptele normalizat este laptele adus la un conţinut de grăsime stabilit prin adăugarea de lapte
smântânit sau parţial smântânit.

Laptele smântânit este laptele din care s-a extras grăsimea prin separare mecanică.

Laptele hiperproteic este laptele adus la conţinutul de proteină stabilit, prin concentrarea parţială a
laptelui smântânit.

Materia primă folosită pentru obţinerea laptelui de consum trebuie să corespundă cerinţelor din
SR 2418 .

Nu se admite adăugarea de substanţe conservante, alcalinizante, neutralizante sau alte substanţe

străine de compoziţia laptelui.

3
 SR 143:2008

3.2 Proprietăţi organoleptice

Proprietăţile organoleptice pe care trebuie să le îndeplinească laptele de consum sunt prezentate în

tabelul 1.

Tabelul 1

Caracteristici Tipul de lapte

normalizat smântânit hiperproteic

Aspect lichid omogen, lipsit de impurităţi vizibile şi de sediment

Consistenţă fluidă

Culoare albă cu nuanţă uşor albă cu nuanţă uşor alb gălbuie, uniformă
gălbuie, uniformă albăstruie, uniformă

Gust şi miros plăcut, dulceag, caracteristic laptelui, cu un uşor gust de flori, fără gust şi
miros străin

3.3 Proprietăţi fizice şi chimice

Proprietăţile fizice şi chimice pe care trebuie să le îndeplinească laptele de consum sunt prezentate în
tabelul 2.

Tabelul 2
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

Caracteristici Tipul de lapte

normalizat smântânit hiperproteic

Grăsime, % 1,5 ± 0,1 1,8 ± 0,1 2,5 ± 0,1 3,0 ± 0,1 3,5 ± 0,1 maximum maximum
0,1 0,3
Aciditate, grade 15 până la 21 maximum
Thörner 35

Densitate relativă 1,029 1,030

20
(d4 ) minimum

Substanţă uscată 8,5 15 ± 0,5

(fără grăsime),
minimum %

Substanţe 3,2 3,3 5,4

proteice, minimum
%
Temperatura la 12
livrare, maximum
°C
Punct de congelare <= -0,515°C
°C
Reacţia de control negativă
a pasteurizării
(prezenţa
fosfatazei sau
peroxidazei)

4
 SR 143:2008

3.4 Proprietăţi microbiologice şi reziduuri

Parametrii microbiologici şi toxicologici (metale grele, reziduuri chimice) trebuie să se încadreze în

limitele maxime admise stabilite prin legislaţia sanitară şi sanitar veterinară în vigoare.

4 Reguli pentru verificarea calităţii

Verificarea calităţii laptelui de consum se face prin verificări de lot şi verificări periodice în conformitate
cu SR 13438.

5 Metode de analiză

5.1 Eşantionare probe

Conform cerinţelor specificate în standardele în vigoare (a se vedea ISO 707).

5.2 Examenul organoleptic

Conform metodei specificate în SR 6345:1995 .

5.3 Determinarea conţinutului de grăsime

Conform metodelor specificate în standardele în vigoare (a se vedea ISO 488).

5.4 Determinarea conţinutului de substanţe proteice

Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

Conform metodelor specificate în standardele în vigoare (a se vedea Bibliografie, [3], până la [7]).

5.5 Determinarea conţinutului de substanţă uscată

Conform metodelor specificate în standardele în vigoare (a se vedea SR ISO 6731).

5.6 Determinarea acidităţii

Determinarea acidităţii laptelui de consum se realizează prin metoda indicată în anexa B.

5.7 Determinarea conţinutului de pesticide

Conform metodelor specificate în standardele în vigoare (a se vedea Bibliografie, [9], [10] ).

5.8 Analiza microbiologică

Conform metodelor specificate în standardele în vigoare (a se vedea Bibliografie, [11], [12], [13]).

5.9 Determinarea densităţii relative

Determinarea densităţii laptelui de vacă, bivoliţă, oaie, capră, a zerului şi zarei se realizează prin
metoda areometrică prezentată în anexa A.

5.10 Determinarea punctului de congelare

Conform metodei specificate în SR EN ISO 5764.

5
 SR 143:2008

6 Depozitare şi transport
Laptele de consum se depozitează în încăperi frigorifice curate, dezinfectate, fără miros străin la
temperatura de 2 °C până la 8 °C .

Se interzice depozitarea şi desfacerea laptelui în locuri insalubre.

Transportul laptelui se face cu vehicule curate, fără miros străin, acoperite şi termoizolate.

Fiecare transport de lapte de consum trebuie să fie însoţit de un document care să conţină :

- marca producătorului;

- data livrării;

- denumirea şi tipul produsului;

- termen de valabilitate.
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

6
 SR 143:2008

Anexa A
(normativă)
Metoda areometrică

Metoda se referă la determinarea densităţii laptelui crud integral de vacă, de oaie, de bivoliţă, de
capră.
Densitatea reprezintă masa unităţii de volum la 20 °C exprimată în g/cm3 .

A.1 Aparatură

- lactodensimetru, termometru cu mercur cu valoarea diviziunii de 0,5 °C, sau

termolactodensimetru
- cilindru de sticlă cu un diametru mai mare cu cel puţin 20 mm faţă de lactodensimetru.

A.1.1 Pentru determinarea densităţii laptelui de vacă (precum şi a zerului, zarei) înainte de analiză,
proba de laborator se aduce la 20 °C ± 5 °C, se omogenizează bine prin 8 – 10 răsuciri succesive, dar
cu precauţie pentru a se evita formarea spumei sau separarea untului.

Pentru determinarea densităţii laptelui de bivoliţă, oaie, capră cu conţinut ridicat de grăsime, a laptelui
de vacă cu strat de grăsime separat, a laptelui răcit, proba trebuie încălzită pe baia de apă la
temperatura de 40 °C, menţinută la această temperatură 5 min, amestecată şi apoi adusă la
temperatura de 20 °C ± 2 °C.

NOTĂ – Pentru determinarea densităţii zerului, proba se filtrează în prealabil.

Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

A.2 Mod de lucru

Se toarnă cu atenţie laptele în cilindrul de sticlă, uscat sau clătit cu lapte din proba de analizat, ţinut în
poziţie înclinată, pentru a se evita formarea spumei sau a bulelor de aer. Cilindrul cu lapte se aşează
pe o suprafaţă perfect orizontală.
În cazul în care se foloseşte lactodensimetrul, temperatura se măsoară cu termometrul care se
menţine în cilindru pe tot timpul determinării.

Se cufundă uşor lactodensimetrul sau termodensimetrul, curat şi uscat, până la diviziunea 1,0300 prin
uşoare mişcări circulare care trebuie să provoace revărsarea laptelui din cilindru, în scopul îndepărtării
urmelor de spumă de la suprafaţa laptelui. Trebuie să se evite contactul dintre lactodensimetru,
termometru şi peretele cilindrului. În acest scop se recomandă ca lactodensimetrul să fie introdus pe
direcţia axei cilindrului.

Se aşteaptă 30 sec. până la 1 min şi se citeşte valoarea densităţii. Ochiul operatorului trebuie să fie la
nivelul lichidului, iar citirea se face la nivelul superior al meniscului.

A.3 Exprimare rezultate

Rezultatele se exprimă în g/cm3 efectuându-se în caz de necesitate corecţii:

Dacă determinarea s-a efectuat la o temperatură diferită de 20 °C însă în limitele specificate la A.1.1
valoarea citită a densităţii trebuie corectată astfel:

- dacă temperatura laptelui în timpul determinării a fost mai mare de 20 °C se măreşte

densitatea citită cu câte 0,0002 g/cm3 pentru fiecare grad de temperatură;
- dacă temperatura laptelui în timpul determinării a fost sub 20 °C se micşorează densitatea
citită cu câte 0,0002 g/cm3 pentru fiecare grad de temperatură.

7
 SR 143:2008

Valorile densităţii la 20 °C corespunzătoare densităţii citite la temperatura laptelui cuprinsă între 15 °C

şi 25 °C sunt prezentate în tabelul A1.

A.4 Reproductibilitate

Între rezultatele a două determinări efectuate de laboratoare diferite se admite o diferenţă de

maximum 0,0005 g/cm3.

Tabelul A1

Densitatea Temperatura la care s-a făcut citirea, °C

citită,
g/cm3 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Densitatea la 25 °C, g/cm3
1,0220 1,0210 1,0212 1,0214 1,0216 1,0218 1,0220 1,0222 1,0224 1,0226 1,0228 1,0230
1,0230 1,0220 1,0222 1,0224 1,0226 1,0228 1,0230 1,0232 1,0234 1,0236 1,0238 1,0240
1,0240 1,0230 1,0232 1,0234 1,0236 1,0238 1,0240 1,0242 1,0244 1,0246 1,0248 1,0250
1,0250 1,0240 1,0242 1,0244 1,0246 1,0248 1,0250 1,0252 1,0254 1,0256 1,0258 1,0260
1,0260 1,0250 1,0252 1,0254 1,0256 1,0258 1,0260 1,0262 1,0264 1,0266 1,0268 1,0270
1,0270 1,0260 1,0262 1,0264 1,0266 1,0268 1,0270 1,0272 1,0274 1,0276 1,0278 1,0280
1,0280 1,0270 1,0272 1,0274 1,0276 1,0278 1,0280 1,0282 1,0284 1,0286 1,0288 1,0290
1,0290 1,0280 1,0282 1,0284 1,0286 1,0288 1,0290 1,0292 1,0294 1,0296 1,0298 1,0300
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

1,0300 1,0290 1,0292 1,0294 1,0296 1,0298 1,0300 1,0302 1,0304 1,0306 1,0308 1,0310
1,0310 1,0300 1,0302 1,0304 1,0306 1,0308 1,0310 1,0312 1,0314 1,0316 1,0318 1,0320
1,0320 1,0310 1,0312 1,0314 1,0316 1,0318 1,0320 1,0322 1,0324 1,0326 1,0328 1,0330
1,0330 1,0320 1,0322 1,0324 1,0326 1,0328 1,0330 1,0332 1,0334 1,0336 1,0338 1,0340
1,0340 1,0330 1,0332 1,0334 1,0336 1,0338 1,0340 1,0342 1,0344 1,0346 1,0348 1,0350
1,0350 1,0340 1,0342 1,0344 1,0346 1,0348 1,0350 1,0352 1,0354 1,0356 1,0358 1,0360

8
 SR 143:2008

Anexa B
(normativă)
Determinarea acidităţii

Determinarea acidităţii laptelui de consum se poate realiza prin metoda prin titrare.
B.1 Principiu

Aciditatea probei pregătită pentru analiză se neutralizează prin titrare cu soluţie de hidroxid de sodiu
0,1 n, în prezenţa fenolftaleinei ca indicator.

B.2 Reactivi

- hidroxid de sodiu, soluţie 0,1 n;

- fenolftaleină, soluţie 1% în alcool etilic 96%volum.

B.3 Mod de lucru

Se introduc 10 ml din probă într-un vas Erlenmeyer. Se adaugă 20 ml apă cu aceeaşi pipetă folosită la
măsurarea volumului de probă luat pentru determinare precum şi 3 picături de soluţie de fenolftaleină.
Se amestecă bine şi se titrează cu soluţie de hidroxid de sodiu agitând mereu până la apariţia
coloraţiei roz-deschis care se menţine timp de un minut.

Se efectuează în paralel două determinări din aceeaşi probă pregătită pentru analiză.

B.4 Calcul

Aciditatea laptelui se exprimă în grade Thörner şi se calculează cu formula:

Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

V
Aciditate = * 100 = 10 V [°T]
10
unde:
V este volumul soluţiei de hidroxid de sodiu 0,1 n utilizat la titrare, în ml;

10 este volumul produsului luat în lucru, în ml.

Ca rezultat se ia media aritmetică a două determinări paralele care îndeplinesc condiţia de

repetabilitate B.4.1.

B.4.1 Repetabilitate

Diferenţa absolută dintre două rezultate de analiză independente, obţinute folosind aceiaşi metodă pe
probe identice, în acelaşi laborator, de acelaşi operator, folosind acelaşi echipament, în interval scurt
de timp, nu trebuie să fie mai mare de 0,5 grade Thörner.

B.4.2 Reproductibilitate

Diferenţa absolută dintre două rezultate de analiză independente, obţinute folosind aceiaşi metodă, pe
probe identice, în laboratoare diferite, de operatori diferiţi, folosind echipamente diferite, nu trebuie să
fie mai mare de 1 grad Thörner.

9
 SR 143:2008

Anexa C
(informativă)
Bibliografie

[1] SR EN ISO 8261:2002 Lapte si produse de lapte. Ghid pentru pregatirea esantioanelor de analiza,
a suspensiilor initiale si a dilutiilor decimale în vederea examenului microbiologic

[2] ISO 5538 Milk and milk products -- Sampling -- Inspection by attributes

[3] SR EN ISO 8968-1:2002 Lapte. Determinarea continutului în azot. Partea 1: Metoda Kjeldahl

[4] SR EN ISO 8968-2:2002 Lapte. Determinarea continutului de azot. Partea 2: Metoda prin
mineralizare în bloc (Metoda macro)

[5] ISO 8968-3:2004 Milk -- Determination of nitrogen content -- Part 3: Block-digestion method (Semi-
micro rapid routine method)

[6] SR EN ISO 8968-4:2002 Lapte. Determinarea continutului de azot. Partea 4: Determinarea

continutului de azot nonproteic

[7] SR EN ISO 8968-5:2002 Lapte. Determinarea continutului de azot. Partea 5: Determinarea

continutului în azot proteic

[8] ISO 5944:2001 Milk and milk-based products -- Detection of coagulase-positive staphylococci --
Most probable number technique

[9] ISO 3890-1:2000 Milk and milk products -- Determination of residues of organochlorine compounds
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

(pesticides) -- Part 1: General considerations and extraction methods

[10] ISO 3890-2:2000 Milk and milk products -- Determination of residues of organochlorine
compounds (pesticides) -- Part 2: Test methods for crude extract purification and confirmation

[11] ISO/DIS 8260 Milk and milk products -- Determination of organochlorine pesticides and
polychlorobiphenyls -- Method using capillary gas-liquid chromatography with electron-capture
detection

[12] ISO 6785:2001 Milk and milk products -- Detection of Salmonella spp.

[13] ISO 4832:2006 Microbiology of food and animal feeding stuffs -- Horizontal method for the
enumeration of coliforms -- Colony-count technique

10
 Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

11
(pagină albă)
SR 143:2008
 Membrii comitetului tehnic CT 95 Produse agroalimentare şi metode de analiză care au verificat textul
standardului român SR 143:2008 sunt:

Preşedinte CT 95 Dna Ana Csuma

IBA
Secretar CT 95 Dna Sabina Ghencea
Institutul de Bioresurse
Alimentare

Reprezentant CT ASRO Dna Mioara VISTIG

Membri IBA Dana Dumitru

LAREX Dna Gabriela Mazilu

Institutul Sanitar Dna Elena Tîntăveanu

Veterinar
Asociația de Standardizare din România, KLAUS SRL, 26/07/2022

Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor modificărilor.

Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate în Catalogul Standardelor Române şi în

Buletinul Standardizării.